Legea, promulgată la 14 noiembrie, permite doar jurnaliștilor care lucrează pentru instituții media înregistrate oficial să asiste la ședințele organizate de comisiile electorale din țară.
De asemenea, legea prevede că pot face fotografii și înregistrări video în secțiile de votare doar cei „care au dreptul, conform legilor Federației Ruse”, iar aceste înregistrări foto și video nu trebuie să încalce secretul votului și confidențialitatea datelor personale.
În plus, legea restricționează activitatea jurnaliștilor la secțiile de votare situate în unitățile militare, permițând doar accesul instituțiilor de presă agreate de comandanții unităților să acopere procesul electoral.
Conform noii legislații, Comisia Electorală Centrală are acum dreptul de a modifica procedura electorală pe teritoriile în care a fost introdusă legea marțială. Comisia trebuie să ia în considerare obiecțiile și opiniile Ministerului Apărării, ale Serviciului Federal de Securitate și ale guvernelor locale atunci când ia decizii, se arată în lege.
Ambasadele și consulatele rusești au și ele dreptul, conform noilor amendamente, să schimbe data și ora alegerilor, dacă viața și sănătatea cetățenilor sunt amenințate.
Data exactă a următoarelor alegeri prezidențiale urmează să fie anunțată de camera superioară a parlamentului, Consiliul Federației, la mijlocul lunii decembrie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că amendamentele la legea privind alegerile prezidențiale au fost necesare din cauza „situației speciale” din „noile teritorii” ale Rusiei, o referire la regiunile ucrainene anexate de Rusia în timpul invaziei sale în Ucraina, lansată în februarie anul trecut.
### Vezi și... ### Anne Applebaum: Putin „chiar încearcă să distrugă Rusia modernă”Candidatura lui Putin: un secret public?
Putin nu a anunțat încă dacă va participa la scrutin, deși majoritatea analiștilor se așteaptă ca el să candideze.
Potrivit unor amendamente constituționale introduse în 2020, Putin, care se află la putere ca președinte sau prim-ministru din 1999, este eligibil pentru a participa la încă două alegeri prezidențiale.
La începutul acestei luni, mai multe surse din importante zone de decizie din Rusia, declarau pentru agenția Reuters că Vladimir Putin a decis să candideze la alegerile prezidențiale din martie. Este o decizie care l-ar menține la putere cel puțin până în 2030, iar șeful Kremlinului va face orice pentru a-și încerca șansele mai ales pentru că vrea să conducă Rusia în cea mai periculoasă perioadă din ultimele decenii.
Putin, căruia Boris Elțîn i-a încredințat președinția în ultima zi a anului 1999, a ocupat deja funcția de președinte mai mult timp decât orice alt conducător rus de la Iosif V. Stalin încoace, depășind chiar și mandatul de 18 ani al lui Leonid Brejnev.
Putin a împlinit 71 de ani pe 7 octombrie.
Sursele, care au vorbit cu Reuters sub rezerva anonimatului dat fiind implicațiile acestei informații, au declarat că vestea deciziei lui Putin s-a scurs în afara cercului restrâns prezidențial și că consilierii se pregătesc acum pentru campanie și pentru realegerea lui Putin.
### Vezi și... ### Putin vrea să rămână la putere și după 2024, potrivit unor surse