R. Moldova: Stare de urgență pe fond de risc de război... fără drept de a protesta împotriva războiului?

În seara zilei de 24 februarie, Parlamentul R. Moldova, de obicei puternic fracturat politic, s-a regăsit într-o stare de rară armonie: toate partidele au votat în favoarea propunerii guvernului PAS de introducere a stării de urgență pe 60 de zile, în legătură cu evenimentele din Ucraina.

R. Moldova: Stare de urgență pe fond de risc de război... fără drept de a protesta împotriva războiului?

Puținele încercări de obstrucție, mai mult sau mai puțin serioase, au fost repede curmate de reprezentanții puterii, care au atras atenția că totul se face pentru ca să fie ajutați refugiații. Chiar și după rarul vot al tuturor fracțiunilor, apar, ca de fiecare dată când se introduce starea de urgență, întrebări legate de unele din prevederi, cum ar fi: posibilitatea expulzării de persoane considerate periculoase, interzicerea adunărilor publice sau „coordonarea” presei pentru combaterea dezinformării. Sunt asemenea prevederi „normale”, inevitabile? Nu ar trebui să ne temem că pot fi abuzate în scopuri politice?

Când au instituit stare de urgență, interzicând totodată desfășurarea de manifestații publice, autoritățile de la Chișinău par să nu fi luat în calcul cel puțin o situație: cea în care cetățenii vor simți nevoia să-și manifeste public solidaritatea cu țara vecină.

Un grup de tineri a organizat ieri, în seara zilei atacului rus asupra Ucrainei, o astfel de acțiune. Întrebată cum vede interdicția aprobată în aceeași zi de parlamentul de la Chișinău, una din membrele acelui grup spune: „Mă întrebam și eu același lucru. Și am discutat azi cu cineva din deputați, care mi-a confirmat că putem să ieșim. Dar nu știu cât de oficială e confirmarea aceasta.”

Legea, votată joi cu vot unanim în legislativul moldovean, interzice “desfășurarea adunărilor, manifestațiilor publice și a altor acțiuni de masă”.

Dar un fost ministru de interne moldovean, Victor Catană, găsește problematică formularea, având în vedere delicatețea subiectului - libertatea de expresie - care ar trebui în vremuri ca cele de acum, spune el, nu doar că păstrată, ci și stimulată: „Nu e corect. Trebuia de scris că se interzic „manifestații care pot provoca deturnarea situației, a ordinii publice, a regimului de securitate, a ordinii constituționale”. Dar celelalte manifestații, de exemplu contra războiului, chiar sunt benefice. Oricum, în cazul acesta trebuie cineva să explice ce s-a avut în vedere.”

Oazu Nantoi este deputatul formațiunii PAS de la guvernare, el și membru al comisiei pentru securitatea statului, comisie din parlament ce avizează de regulă astfel de subiecte și l-a avizat și pe acesta, înainte de adoptarea de joi.

Parlamentarul explică că autoritățile de la Chișinău au fost și sunt concentrate în continuare mai mult pe gestionarea problemei umanitare generate de fluxul de refugiați, acesta fiind și scopul principal al măsurilor instituite odată cu starea de urgență.

„Dacă e să fim realiști, sunt nițel alte priorități: este vorba de acordarea asistenței umanitare refugiaților care vin de pe teritoriul Ucrainei. Guvernarea este mobilizată pentru a asigura acest proces, inclusiv sunt implicați voluntari, inclusiv comunitatea internațională. Anume pentru asta a discutat șefa statului cu președintele României, Klaus Iohannis.”

Libertatea întrunirilor ar fi o chestiune secundară acum, mai sugerează parlamentarul: „Deci, eu nu cred că acum sunt mulți doritori pentru organizarea manifestărilor publice. Și cred că e normal să demonstrăm responsabilitate și mobilizare, pentru ca să minimalizăm riscurile pentru R. Moldova.”

Iar cu el este de acord și Vadim Vieru, director de programe în cadrul unei organizații neguvernamentale, apărătoare de drepturi, specializată inclusiv pe respectarea lor în regiunea estică - Promo-Lex:

„În cazul întrunirilor în masă, există o posibilitate să fie organizate provocări, care pot destabiliza foarte ușor situația.”

Echilibrarea măsurilor restrictive din timpul unei stări de urgență, cu libertăți de bază a fost un subiect de dezbatere persistentă și adesea aprinsă în societatea moldoveană, inclusiv de când a început pandemia.

Cazurile de expulzări de politologi ruși, pe de altă parte, care s-au înregistrat în vremuri politice mai tulburi, de exemplu electorale, când la Chișinău erau guvernări declarat democrate, au stârnit frecvent acuzații de abuzuri, inclusiv din partea partidului socialist, aflat atunci și acum în opoziție față de guvernare.

Moldova se mobilizează în ajutorul refugiaților ucraineni

Acum, însă, legea a fost votată și de această formațiune, cu tot cu prevederile ei ce fac posibilă „expulzarea de pe teritoriul R. Moldova a persoanelor a căror prezență poate afecta asigurarea ordinii publice și securității statului”.

Grigore Novac, un parlamentar socialist, ne-a explicat azi de ce formațiunea sa nu vede acum o problemă mare în prevederea legată de eventuale expulzări: „Noi am discutat asta cu colegii: în situația în care serviciile de inteligență identifică persoane care potențial reprezintă pericol pentru securitatea statului, sau, eventual, își doresc să destabilizeze situația, atunci serviciile de inteligență se adresează către MAI și se execută această procedură de expulzare. ” Cazuri de expulzări nu au fost raportate în această stare de urgență, dar nici ea nu durează decât de o zi.

O altă prevedere din lege, cea care spune că se introduc „reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicații, combaterea dezinformării, știrilor false și a discursului de ură” la fel nu a produs deocamdată efecte, dar dezinformarea și lupta cu ea a constituit subiectul central al unei adresări recente către cetățeni, formulate pe fondul agravării situației în Ucraina de președinta țării, Maia Sandu.