Reforma administrativă: de la raioane la județe, iar la raioane. Ce urmează?

Reforma administrativ-teritorială, despre care se vorbește mai mult de 10 ani și care ar trebui să reducă numărul autorităților publice locale, ar putea fi făcută până la următorul scrutin local general, care urmează să aibă loc la finele anului 2023. Potrivit președintelui parlamentului, Igor Grosu, subiectul va fi inclus în agenda guvernării în anul viitor. „Dacă nu se face în 2022, va trebui de așteptat 2027, ceea ce este un lux de nepermis”, a precizat președintele interimar al Partidului Acțiune și Solidaritate. Cum poate fi făcută această reformă atât de sensibilă pentru unii și atât de importantă pentru stat? Cât de pregătiți sunt cetățenii și autoritățile locale pentru o eventuală reformă administrativ-teritorială? Căutăm răspuns la acest sfârșit de săptămână.

Reforma administrativă: de la raioane la județe, iar la raioane. Ce urmează?

* * *

„Este foarte important ca Partidul Acțiune și Solidaritate, care nu neagă necesitatea unei reorganizări administrative a teritoriului, să-și potrivească cel mai bun concept astfel încât către următoarele alegeri locale generale să fie foarte clar dacă țara este pregătită pentru o reformă foarte complicată și care necesită și multe resurse”, a declarat, recent, Europei Libere directorul executiv ADEPT, Igor Boțan. Ce cred oamenii de la firul ierbii despre această reformă? Europa Liberă a cules mai multe opinii în municipiul Edineț, oraș cu o populație de peste 15 mii de locuitori.

– „Desigur că avem nevoie ca de o gură de aer curat pentru reforme, de atâta că am fost stagnați 30 de ani, înseamnă că aici trebuie de luat de la talpă și de curățat țara noastră de toți indivizii aceștia care ne sug sângele. Cum se pornise la noi reforma teritorială pe județe era mult mai bine, dar au făcut comuniștii ceea ce le-a plăcut lor și ceea ce le-a convenit lor și de atâta noi am ajuns unde-am ajuns, că avem nevoie de niște drumuri bune, apă, canalizare, în primul rând. În primul rând și-n în primul rând, ce-i? Apa, drumurile și iluminarea. Contribuim și noi, comunitatea și primăria și cu forțe mai multe mai departe ajungem.”

– „Cu ani în urmă am avut, am trăit județul, până la urmă am revenit înapoi la raioane. Poate că a fost o grabă și s-a revenit la raioane, dar mi-a venit o tristețe mare și mă gândeam la oameni, pentru că dacă vine din Dondușeni omul, cum era pe timpul județului, vine un om de la Dondușeni sau Ocnița, pentru că are nevoie la județ de un șef oarecare, să spunem, și nu este șeful, vine iarna, fiindcă eu, dacă lucrez la bibliotecă, era timp de iarnă și veneau la noi la bibliotecă și se încălzeau oamenii și-apoi așteptau ora respectivă ca să meargă la județ înapoi să-și rezolve problema cu care veniseră. Satele noastre...

Într-adevăr, e o durere foarte mare, au rămas satele noastre pustii și au rămas câțiva bătrâni, nu-i mai ajută nimeni ca ei să meargă la județ, ei ar fi bucuroși să-și rezolve problema acasă, acolo, în satul lor. Păi la asta mai mult mă gândesc. Ce aș putea să mai spun? Sunt pentru schimbare, dar haideți mai întâi să facem anume aceste servicii, să le aducem la un nivel oarecare și apoi să facem schimbarea, să facem reforma anume. Știți, în ultimul timp prea multe se distrug, dar puține se fac. Am vrea să avem bucuria că, uite, s-a dezvoltat ceva, s-a făcut, noi trăim într-un mediu care ne place și adică ne bucură și ne este bine în acel mediu. Și apoi să ne lovească cineva cu o reformă, dar încă nu avem, dar încă nu avem servicii de care am putea să ne folosim și să ne fie bine, să ne simțim bine și sperăm la reforme.”

Europa Liberă: Dvs. ce părere aveți?

