Linkuri accesibilitate

De unde va lua bani guvernul Chicu pentru a acoperi deficitul de peste 7 miliarde de lei


Economiștii văd două scenarii principale, în dependență de relațiile cu Fondul Monetar Internațional și flexibilitatea executivului.

Fosta ministră a finanțelor Natalia Gavriliță a criticat astăzi proiectul bugetului de stat aprobat săptămâna trecută în prima lectură și s-a arătat convinsă că acesta ar trebui să sufere o serie de modificări. Între altele, fosta șefă de la finanțe le reproșează actualilor guvernanți că ar acoperi din surse nesigure deficitul bugetar de aproape 7,4 miliarde de lei și că ar întocmi de o manieră netransparentă lista bunurilor de stat pasibile spre privatizare. Iată care sunt prevederile bugetare care au provocat până acum discuții contradictorii:

De unde va lua bani guvernul Chicu pentru a acoperi deficitul de peste 7 miliarde de lei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:59 0:00
Link direct



Mărul discordiei între opoziție și foștii membri ai guvernului Sandu, pe de o parte, și actualul executiv în frunte cu Ion Chicu, sprijinit de socialiști, pe de altă parte, îl reprezintă sustenabilitatea măsurilor sociale inițiate de președintele Igor Dodon și care prevăd, între altele, indexarea de două ori pe an a pensiilor, revenirea la ajutoarele de sărbători și majorarea salariilor bugetarilor în medie cu 10 la sută.

Reproșul formulat de opoziție e că aceste inițiative urmăresc cumpărarea indirectă a alegătorilor, în ajunul prezidențialelor de anul viitor, și că prețul unor asemenea decizii ar fi prea mare: riscul compromiterii relației cu Fondul Monetar Internațional și întârzierea asistenței bugetare de câteva zeci de milioane de euro, promisă de Uniunea Europeană.

Fosta ministră a finanțelor, Natalia Gavriliță susține că liniștea de care dă dovadă actuala guvernare e doar una aparentă și că trădează „liniștea dinaintea furtunii”.

Natalia Gavriliță
Natalia Gavriliță


„Guvernul a propus, iar coaliția PSRM-PD a adoptat în prima lectură un buget cu un deficit de 7,5 miliarde de lei și cu surse nesigure de finanțare. (…) Reiterăm importanța clarificării înainte de a doua lectură a listei bunurilor pasibile pentru privatizare. Reamintim că în acest buget este inclusă suma de 700 milioane de lei ca venituri din privatizări și este foarte important ca cetățenii acestei țări să înțeleagă care este prețul acestui deficit bugetar și ce ar trebui să vândă statul pentru a-l acoperi”.

O recentă analiză a portalului specializat pe teme economice Mold-street.com arată că în următorii ani guvernul de la Chișinău urmează să obțină o finanțare externă netă de aproape 19 miliarde de lei sau aproape un miliard de euro. Pe primele trei locuri în topul creditorilor se numără grupul Băncii Mondiale, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană de Investiții. Jurnaliștii de la Mold-street.com atrag atenția că „o mare parte din această asistență este condiționată de prevederile unui acord cu Fondul Monetar Internațional”, dar și de mersul reformelor în justiție, domeniul energetic și cel bancar.


Miercuri seara, într-o emisiune la postul public de televiziune Moldova 1, premierul Ion Chicu a precizat că există cel puțin două riscuri în relația pe care o are Republica Moldova cu FMI. Este vorba despre majorarea tarifelor interne la gaz și rigiditatea instituției financiare în ce privește dorința autorităților de a face investiții masive în infrastructură.

Ion Chicu a precizat că guvernul va prefera să ia o pauză în colaborarea cu FMI dacă instituția va insista pe condiții inacceptabile pentru Republica Moldova. În rândul economiștilor, declarațiile șefului cabinetului de miniștri sunt privite cu îngrijorare. Expertul Viorel Gârbu consideră că un acord cu FMI este important mai ales pentru partenerii occidentali ai Republicii Moldova, care astfel au garanția că țara nu va deraia de pe calea reformelor.

Viorel Gârbu
Viorel Gârbu


„Donatorii investesc bani, oferă credite în condiții preferențiale sau granturi doar atunci când au anumită încredere în sustenabilitatea acestor investiții, iar această garanție vine din partea politicilor și supravegherii pe care o oferă Fondul Monetar Internațional. Pentru un stat dezvoltat nu este nicio problemă să nu aibă relații cu FMI, de altfel, acest lucru și se întâmplă, statele puternice nu încheie acorduri cu FMI fiindcă au suficientă putere internă ca să garanteze funcționarea corectă a instituțiilor, or, Republica Moldova are instituții foarte slabe”.

Economistul Viorel Gârbu constată că istoria recentă a Republicii Moldova a demonstrat că în lipsa monitorizării din partea donatorilor externi, fondurile publice pot deveni o pradă ușoară pentru funcționarii rău intenționați. El amintește că furtul miliardului de dolari din sistemul bancar moldovenesc a fost posibil tocmai în perioada când Republica Moldova era în afara unui acord cu FMI.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG