Sarmat, cea mai nouă rachetă balistică intercontinentală a Rusiei, un proiectil de „viitoare generație” cu care Putin s-a lăudat mereu, a „erupt” într-o explozie inexplicabilă pe 20 septembrie, nivelând copaci, clădiri și arzând pământul din jurul silozului de testare de la baza Plesețk, potrivit imaginilor din satelit.
În remarcile sale televizate din 25 septembrie în Consiliul de Securitate al Rusiei, Putin nu a menționat accidentul. Dar s-a asigurat că lumea – NATO și Statele Unite, mai ales – aude ceea ce el voia să audă: Putin „actualiza” doctrina nucleară a Rusiei.
„Versiunea actualizată a documentului propune ca agresiunea împotriva Rusiei din partea unui stat fără arme nucleare, dar cu participarea sau sprijinul unui stat cu arme nucleare, ar trebui considerată un atac comun asupra Federației Ruse", a spus el.
Din februarie 2022, când a trimis zeci de mii de soldați peste graniță pentru a invada Ucraina, Putin a sugerat, semnalat, s-a lăudat și a amenințat în mod repetat că Rusia este gata să-și folosească arsenalul nuclear – cel mai mare din lume – pentru a se apăra.
Nu a făcut-o încă. Dar el și alți oficiali au menținut nivelul de tensiune cu amenințări, unele voalate și altele directe. Și asta îi ține ocupați pe experții în controlul armelor, analiștii militari și factorii de decizie politică.
Până când Moscova nu va publica specificațiile care să arate că doctrina – actualizată ultima dată în 2020 – s-a schimbat într-adevăr, este greu de înțeles ce s-a schimbat. Este părerea lui Nikolai Sokov, fost diplomat rus și negociator pentru controlul armelor, angajat acum la Centrul pentru Dezarmare și Neproliferare din Viena.
„Nu am văzut nimic fundamental nou, tot ceea ce a spus Putin era prevăzut acolo de mult timp", a mai declarat Sokov pentru RFE/RL. „El a fost mai specific, doar, cu privire la politica deja existentă; a adăugat noi detalii, adaptate situației actuale".
„A fost un semnal, un avertisment pentru NATO, deoarece NATO continuă să discute dacă armele occidentale ar trebui folosite pentru lovituri cu rază lungă de acțiune de către ucraineni", a spus el, referindu-se la efortul continuu al Kievului de a obține permisiunea de a lovi ținte în interiorul Rusiei cu arme primite din Vest.
În comentariile făcute reporterilor a doua zi, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că exact asta a fost intențuia.
„Trebuie privit ca un semnal specific; un semnal care avertizează aceste țări despre consecințele la care se expun dacă participă la un atac asupra țării noastre prin diverse mijloace, nu neapărat nucleare", a spus Peskov.
Președintele rus Vladimir Putin prezidează reuniunea Consiliului de Securitate pe tema descurajării nucleare la Moscova, Rusia, 25 septembrie 2024.
„Această doctrină este un instrument viu"
Timp de generații, factorii de decizie sovietici și acum ruși s-au bazat pe instrumentul descurajării strategice în setul lor de instrumente militare și de politică externă.
În ultimul deceniu, Putin a mărit semnificativ finanțarea forțelor armate ale țării, inclusiv a arsenalului său nuclear. Printre măsuri se numără construirea de modele noi de arme, cum ar fi Sarmat ICBM, racheta pusă în funcțiune deși a suferit cel puțin trei accidente, precum și arme hipersonice și rachete de croazieră cu propulsie nucleară.
Arsenalul Rusiei – atât arme strategice, cum ar fi rachetele cu rază lungă de acțiune, cât și arme tactice mai puțin puternice, cum ar fi obuzele de artilerie cu focos nuclear – este acum cel mai mare din lume; Statele Unite sunt pe locul al doilea.
Strategii occidentali – mai ales cei care stau treji noaptea întrebându-se când va decide Moscova să-și lanseze rachetele – scrutează declarațiile publice, nu numai ale Kremlinului, ci și ale Ministerului Apărării și ale oficialilor de politică externă ruși.
„Principiile de Bază ale Politicii de Stat privind Descurajarea Nucleară” este doctrina formală rusă care precizează când vor fi folosite armele și în ce condiții. În 2020, oficialii ruși au lansat o versiune actualizată a doctrinei, dar nu au existat schimbări majore.