– „Iată așa cum a fost la nivel județean, cam intuiesc că va fi la nivel regional, dacă trecem în 2023. În 1999, raioanele au dispărut și atâta vorbă era, din 4 raioane s-a făcut un județ, și atâta gestionare, și aveam finanțe, și aveam nu știu ce. Da, într-adevăr, poate și a fost, n-am nimic împotrivă. Dar a rezistat doi ani și peste doi ani am înțeles că-i imposibil de lucrat, fiindcă oamenii noștri din sate știau că ei au primar, ei au raion, dar la raion de la Dondușeni, Arionești, aproape la Otaci, să vină la Edineț îi foarte complicat și relațiile acestea dintre cetățean cu autoritatea publică erau complicate. În orice caz, nu văd ceva real în reformele administrative. Am trecut reforma de la raion la județ, am lucrat și la nivel raional și la județean 4 ani, și după aceea și la raion iarăși. Eu sunt pe poziția că ar trebui schimbate înșiși regulile de administrare, fiindcă nu-i vorba cine el este – raional, județean, regional, local –, depinde totuși, în primul rând, de oamenii care gestionează aceste lucruri și de efectuarea legilor pe care le avem. Legislația la noi este, eu n-aș spune că-i perfectă, evident că sunt și lacune multe și mărunte, dar de-ar fi respectată, chiar, iată, să spunem, autofinanțarea sau o gestiune locală.”

– „Iată, noi la Edineț, în oraș avem copii și la școală, și la grădiniță și mergem, dar de sătuc, chiar sunt tot din sat venită și n-ar fi de dorit să mergem spre pieire, spre dispariție, că n-o să mai existe și punctul medical, și grădinița, și școala, dar mergem în pas cu vremea să vedem cum în practică va fi comod, va fi binevenit sau nu. Vrem totuși să fie bine. De exemplu, noi la Edineț suntem foarte mulțumiți de dl primar, care este în proiect și cu reparația drumurilor, și cu serviciile, și cu tot, tot, tot. Ne bucurăm de așa un primar cu care suntem mulțumiți, foarte mulțumiți până când, și noi vrem să fie bine. Dacă au să fie unele schimbări și o să socotim că trebuie, tot o să fim umăr la umăr ca să fie bine.”

Consiliul raional Edineț, 6 decembrie 2021

* * *

Europa Liberă a adunat opinii și în mediul rural, în Cărbuna, raionul Ialoveni, un sat cu 1.700 de locuitori, jumătate dintre aceștia fiind plecați peste hotare.

– „Da, este afirmația că satele mici tot au dreptul la viață, dar în situația asta ne pomenim că îs mai mari cheltuielile, adică nici nu se acoperă chiar uneori cheltuielile. Și, evident, în situația asta ne ciocnim de o criză financiară și este imposibil să menținem ceva și deja, vrem sau nu vrem, trebuie să ne comasăm pentru a crea ceva, să ne unim pentru a forma ceva și pentru a ne satisface necesitățile.”

Europa Liberă: Iată, Dvs. sunteți tânără. Tinerii pleacă din sate de ce? Pentru că nu au aceste condiții cu care se obișnuiesc la oraș sau chiar peste hotare.

– „În primul rând, că nu au condiții, îi problema cu serviciile. Iată la Cărbuna care lucrează, o parte din locuitori se deplasează la serviciu în municipiul Chișinău. Evident, distanța nu este așa de mare. Pe noi ce ne împiedică și ne pune impedimente este drumul de ieșire din sat, o porțiune este într-o stare deplorabilă și merită, și necesită a fi reparat și, respectiv, dacă el deja era reparat, cred că noi aveam la moment în localitate mult mai mulți tineri pe loc, nu suntem la o distanță atât de mare de capitală. Cea mai, cea mai mare problemă este o stabilitate.”

Europa Liberă: Dar ideea unei reforme administrativ-teritoriale trebuie să vină de sus în jos sau de jos în sus?

– „Ideea unei reforme administrative trebuie să vină de la oameni, din practica noastră.”

Europa Liberă: Concret – de sus în jos sau invers?

– „Nu, de sus în jos dacă o să fie, asta o să fie ca niște indicații, dar trebuie de jos în sus acumulate idei, după care se face scheletul, după care – umplutura acestui schelet, după care iarăși se analizează, se studiază, se comunică cetățenilor atât avantajele, cât și dezavantajele, ca atunci când reforma aceasta va fi implementată în practică să aibă mai multe avantaje decât dezavantaje. Or, o reformă este mai benefică atunci când sunt mai multe avantaje, decât dezavantaje.”

Europa Liberă: Dvs. ce părere aveți?

