Studenții de la drept care vor să devină judecători și procurori trebuie să treacă neapărat prin Institutul Național al Justiției (INJ), dar selecția a devenit mult mai riguroasă, ceea ce înseamnă că mai puține persoane au fost admise.
„Media pentru admitere este 8. Este o notă foarte ridicată și exigențele sunt ridicate, dar asta nu e un lucru rău. Pentru că dacă vrem oameni foarte buni în sistem, înseamnă că trebuie să fie foarte bine pregătiți să intre la INJ”, explică directoarea INJ în cea mai recentă ediție a podcastului Pe Agendă.
În 2025, din peste 90 de pretendenți pentru cele 50 de locuri disponibile la INJ la studii au fost admiși doar 17 juriști (12 viitori judecători și cinci viitori procurori).
Eforturi pentru a convinge lumea să vină în sistem
Aflată de un an la conducerea INJ-ului de la Chișinău, după un mandat de europarlamentară din România, Strugariu susține că se fac „eforturi” pentru a suplini locurile rămase vacante în justiția moldoveană.
„Mai există această rezervă în continuare de unde se pot recruta oameni și trebuie organizate concursurile”, spune Strugariu.
Evaluările externe extraordinare ale procurorilor și judecătorilor, cunoscute drept vetting și pre-vetting, au dus la plecări din sistemul de justiție – mulți judecători și procurori au decis că mai bine demisionează decât să le fie verificate averile și interesele de către comisii de experți din afara sistemului și uneori chiar din afara țării.
Dacă în 2021 au renunțat la funcții 19 judecători, iar în 2022 – 13, după demararea reformei supranumite „vetting” numărul demisionarilor a crescut până la 47 - în 2023 și 54 – în 2024. În 2025, când vettingul era pe sfârșite, au plecat alți 28. Unii au spus deschis că nu vor să fie supuși verificărilor, considerând cu nu sunt corecte și imparțiale, dar nu este clar câți au plecat din cauza evaluării. Unii pur și simplu s-au pensionat, alții și-au schimbat cariera.
Oboseala cauzată de vetting
După ani de zile de vetting – o reformă majoră în justiție, pe care și-a asumat-o actuala guvernare PAS și care durează mai mult decât se planifica inițial - directoarea INJ crede că „s-a instalat o anumită oboseală”.
„Oamenii așteaptă etapa următoare, așteaptă așezarea sistemului, așteaptă niște lucruri care țin fundamental de calitatea actului de justiție și care se pot întâmpla cu un sistem complet în primul rând”, a spus Strugariu.
Din perspectiva ei, vettingul trebuie să rămână doar „un exercițiu extraordinar”, dar necesar.
„Vetting, vetting, vetting este ceea ce auzim permanent sau aproape tot timpul în spațiul public și controversele legate de asta. Dar vettingul e doar un exercițiu”.
Despre ce am mai discutat cu Ramona Strugariu în acest podcast:
- Numirea cu scandal a lui Herman von Hebel în Comisia de vetting a procurorilor;
- Procesele de mare corupție din R. Moldova – ale lui Vlad Plahotniuc și Igor Dodon;
- Similitudini și deosebiri între reforma justiției din România și cea din R. Moldova;
- Acuzațiile de subordonare a justiției moldovene;
- Ce ar putea spune în următorul său raport Comisia Europeană despre reformele din justiția moldoveană.
Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul moldova.europalibera.org, iar versiunea audio - pe aplicațiile de podcast: Apple Podcasts și Spotify.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te