Moscova și-ar putea folosi arsenalul nuclear „ca răspuns la utilizarea armelor nucleare și a altor tipuri de arme de distrugere în masă împotriva sa și/sau a aliaților săi, precum și în caz de agresiune împotriva Federației Ruse cu utilizarea armelor convenționale, atunci când însăși existența statului este în pericol", se arată în doctrină.
Mulți experți s-au concentrat pe ce anume ar putea constitui o „amenințare existențială” pentru Rusia; s-a speculat că chiar și o revoltă populară împotriva lui Putin și a guvernului său ar putea fi considerată ca meritând un răspuns nuclear.
În timpul unui forum de afaceri la Sankt Petersburg, în iunie, un comentator rus proeminent i-a cerut lui Putin să reducă pragul pentru utilizarea nucleară. Putin a părut să ezite, dar a spus, totuși, că este „deschis” să revizuiască politica.
„Această doctrină este un instrument viu, urmărim cu atenție ceea ce se întâmplă în lumea din jurul nostru și nu excludem să facem schimbări în doctrină", a spus el.
Cât de serioși sunt rușii?
Amenințările rusești cu privire la potențiala utilizare a armelor nucleare tactice în Ucraina au fost suficient de grave în lunile de după invazia din februarie 2022, ca să-l facă pe șeful CIA, William Burns, să-l avertizeze pe omologul său rus împotriva acestui lucru.
Dar mai multe evenimente din timpul conflictului au părut să estompeze sau chiar să șteargă unele dintre aceste „linii roșii”, adăugând mai multă ambiguitate în percepțiile occidentale despre planurile Moscovei.
Utilizarea de către Ucraina a dronelor împotriva radarelor de avertizare timpurie, folosite de ruși pentru a detecta lansările de rachete îndepărtate, i-a speriat pe factorii de decizie occidentali, deoarece acest lucru ar putea fi considerat o amenințare la adresa apărării strategice a Rusiei, așa cum este precizat în doctrină.
Putin a sugerat că teritoriile ucrainene ocupate de ruși ar intra sub incidența doctrinei nucleare. Ucraina a continuat să lovească forțele rusești, inclusiv cu arme furnizate de Occident, în multe dintre aceste teritorii ocupate, iar scopul declarat al Kievului este de a recupera toate teritoriile pe care Rusia le-a ocupat.
În august, forțele ucrainene au pornit o invazie transfrontalieră îndrăzneață pe teritoriul rus Kursk. A fost cea mai mare invazie a teritoriului rus de către forțele străine de la cel de-al Doilea Război Mondial - și este posibil ca ea să fi îndeplinit condițiile stabilite în doctrina nucleară rusă.
Coloană de camioane rusești avariate de bombardamentele forțelor armate ucrainene pe autostrada din districtul Sudjanski, regiunea Kursk din Rusia, 9 august 2024.
Un mesaj către alegătorii americani?
NATO și Statele Unite iau în considerare acum rugămințile Ucrainei de a i se permite să lovească ținte adânc în interiorul Rusiei folosind rachete occidentale cu rază lungă de acțiune.
Decizia Kremlinului de a televiza comentariile lui Putin în fața Consiliului său național de Securitate a fost un indiciu că vrea să trimită un mesaj. Și a venit cu o zi înainte ca Zelenski să meargă la Casa Albă.
Putin nu a specificat însă dacă doctrina a fost actualizată oficial și nici dacă este reală propunerea ca un atac convențional asupra Rusiei din partea unui stat nenuclear sprijinit de unul nuclear să fie motiv de răspuns nuclear rusesc.
Remarcile lui Putin nu înseamnă că doctrina s-a schimbat substanțial, a declarat la rândul lui Pavel Podvig, cercetător la Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Dezarmare din Geneva într-un interviu pentru Current Time.
„Deocamdată, totul rămâne doar la nivelul declarațiilor. Nu am văzut niciun pas real spre escaladare", a spus el. „Deocamdată, cred că trebuie să fim în gardă, dar, pe de altă parte, nu ar trebui să reacționăm prea energic".
Luke Coffey, fost consilier al Ministerului britanic al Apărării, acum cercetător la Institutul Hudson din Washington, a declarat că comentariile lui Putin au vizat și publicul american, la doar câteva săptămâni înaintea alegerilor prezidențiale din SUA.
„El înțelege ce loc are problema armelor nucleare în dezbaterea internă din Statele Unite", a spus Coffey. „Este un maestru în acest război de propagandă și informații".
Expertul britanic a fost însă de acord cu alții - că este vorba mai degrabă de o nuanțare, la Kremlin, decât de o schimbare importantă de doctrină.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te