Președinții de raioane au fost convocați marți la guvern, la invitația șefului executivului Ion Chicu, care a dorit să-i cunoască pe noii aleşi locali. Mulţi conducători ai administrațiilor locale sunt novici în funcție şi au venit în capitală cu probleme care, din punctul lor de vedere, nu mai suferă amânare. Despre această întâlnire, precum şi despre cum s-a colorat politic hartă raioanelor, în funcţie de coaliţiile locale după scrutinul din 20 octombrie, în relatarea Valentinei Basiul:
Apeducte şi sisteme de canalizare neterminate sau figurând doar în schițe de proiect, lipsa elevilor şi a profesorilor în şcolile rurale, deficit de cadre calificate în general și penurie de idei ce determina tinerii să rămână în satele lor. Este o listă incompletă a preocupărilor pe care au încercat președinții de raioane să le aducă la cunoștința miniștrilor din cabinetul Ion Chicu.
Președintele raionului Donduşeni, socialistul Valentin Cebotari, a abordat subiectul şcolilor mici şi a vorbit despre mai multe iniţiative pentru tineri. Chiar dacă a descris efectele migrației, el se arată încrezător că trebuie puse în aplicare soluții care să reanimeze localităţile. Din acest registru face parte ideea de a transforma o fostă şcoală profesională, închisă cu mai bine de 10 ani în urmă, şi care riscă să se ruineze în timp, într-un parc industrial.
Situaţia care este în Moldova: lipsa de populaţie, lipsă de tineret, lipsă de elevi...
„Satele sunt mici, primării mici, unde copii sunt puţini, este şcoală şi cu şase elevi. Eu socot că clasele primare trebuie să rămână în localităţi, pentru că picilor le vine greu să se deplaseze, adică clasele I-IV trebuie să rămână în localități, chiar dacă se comasează: sau de tipul gimnaziu-grădiniță, sau şcoală primară-grădiniţă, adică trebuie să ne conformăm la situaţia care este în Moldova: lipsa de populaţie, lipsă de tineret, lipsă de elevi”.
Noul preşedinte al raionului Făleşti, Sergiu Fântână, a preluat funcţia în urmă câteva zile la pachet cu problema accesului la apă potabilă. Adică cine altul dacă nu omul cu numele Fântână să dea oamenilor apă. La Făleşti deja de câteva decenii se construiește un apeduct, fiind investite până acum în jur de 100 de milioane de lei. În acest an acesta ar fi trebuit să fie finalizat. Numai că apa nu a mai ajuns în casele oamenilor, iar de vină ar fi factorul uman, spune Sergiu Fântână, în primul rând își face efectul lipsa specialiștilor calificați.
Președintele socialist al raionului se arată convins că problemele comunității pot fi rezolvate doar dacă urmează să fie recuperată și implicarea cetățenilor.
„Nu am venit să ne jeluim, dar vrem o conlucrare, ceea ce din partea guvernului este, adică este important acest dialog între autoritatea publică locală şi guvern. Ce ar ţine cetățenii în ţară? În primul rând, trebuie să fim uniți în soluționarea tuturor situațiilor care sunt atât în raion, cât şi în ţară, fiindcă cred că până la urmă depinde de fiecare în parte, fiecare trebuie să ia o decizie să accepte să lupte pentru a schimba ceva”.
Președintele democrat al raionului Nisporeni, Vasile Mărcuţă, s-a arătat hotărât să convingă autoritățile centrale să aloce fonduri pentru proiecte de apă şi canalizare, dar şi pentru finalizarea unui complex sportiv.
Potrivit premierului Ion Chicu discuția a fost axată pe probleme locale, fără elemente politice, care, în opinia lui, „prejudiciază comunicarea între administrația publică centrală şi cea locală”. El a promis că miniştrii vor merge săptămânal în teritoriu pentru a rezolva o parte din problemele acumulate.
După alegerile din 20 octombrie, 18 din cele 32 de consilii raionale şi-au ales un președinte de raion socialist, iar în alte 10 raioane noii conducători reprezintă Partidul Democrat. Blocul ACUM are doi președinți, Partidul Şor – unul. Doar raionul Criuleni nu are încă un preşedinte ales.
În fiecare al doilea raion s-a creat o coaliție locală, formală sau informală, din consilieri PSRM, PD şi ai Partidului lui Ilan Şor, al cărui lider a fost condamnat pentru participarea la marea frauda bancară din 2014, între timp preferând să se tină cât mai departe de Republica Moldova. În cazul a o treime de raioane la alegerea președinților au pus umărul şi aleşi locali reprezentând Blocul pro-european ACUM. Au fost câteva situaţii în care unitatea subdiviziunilor locale ale Blocului ACUM a fost afectată din cauza divergențelor de opinii asupra tacticilor de sprijin a conducătorilor de raioane.
