Datele parțiale la numărarea aproape tuturor voturilor arată că PSD a obținut aproape 23% din voturi și la Camera Deputaților, și la Senat, fiind urmat de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) cu aproximativ 18%, Partidul Național Liberal (PNL), cu aproximativ 14% și de Uniunea Salvați România (USR) al candidatei prezidențiale, Elena Lasconi, cu aproximativ 12%.
În afară de AUR, în parlament mai intră două formațiuni de extremă și anti-sistem, SOS România, al Dianei Șoșoacă, cu 7,5% și Partidul Oamenilor Tineri (POT), o formațiune nouă care l-a sprijinit pe câștigătorul surpriză al prezidențialelor din 24 noiembrie, Călin Georgescu, un politician quasi-necunoscut care a câștigat datorită unor mesaje antioccidentale pe TikTok. POT a obținut aproximativ 6,5%.
De asemenea, a mai depășit pragul electoral, Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, obținând un scor tradițional de 6,5%.
Dar este pentru prima dată în alegerile românești când dreapta extremă, care contestă orientarea pro-occidentală a țării, obține un scor atât de bun - AUR, SOS și POP au adunat împreună 36% din voturi.
Rezultatele mai arată că românii au ales cel mai fragmentat parlament românesc de după căderea comunismului.
Formarea unei coaliții largi a partidelor centriste - PSD, PNL, USR și UDMR - ar fi dificilă, notează Reuters, din cauza dezacordurilor privind reformele și măsurile necesare pentru a reduce deficitul bugetar uriaș al țării, care este cel mai mare din UE, situându-se la 8% din PIB.
Parlamentarele românești din 1 decembrie reprezintă al doilea din cele trei alegeri consecutive care au început pe 24 noiembrie cu primul tur al prezidențialelor și urma să se încheie pe 8 decembrie cu cel de-al doilea tur, în care pro-europeana Elena Lasconi se confruntă cu ultranaționalistul Călin Georgescu, ajuns din anonimat în postura de favorit.
Cine va forma guvernul va depinde de câștigătorul alegerilor prezidențiale, deoarece președintele desemnează un prim-ministru, iar calendarul pentru aceasta este neclar.
- Citiți și: România: CC a amânat până pe 2 decembrie decizia privind rezultatul primului tur al „prezidențialelor”
Vineri, Curtea Constituțională a României a amânat o decizie privind anularea primului tur al votului prezidențial până pe 2 decembrie, după ce rezultatul surprinzător a ridicat suspiciuni de interferență în campanie.
Autoritățile române susțin că au găsit dovezi de amestec din partea unor actori ostili, iar Curtea Constituțională încă mai urmează să spună dacă validează rezultatele.
Curtea a ordonat renumărarea celor 9,46 milioane de voturi exprimate în primul tur, luând în considerare și o cerere de anulare a acestuia.
Dacă se decide reluarea votului, primul tur al alegerilor prezidențiale ar putea avea loc pe 15 decembrie, iar turul doi pe 29 decembrie.
Un alegător român din Republica Moldova, votând la Comrat, în alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Moldovenii, din nou în contrast cu restul diasporei
Alegătorii români din R. Moldova au fost din nou în contrast cu restul diasporei românești, respingând în general extrema dreapta: partidul ultranaționalist AUR a obținut în stânga Prutului doar locul al patrulea, în vreme ce în disapora generală, românească, a fost pe primul loc.
La primul tur al prezidențialelor, la fel, moldovenii aproape că nu au dat voturi extremistului pro-rus Călin Georgescu, marele preferat al diasporei române din Vest, care după ce a câștigat prima rundă se va confrunta în a doua, decisivă, la 8 decembrie, cu candidata USR Elena Lasconi.
În R. Moldova, majoritatea voturilor pentru Senat au mers spre USR (52,58%), PNL (24,45%), PSD (5,25%), iar AUR a luat 5, 24%. Pentru Camera Deputaților, voturile s-au împărțit astfel: USR - 59%, Forța Dreptei - 9,9%, PSD - 8,95% și AUR - 6,48%.
Moldovenii și-au doborât la parlamentare recordul istoric de participare la alegerile românești, stabilit cu o săptămână înainte, la prezidențiale: au venit la vot 81.021 de români care locuiesc în stânga Prutului, față de 80.939, în weekendul dinainte.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te