Raport ONU: Instabilitatea politică din Moldova are profunde implicații sociale

Un nou raport de țară al Organizației Națiunilor Unite arată că instabilitatea politică împiedică în continuare Republica Moldova să obțină progrese în dezvoltare iar reformele trenează. Potrivit studiului, pandemia de Covid-19 a acutizat problemele economice iar inechitățile sociale au devenit și mai evidente, de exemplu în ceea ce privește veniturile femeilor și bărbaților sau accesul la educație și servicii pentru copiii din familii nevoiașe. Mai multe amănunte aflați din relatarea Tamarei Grejdeanu:

Raport ONU: Instabilitatea politică din Moldova are profunde implicații sociale

Criza sanitară din ultimul an i-a făcut și mai vulnerabili pe cei care se confruntă cu discriminarea, sărăcia și au acces limitat la servicii sociale și de educație. Raportul Organizației Națiunilor Unite arată că în ciuda unor tendințe optimiste înregistrate la începutul anului 2020, una din patru familii se confruntă cu o sărăcie absolută. Republica Moldova a ratat puncte importate în indicele de progres din cauza inegalităților care persistă încă. Reprezentanta UN Women, Dominika Stoianoska atrage atenția că povara pandemiei a fost resimțită diferit. Printre cei mai afectați sunt persoanele cu nevoi speciale, femeile, populația din zonele rurale, familiile de etnie romă, în special copiii, care au fost excluși practic din procesul educațional:

„Dacă analizăm sărăcia persistentă, observăm că unele grupuri sunt afectate mai mult decât altele, și acest fapt a fost exacerbat de pandemia Covid-19. O pătrime din copii și o pătrime din populația 60 plus trăiesc în sărăcie. Persoanele de etnie romă și personale cu dizabilități sunt cele mai vulnerabile și în ceea ce privește impactul pandemiei, observăm că una din cinci gospodării sărace au redus cheltuielile pentru sănătate și educație.”

Raportul evidențiază o preocupare a experților legată de abandonul școlar frecvent întâlnit în comunitățile de romi, inclusiv faptul că instituțiile de învățământ nu au devenit suficient de incluzive și capabile să reacționeze eficient la provocări.

Liliana Rotaru, președinta Organizației Copil, Comunitate, Familie notează că problemele lăsate de izbeliște devin cronice și cer ulterior mult mai multe resurse și eforturi. Organizația sprijină anual sute de familii nevoiașe și intervine acolo unde apare riscul separării copilului de părinți. Izbânda este uneori dificilă, pentru că pe lângă efortul organizațiilor obștești, este necesară și implicarea continuă, nu ocazională a autorităților, spune experta:

„Sigur că un proiect de un an nu va putea să ofere stabilitate acestei familii. În cel de-al doilea rând, sistemul nu dispune încă de intervenții intersectoriale cu servicii pentru cei mai vulnerabili copii și pentru cea mai vulnerabilă populație. De asemenea, acest an a afectat multe alte grupuri vulnerabile. Din cauza că unele taxe nu au fost achitate în bugetele locale, multe raioane au înghețat aceste servicii.”

În timp ce sistemul de asistență socială se confruntă cu insuficiente resurse, bugetul de stat pierde importante venituri fiscale din cauza economiei informale, arată raportul ONU.

Ala Lipciu, coordonatoare națională a Organizației Internaționale a Muncii atrage atenția că investițiile directe străine sunt în declin din cauza pandemiei, fiind afectate și alte sectoare ale economiei:

„Covid 19 într-adevăr a afectat diverse servicii, mai cu seamă sectorul serviciilor care contribuie cu circa 60 de procente și oferă, de asemenea, locuri de muncă pentru circa 60 de procente din femei. Dar totuși numai una din 10 întreprinderi a primit suport din partea statului în 2020.”

O altă restanță trecută în contul Republicii Moldova ține de lupta împotriva corupției. Analiza arată că în ciuda unor mici progrese, acesta este principalul flagel care subminează statul de drept și dezvoltarea Republicii Moldova.