Pentru denunțarea Acordul privind statutul CSI, semnat la Minsk pe 22 ianuarie 1993, Acordul de fondare a CSI-ului din 8 decembrie 1991, tot de la Minsk și Anexa acestuia, din 22 decembrie 1991 au votat deputații majorității parlamentare PAS, cărora li s-au alăturat deputații fracțiunii Democrația Acasă, dar și fostul premier Ion Chicu din fracțiunea Alternativa – în total, 60 de voturi.
Opoziția pro-rusă s-a opus, spunând că părăsirea CSI va avea consecințe economice negative.
Denunțarea acordurilor mai trebuie promulgată de președinta Maia Sandu, care se află în aceste zile într-un turneu european cu scopul de a asigura sprijinul țărilor membre ale UE pentru admiterea R. Moldova în comunitatea lor.
În ultimii ani, R. Moldova a denunțat alte zeci de acorduri ale CSI, iar din 2022 nu a mai participat, de facto, la nicio reuniune a acestei organizații.
Guvernarea pro-europeană de la Chișinău și-a explicat decizia de a părăsi CSI prin faptul că valorile și principiile fundamentale ale organizației nu mai sunt respectate, mai ales prevederea că statele membre recunosc și respectă reciproc integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor existente.
„Acest principiu, care a stat la baza constituirii CSI, este încălcat de Federația Rusă, care desfășoară un război împotriva Ucrainei, a comis acte de agresiune împotriva Georgiei și menține ilegal trupe militare pe teritoriul Republicii Moldova”, se arată într-un comunicat al Parlamentului, în urma votului din 2 aprilie.
Fosta prim-ministră Natalia Gavrilița, vorbind prin videoconferință pe 15 octombrie 2021 la ultima reuniune de nivel înalt a CSI la care a participat Republica Moldova
Socialiștii și comuniștii avertizează cu urmări economice
Procedura de vot a durat doar câteva minute, fără să existe dezbateri – acestea s-au consumat în prima lectură.
Opoziția comunistă și socialistă a cerut însă la începutul ședinței parlamentului ca denunțarea acordurilor de bază ale CSI să fie retrasă de pe ordinea de zi, invocând consecințe economice pe care le-ar avea de suportat R. Moldova în caz de părăsire a comunității.
Deputata socialistă, Olga Cebotari, a spus că a fost informată de secretariatul CSI că denunțarea acordurilor de bază va atrage ruperea tuturor celorlalte, inclusiv a unui acord de liber schimb.
La examinarea chestiunii în Guvernul Munteanu, pe 11 martie, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a spus însă că denunțarea acordurilor de bază ale CSI „nu va avea consecințe negative asupra mediului de afaceri și nu va afecta economia R. Moldova”.
Secretarul de al MAE, Serghei Mihov, a adăugat că R. Moldova va rămâne, în continuare, parte la mai multe tratate ale CSI, preponderent, în domeniul comercial-economic și social, „atât timp cât aceste tratate aduc beneficii concrete cetățenilor și corespund interesului național”.
În 2025, doar 5,9 la sută din exporturile moldovene au avut ca destinație țările CSI, iar cota importurilor a fost de numai 3%.
„Târziu, dar necesar”
Ieșirea din CSI este o acțiune întârziată, dar necesară și firească, mai ales că R. Moldova vrea să devină membră a UE, a spus Europei Libere expertul Grigore Guzun de la comunitatea WatchDog, o organizație neguvernamentală.
Guzun a pus recentele atacuri rusești asupra principalei linii electrice moldovene Isaccea-Vulcănești, precum și poluarea apei din Nistru după un atac al Rusiei asupra Ucrainei în legătură cu demersurile Chișinăului de părăsire a CSI.
„Federația Rusă vrea să demonstreze că R. Moldova este vulnerabilă”, a spus expertul WatchDog, adăugând: „Aceste atacuri au două scopuri majore – să transmite publicului că suntem vulnerabili iar UE nu ne poate asigura securitatea energetică, dar să spună și UE că aprofundarea cooperării cu R. Moldova poate fi o problemă mult mai mare decât crede”.
Lovituri rusești asupra centralei hidroelectrice ucrainene Novodnistrovsk pe 6 martie a cauzat scurgerea de combustibil și ulei în Nistru, principala sursă de alimentare cu apă a orașelor moldovene, ducând la sistarea aprovizionării la Bălți și alte orașe pentru mai multe zile. Pe 23 martie, drone rusești o lovit pe malul ucrainean aș Dunării un pilon al liniei de înaltă tensiune prin care R. Moldova importă din România cea mai mare parte a necesarului său de curent, forțând recurgerea la importuri de urgență prin puținele linii de alternativă.
„Bazarul caritabil” al CSI
În ajunul votului definitiv din parlamentul de la Chișinău pentru retragerea din organele statutare ale CSI, purtătoare de cuvânt a ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova a declarat și ea că ieșirea R. Moldova din organizație este „un drept suveran” al său, dar că va atrage după sine consecințe economice.
Zaharova a mai avertizat că este la latitudinea țările din CSI, nu a Chișinăului, să decidă în ce acorduri va mai putea rămâne R. Moldova.
„Acesta nu este un „bufet”, un „meniu de restaurant” sau un „bazar caritabil” din care Chișinăul este liber să aleagă ceea ce îl interesează exclusiv”, a mai spus purtătoarea de cuvânt de la Moscova.
Autoritățile moldovene spun că relațiile cu statele membre ale CSI vor continua pe baze bilaterale și multilaterale, iar prin ieșirea din organizație R. Moldova va face economii la buget de aproximativ 3,1 milioane de lei, cât reprezintă cotizația anuală de membru.
Chișinăul trebuie să notifice CSI despre votul din Parlament prin care iese din organele statutare, dar până la ieșirea oficială organizația va mai dura aproximativ un an.
R. Moldova ar fi a treia țară membră care părăsește CSI. Înaintea ei, au ieșit Georgia și Ucraina, după ce au fost atacate de Rusia, în 2008 și, respectiv, 2014.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te