Puterea nemăsurată a miliardarilor Internetului și de ce nu au femeile buzunare interioare la haină

Blugi pentru femei, cu prețul în grivne și ruble, într-un magazin din Simferopol, Crimeea, 26 martie 2014

Presa de pe toate meridianele, precum Libération, la Paris, e plină de date și analize privind felul in care invazia rusă a Ucrainei a provocat moartea a peste 100.000 de soldați de fiecare parte. La aproape nouă luni de la începutul invaziei, victoria militară este „probabil” imposibilă pentru ambele părți, potrivit șefului marelui stat major american, generalul Mark Milley. Înaltul oficial militar american estimează că circa 100.000 de militari au murit de ambele părți (citat aici și de Washington Post).

Meta n-are cratimă

O altă mare temă, în așteptarea rezultatelor finale ale alegerilor din SUA, este dată de evoluția haotică a marilor rețele de socializare pe internet. Astfel, Joe Biden s-a pronunțat în favoarea unei „revizuiri” a legăturilor Musk-Riad. De la preluarea Twitter de către Elon Musk, regatul saudit, care deținea 35 de milioane de acțiuni în rețeaua de socializare, a devenit al doilea cel mai mare acționar, suscitând „îngrijorări pentru securitatea națională”, relatează Politico.

Joe Biden a estimat miercuri, ca răspuns la întrebarea unui reporter, că legăturile lui Musk cu investitorii străini „meritau o revizuire oficială” din partea guvernului. El se alătură astfel senatorului democrat Chris Murphy, care solicitase Comisiei pentru investiții străine din Senat să deschidă o anchetă, îngrijorat de faptul că „saudiții, care au un interes clar în reprimarea expresiei politice și influențarea politicii americane, sunt acum al doilea proprietar al unei platforme importante de social media”.

### Vezi și... ### Alegerile din SUA: un referendum despre Biden și Trump și ce este Mastodon, alternativa la Twitter, aflat în plin haos

Acești miliardari atotputernici

Revista franceză Courrier International, care preia în fiecare săptămână cele mai interesante articole din presa de pe întreaga planetă, în traducere din toate limbile, oferă un întreg dosar în ultimul său număr, pornind de la cumpărarea rețelei sociale Twitter de către Elon Musk, care pune în lumină puterea nemăsurată a miliardarilor tehnologici, mai influenți deseori decât multe state.

„Magnații se dezlănțuie”, scrie astfel The New York Times după ce Elon Musk a preluat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari. „În trecut, când un mare patron din sectorul tehnologiei dorea să cumpere ceva important, avea nevoie de o companie prin intermediul căreia s-o facă, explică cotidianul american. De data asta, este vorba de un singur om care își oferă drept cadou ceva ce folosesc în mod regulat 240 de milioane de alți oameni de pe planetă.” Și asta schimbă cu totul funcționarea lumii.

### Vezi și... ### A fost de două ori, ca niciodată, America… și cum îl explică „Charlie Hebdo” pe Elon Musk prin „capitalismul pentru fraieri”

Elon Musk nu mai este doar cel mai bogat om din lume, se bucură și de o putere disproporționată care începe serios să neliniștească. Cumpărarea agresivă a rețelei Twitter (urmată, la doar Câteva zile, de concedirea brutală a jumătate din angajații platformei mondiale) a fost picătura care a făcut să se reverse vasul, turnesolul care a revelat puterea strivitoare a acestor miliardari ai noii ere tehnologice care se substituie din ce în ce mai mult statelor și care vor deveni tot mai greu de oprit.

„Suntem jucăriile miliardarilor mai degrabă decât ale marile corporații care au întruchipat secolul al XX-lea”, declară un istoric pentru The New York Times. Titanii tehnologiei sunt cei care conduc acum dansul.” Același istoric denunță absența totală a contra-puterilor împotriva acestor noi „stăpâni ai lumii”.

Și-au făcut averea în Silicon Valley, dar influența lor se extinde acum mult dincolo de California. Îi găsim în mass-media, în programele spațiale, precum Elon Musk și Jeff Bezos. Dar și în politică: Elon Musk, întotdeauna, care a preluat cauza republicanilor la alegerile midterm din 8 noiembrie; apoi, Peter Thiel și „Mafia PayPal”, cum îi numește New Republic, care au investit milioane de dolari în finanțarea campaniei pentru candidații de extrema dreaptă din Statele Unite. Mark Zuckerberg, la rândul său, a vrut să ne convingă să mergem să trăim într-un metavers (pariu ratat, pentru moment). Bill Gates, fondatorul Microsoft, și Warren Buffett rămân, la rândul lor, vârfurile de lance ale unei mișcări, filantrocapitalismul, care este tot mai criticată. Cei doi miliardari au investit poate mult în caritate, educație, sănătate..., dar au devenit, până la urmă, și mai bogați, spun detractorii lor, citați de revista Vox.

Printre toate aceste figuri, este evident că incontrolabilul Elon Musk e cel care stârnește cele mai multe spaime și fantasme. Genial și capricios, conform portretului pictat de The Washington Post într-un articol foarte bine documentat, șeful Tesla și SpaceX a devenit primejdios în ochii multor politicieni americani. „În octombrie, între achiziționarea Twitter, lansarea a patru astronauți și o nouă salvă a 54 de sateliți în spațiu, Elon Musk și-a găsit încă timp să propună planuri de pace pentru Taiwan și Ucraina, înstrăinând-și liderii acestor țări, în timp ce a declanșat furia Washingtonului”, scrie cotidianul.

„Deține și controlează peste 3.000 de sateliți care gravitează pe orbita Pământului – mult mai mulți decât orice stat.”

Dar mai presus de toate, ziarul schițează personalitatea unui șef excentric, plin de sine și versatil, care se laudă cu „îmbunătățirea viitorului umanității” cu adevărate inovații tehnologice, dar și cu multe promisiuni goale.

După preluarea Twitter, o campanie de ură s-a revărsat pe rețeaua de socializare pentru a întâmpina manevra miliardarului și promisiunile sale de a „elibera” discursul de pe platformă, explică CNN. De atunci, zeci de mii de internauți au părăsit Twitter, în vreme ce mulți agenți de publicitate și-au suspendat campaniile, având în vedere brutalitatea metodelor noului șef.

De ce nu au femeile buzunare interioare la haină

În foarte seriosul cotidian economic din Londra Financial Times, jurnalista Pilita Clarke deplânge faptul că femeile nu au buzunare interioare la haine: „A întreba o femeie dacă are un buzunar interior la jachetă e ca și cum ai întreba-ο dacă are un tichet pentru zbor spre lună.”

Din motive care continuă să interpeleze, industria modei rămâne extrem de rezistentă și ostilă ideii de a croi buzunare interioare hainelor feminine și este mereu gata să facă haine fără buzunare utile. “Zilele trecute”, scrie jurnalista, “mi-am cumpărat o jachetă care părea să aibă trei buzunare exterioare, doar ca să ajung acasă și să descopăr că unul era, de fapt, un “buzunar Potemkin”, o fantă falsă cusută fără nimic în interior.”

La fel se întâmplă și cu pantalonii pentru femei, unde buzunarele sunt de obicei doar imitații ale versiunilor bărbătești încăpătoare. Oricât de incredibil ar părea, buzunarele din față ale blugilor pentru femei din SUA sunt cu 48% mai scurte și cu 6,5% mai înguste decât echivalentul blugilor pentru bărbați, constată și jurnaliștii de la The Pudding

Ce înseamnă pentru o femeie: «It’s in the pocket»?…