De Ziua Europei, 9 mai, în Parlamentul European se prezintă raportul final al așa-numitei „Conferințe pentru viitorul Europei”. Va fi prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în prezența președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, și a președintelui francez Emmanuel Macron, al cărui țară deține președinția de șase luni a Consiliului UE și care este inițiatorul proiectului.
Un grup de țări din UE va prezenta o „contra rezoluție” – fără calitate juridică -, un document care critică propunerile privind extinderea rolului Parlamentului European și modificarea tratatelor de bază ale Uniunii Europene. Aceste modificări sau amendamente au stat în centrul dezbaterilor din cadrul „Conferinței pentru viitorul Europei”, o serie de dezbateri publice lansate cu un an în urmă.
Zece țări – Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia, Suedia, Bulgaria, Republica Cehă și Malta – au semnat deja această „contra-rezoluție”, ar putea să li se mai alăture unele pe parcursul zilei.
### Vezi și... ### 9 mai: Moldova în menghina războiului și ce aflăm în avionul Apocalipsei„Avem deja o Europă care funcționează. Nu trebuie să ne grăbim cu reforme instituționale pentru a obține rezultate”, este ideea centrală a documentului care va fi prezentat după raportul final al Conferinţei.
Războiul din Ucraina a evidențiat însă necesitatea unei mai bune integrări în UE, de exemplu în politica externă și energie. Săptămâna trecută, premierul italian Mario Draghi a spus că dorește o reevaluare a regulii unanimității, în special în ceea ce privește politica externă.
Duminică seară, reprezentanții celor 27 de state membre UE s-au despărțit fără un acord privind noul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, anunțat săptămâna trecută și care incluse un embargo treptat pe importurile de țiței rusesc.
Negocierile continuă luni, în speranța că se va ajunge la un compromis privind mai ales derogările cerute de multe state membre.
### Vezi și... ### Război în Ucraina | 6,5 miliarde de dolari, ajutoare promise UcraineiCea mai recentă variantă prevede ca Ungaria și Slovacia să poată continua importul de țiței rusesc până în 2024, restul țărilor urmând să renunțe la el încă de la sfârșitul acestui an.
Cehia ar primi și ea o derogare, mai scurtă.
Potrivit unor diplomați europeni, citați de publicația Politico, Ungaria vrea să fie scoasă complet din sancțiunile energetice.
Alte dezacorduri privesc vasele petroliere europene, care în principiu nu ar mai avea voie să transporte sau să fie închiriate pentru a transporta petrol rusesc. Grecia este una din țările care cere ca această sancțiune să fie adoptată la nivelul G7, ceea ce i-ar da o mai mare greutate și nu ar permite unor țări precum China sau Turcia să profite de embargoul UE pentru a prelua comerțul cu petrol rusesc.