În ciuda majorării substanțiale a salariilor judecătorilor şi procurorilor din ultimii ani, cheltuielile alocate justiției în Republica Moldova sunt considerabil mai mici decât cele din regiune, se arată într-un studiu comparativ, prezentat astăzi de Centrul de Resurse Juridice. Magistrați mai prost plătiţi sunt doar în Ucraina, conform aceluiași studiu. Raportat la ponderea cheltuielilor bugetare şi la salariul mediu pe economie, aceste fonduri, totuşi, sunt comparabile cu media europeană. Analiza mai arată că judecătorii examinează mai puţine cauze decât colegii lor din ţări foste socialiste şi deseori în termeni mult mai alerţi, ceea ce ar explica şi calitatea slabă a justiției, sunt câteva concluzii prezentate de Vladislav Gribincea, președintele acestei organizații.
Your browser doesn’t support HTML5
„R. Moldova este printre ţările cu cea mai mare viteză a justiţiei şi această grabă are un preţ”
În 2018, fiecare cetățean din Republica Moldova a contribuit cu 17 euro la finanțarea justiției, de două ori mai mult decât în 2016. Suma alocată domeniului, pe cap de locuitor, a dus la devansarea unor ţări între care Armenia, Azerbaidjan, Ucraina şi Georgia. După mărimea salariilor, însă, Moldova se află în continuare la coada clasamentului, alături de Ucraina. La capitolul remunerării procurorilor ţara este cu câteva poziții mai sus.
Examinând numărul angajaților din sistemul de justiţie, Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice, a constatat că, la aproape 30 de ani de la destrămarea URSS, procurorii sunt de aproape două ori mai numeroși decât judecătorii, de unde a dedus că apărătorii de stat au o pondere mai mare în justiție decât magistrații.
Vladislav Gribincea
„Deseori ne plângem că procesele în Republica Moldova durează prea mult. Statisticile au arătat că nu este aşa, din contra, Republica Moldova este printre ţările cu cea mai mare viteză a justiţiei, de trei ori peste media europeană, şi această grabă are un preţ – calitatea actului de justiţie, care de multe ori a fost criticat de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Atunci când vorbim de numărul de procurori raportat la cap de locuitori, Republica Moldova este aproape dublu peste media europeană, iar la numărul de judecători este sub media europeană şi interesant este că în Republica Moldova numărul de procurori este mai mare decât numărul de judecători, pe când în ţările cu o democrație avansată lucrurile stau exact invers. Explicația mea pentru acest fenomen este una istorică: noi venim dintr-un trecut în care procuratura tradițional era puternică şi domina justiţia”.
O altă concluzie spulberă mitul că judecătorii sunt împovărați de dosare. Analiza realizată de Centrul de Resurse Juridice constată că ei examinează cu 30% mai puține dosare decât în medie în țările Consiliului Europei. În plus, un dosar parcurge toate cele trei instanţe, în medie, în 260 de zile sau de trei ori mai rapid decât în alte ţări. Excluderea termenelor foarte scurte de examinare în cazul mai multor categorii de cauze ar permite judecătorilor să se concentreze pe litigiu, şi nu pe termen, a fost de părere Vladislav Gribincea, unul dintre autorii studiului.
Lilia Ţurcan, președinta Judecătoriei Edineţ, a avut un alt punct de vedere - 80% din dosarele pe rol nu necesită prea mult timp pentru examinarea lor.
### Vezi și... ### Cristina Țărnă: „Eu nu cred că fiecare judecător în țara asta este corupt. Nu cred!”
„Sunt proceduri mult mai simplificate ce țin de dosarele penale, adică în baza probelor administrate de către organul de urmărire penală sau de către procuror, şi de aceea chiar nu i-ar face faţă unui judecător să tergiverseze astfel de categorii de dosare. Şi la noi cel mai mare procent sunt starea de ebrietate la volan sau încălcarea regulamentului circulației rutiere, violenţă în familie şi violare de domiciliu, şi chiar sunt nişte dosare care nu necesită atâta timp.”
Sunt însă instanțe, precum curţile de apel, în special cea din Chişinău, unde același complet de judecători examinează zeci de dosare pe zi, neintrând în esența litigiilor, au ţinut să remarce unii experţi din domeniu, prezenți la dezbatere.
Un alt aspect la care au atras atenția autorii cercetării e că în ultimii ani a scăzut numărul avocaţilor, iar în continuare mulţi cetăţeni nu îşi pot permite să achite serviciile unui avocat, prin urmare ar avea acces limitat la justiţie.
Veronica Mihailov-Moraru
Secretarul de stat de la Ministerul Justiţiei, Veronica Mihailov-Moraru, nu crede că în ţară sunt puţini avocaţi pe cap de locuitor, recunoscând că există o problemă cu repartizarea lor teritorială, deoarece marea majoritate activează în Chişinău.
„Aceasta este o problemă de mai mulţi ani şi Ministerul Justiţiei şi-a propus să revadă această mapă a repartizării birourilor de avocaţi, însă este destul de complicat reieșind din libertatea profesională care o prezintă această profesie. Probabil va trebui de identificat nişte măsuri de stimulare a implicării avocaților şi în afara municipiului Chişinău”.
Secretarul de stat de la Ministerul Justiţiei a spus că datele studiului vor fi analizate în ansamblu pentru a se identifica formula ce ar avea în vedere modul de examinare a cauzelor, volumul de dosare, condițiile de muncă, „astfel încât fiecare judecător să fie salarizat corespunzător cu munca pe care o face şi să se simtă stimulat”.