Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării a definitivat raportul privind rezultatele sesiunii de bacalaureat din acest an. Concluziile finale, prezentate la mai bine de patru luni de la încheierea sesiunii, arată progrese atât în statistica ratei de promovare, cât şi în cea a mediei notelor la examene. Felul în care a fost organizat BAC-ul în acest an a stârnit dezbateri aprinse în Plenul Parlamentului şi a servit obiectul unor anchete interne.
Your browser doesn’t support HTML5
Progrese la sesiunea de Bacalaureat 2017
Nouă din 10 liceeni au susținut examenul de BAC în acest an. Rata de promovabilitate a depășit cota de 90 la sută faţă de 70 la sută în 2013, an în care au fost introduse camerele de luat vederi în sălile de examen. Procentul elevilor care au susţinut BAC-ul a ajuns la nivelul celui de până la reforma realizată în 2013 de fostul ministru al educației, Maia Sandu, reformă care deşi a reușit, se pare, să reducă substanțial corupția din timpul examenelor, este în continuare pusa la îndoiala mai cu seama de unii politicieni.
Tentativele de fraudare a examenului au descrescut până la 13 cazuri, faţă de statistica din 2013 când s-au semnalat peste o mie de incidente.
În fiecare al patrulea liceu din ţară toţi elevii au susţinut BAC-ul. În 2014, bunăoară, doar cinci la sută din licee atingeau această performanță.
Semne ale progresului se văd şi la media notelor la examene, care a crescut la majoritatea disciplinelor.
După ce a prezentat aceste şi alte date, Anatol Topală, directorul Agenţiei Naţionale pentru Curriculum şi Evaluare a spus că toți acești indicatori sugerează creşterea calităţii studiilor:
„De la an la an rezultatele în cadrului examenului de BAC se îmbunătățesc. Toate aceste rezultate în creştere arată nu doar că notele elevilor sunt mai mari, dar arată că ei au cunoştinţe mai bune ceea ce le permite mai uşor şi mai cu succes să se încadreze în societatea contemporană.”
Creşterea nivelului de instruire o demonstrează nu doar rezultatele sesiunii de BAC, a spus Anatol Topală. O atestă şi clasamentul internaţional PISA, pe care îl face din trei în trei ani Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pe un eșantion reprezentativ de elevi de 15 ani:
„În cadrul testării PISA 2015 elevii noştri au înregistrat o creștere considerabilă şi o îmbunătăţire a rezultatelor. Toate aceste rezultate ne motivează să facem eforturi în continuare pentru a asigura o educaţie de calitate.”
Sunt oare aceste semne de progres rezultatul reformei din 2013 cu impunerea condiţiilor de maximă exigenţă la BAC despre care criticii spun şi azi că ar pune o „presiune draconică” pe umerii elevilor?
Iată cum răspunde la aceasta întrebare Anatol Topală:
„Rezultatele elevilor sunt mai bune pentru că ei muncesc mai mult. Nu ţine atât de monitorizarea video, cât de desfăşurarea corectă a examenului. Toată lumea a conştientizat că faptul că examenul se desfăşoară corect pentru toţi elevii, promovează meritocrația.”
Deşi a înregistrat semne de progrese, sesiunea de BAC din acest an a stârnit dezbateri aprinse, inclusiv în Plenul Parlamentului şi a servit obiectul mai multor anchete interne. Obiectivitatea examenului a fost pusă la îndoială de înșiși diriguitorii ramurii. Testele au fost prea complicate, unele, spre exemplu cele de la fizică, au conţinut sarcini irealizabile, iar oamenii care au alcătuit testele le-au şi verificat, spunea fostul ministru adjunct al educației, Lilia Pogolşa, audiată în iulie în Plenul Parlamentului, la insistenţa deputaţilor socialişti, după ce fostul lor lider de partid, şeful statului Igor Dodon a cerut anularea bacalaureatului. După acele audieri parlamentare, a fost creată o comisiei la nivel de minister, raportul căreia urmează să fie dezbătut în plenul legislativului.