Raportul de stare a țării 2022: Reformele au loc lent, iar guvernarea este una anticriză   

În același timp, obținerea statutului de țară-candidată la UE, în luna iunie, a transformat procesul de integrare europeană a R. Moldova. Sunt câteva dintre concluziile „Raportului de stare a țării” pentru anul 2022, lansat joi, 15 decembrie, de centrul analitic independent „Expert-Grup”.

Potrivit raportului, preluarea guvernării de către un singur partid cu intenții reformiste și pro-europene a îmbunătățit parțial procesul de luare a deciziilor.

„Actuala guvernare a primit un mandat popular destul de larg pentru reforme, pentru lupta cu corupția, pentru vectorul european, dar, în același timp, aceasta s-a lovit de realitățile sistemice, de faptul că sistemul nu s-a adaptat la aceste schimbări democratice și, drept rezultat, avem un mers destul de lent al multor reforme în raport cu așteptările populare”, a declarat directorul „Expert-Grup”, Adrian Lupușor.

„Guvernarea a trecut uneori cu vederea principiile de transparență”

Autorii raportului observă că actuala guvernare are suportul partenerilor de dezvoltare, ceea a dus la creșterea asistenței financiare, tehnice și politice externe, precum și în obținerea de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. Totuși, spun experții, aceste succese nu s-au transpus pe deplin în realizări palpabile pe plan intern.

Astfel, unele reforme sistemice, cum ar fi cea teritorial-administrativă, a administrației publice locale sau cea a sistemului de pensionare, au fost amânate. Alte reforme, cum ar fi a justiției, a salarizării în sectorul public, managementului finanțelor publice, digitalizării sau a întreprinderilor de stat, se produc foarte lent.

În opinia „Expert-Grup”, cauzele țin de crizele care au pus stăpânire pe agenda guvernului, în primul caz, și rezistența sistemului la reforme prin sabotarea, directă sau indirectă, a reformelor, în cel de-al doilea.

„Managementul crizelor a fost adecvat, dacă luăm în considerare avalanșa crizelor și capacitățile instituțiilor. Această guvernare dacă nu este o guvernare a reformelor, atunci este una anticriză. Anul acesta au fost create mecanisme care permit statului să cheltuiască banii țintit pentru cei care au nevoie mai mare. Este important că, pe viitor, aceste instrumente vor putea fi folosite în condițiile unei noi crize. Este o performanță istorică atât pentru R. Moldova, cât și pentru țările din regiune. Alte țări analizează exemplul nostru privind acordarea acestui suport targetat”, a menționat Adrian Lupușor.

Întârzierea reformelor este explicată și prin experiența limitată de lucru în instituțiile publice a majorității conducătorilor instituțiilor statului, numiți în această perioadă.

„În tendința de a spori viteza reformelor, guvernarea a trecut uneori cu vederea principiile de transparență și de incluziune, iar reformele din unele sectoare au fost puternic politizate, subordonate calendarului politic al partidului de guvernământ și comunicate actorilor vizați și societății în mod precar”, susțin experții.

Integrarea europeană „nu este proiectul unui partid”

Un alt aspect analizat în „Raportul de stare a țării” ține de pașii pe care trebuie să-i întreprindă R. Moldova în procesul de integrare europeană în contextul obținerii statutului de țară-candidată la UE.

În avizul Comisiei Europene sunt indicate nouă blocuri de cerințe și 13 măsuri vizând cinci domenii majore: justiție, politici anticorupție, combaterea crimei organizate, administrația publică locală, drepturile omului și societatea civilă.

Autorii studiului mai subliniază că țările candidate trebuie să corespundă criteriilor politice, construind instituții democratice viabile, economice, adică să existe un grad adecvat de competitivitate economică, și celor legate de capacitatea de îndeplinire a obligațiilor de stat membru.

„Ceea ce va trebui să facem, în special începând cu anul viitor, va costa mult mai mult timp și mai multă energie decât acțiunile pe care le-am implementat până acum în dialogul cu UE, pentru că R. Moldova va trebui să demonstreze prin fapte că poate să îndeplinească cerințele care sunt aplicate față de statele membre”, a mai spus Cenușă.

Războiul din Ucraina – cea mai mare provocare pentru economie

El a subliniat că statutul de candidat favorizează diversificarea și creșterea fondurilor nerambursabile din coșul general de ajutor financiar alocat de către UE, pe lângă mecanismele actuale de susținere financiară.

Studiul relevă și că escaladarea riscurilor de securitate din regiune, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, reprezintă cea mai mare provocare pentru economia R. Moldova. Potrivit autorilor raportului, a crescut sentimentul general de incertitudine al mediului de afaceri, ceea ce a redus semnificativ apetitul investițional al agenților economici.

„Totodată, înăsprirea politicii monetare a sporit costurile de finanțare pentru business, iar, din cauza condițiilor climaterice nefaste, a fost afectată producția agricolă. În acest context, perspectivele economice pentru anul 2022 sunt pesimiste: pe lângă o inflație medie anuală apropiată de 30% se anticipează și o reducere a PIB-ului cu 1-2%”, susțin experții.

În concluzie, „Expert-Grup” vine cu mai multe recomandări pentru autorități, cum ar fi promovarea reformei administrației publice, creșterea capacităților de asimilare a asistenței externe, îmbunătățirea comunicării publice privind agenda de reforme, consolidarea securității energetice și asigurarea unui proces de integrare europeană transparent, incluziv și dinamic.