– „Eu reforma o văd, știți cum? Care sate îs aproape, iaca, cum îi Taraclia cu Baimaclia, da, le desparte un drum numai, așa văd eu reformele, dar când îi vorba...”

Europa Liberă: Dar vă temeți de cuvântul acesta „reformă”, vă este frică să fie făcută o reformă?

– „Nu-mi este frică, dar anume să țină cont de problemele cetățeanului, că mai mulți au plecat, puțini am rămas, ca să fie reforma asta, încă n-o vedem chiar amu. Poate mai încolo, încă să ne mai dezvoltăm, că noi de-abia am început să ne dezvoltăm, de-abia am început, că noi am fost în amorțire până amu, dacă să vă spun cinstit, în amorțire. Noi avem un an de zile, de când îi dl primar Constantin, de atunci am început a ne ridica puțin, noi până amu n-am avut primari gospodari.”

Europa Liberă: Și dacă primarul vă spune că reforma trebuie făcută, atunci dvs. mergeți după el?

– „Mergem! Suntem de acord, cum spune primarul, așa mergem.”

Europa Liberă: De câte ori ați mers la raion să rezolvați problemele?

– „Foarte des am mers, dar de soluționat nu întotdeauna veneam cu ceva pozitiv, deoarece ca de obicei ți se spune: „Vom vedea, vom analiza, ne vom gândi”. Iată acestea sunt soluțiile care se oferă cetățenilor la nivel de raion. Deseori primim astfel de răspunsuri: „Noi acum ne-am gândit să alocăm, de exemplu, la alt sat pentru o problemă, deja dvs. mai așteptați, la anul, mai la anul sau niciodată”. Eu nu văd ca structură Consiliul raional, deoarece sunt cheltuieli foarte mari și oricum soluțiile nu se văd. Ar fi mult mai bine dacă de la nivel central ar fi repartizați acești bani...”

### Vezi și... ### Igor Grosu: Eu cred că noi mergem cu o viteză mai mare decât își doresc unii (VIDEO)

Europa Liberă: La primării?

– „La primării direct și deja primăria, cunoscând problemele locale și poate chiar și unele inițiative ale locuitorilor care doresc ceva să dezvolte ar fi posibilitatea ca acești bani, fiind repartizați la nivel local, deja primăria, prin decizia Consiliului local, să repartizeze acești bani, să dezvolte satul și să fie o durabilitate.”

Europa Liberă: Dvs. ce părere aveți despre reformă și frica de reformă sau încurajarea ca reforma să fie promovată?

– „Știți care-i părerea mea? Părerea mea constă într-aceea că banii nu la raion să fie, dar la nivel de primărie și dl primar o să vadă și cu toți locuitorii împreună, și cu consilierii care-s problemele primordiale la noi în sat.”

Europa Liberă: Ideea este că unele servicii pentru cetățeni mai puțini sunt mai costisitoare și ar trebui poate cumva să se unească mai multe localități.

– „Da, foarte corect! S-ar putea, de ce nu? Chiar o mini-fabrică de deșeuri de făcut, de ce nu cu primăria din Căinari? Și Gangura nu-i departe, dac-așa, 3 localități. De ce nu?”

Anunț la primăria din Cărbuna, Ialoveni

– „Ar fi binevenit ca, de exemplu, 2-3 sate dacă s-ar uni sau s-ar comasa pentru a crea unele servicii sau pentru a crea o mini-fabrică, sau a crea o întreprindere, asta chiar este binevenit, deoarece administrația publică locală sunt foarte des cazuri când este imposibilitatea de a crea un serviciu, este imposibil atât practic, cât și teoretic. Și unde-i unul nu-i putere, unde-s doi puterea crește, când ne unim formăm ceva, ceva bun, comun, ceva util pentru societate și ceva care, totodată, creează niște locuri de muncă și o perspectivă pentru viitor.”

* * *

Și în satul Cărbuna, și în municipiul Edineț oamenii vorbesc despre desființarea raioanelor. Ion Tartan, din Edineț, este consilier raional și se arată convins că această verigă trebuie lichidată.

Ion Tartan, consiliet raional din Edineț

Ion Tartan: „Această reformă este necesară. Consiliile raionale s-au epuizat, nu sunt necesare. Unicul lucru pe care ei îl fac, repartizează bugetul, bani care vin cu destinație specială – pentru învățământ, pentru sfera socială, pentru drumuri îi strict necesară. Consiliile raionale sunt o structură inutilă, absolut inutilă, fiindcă-i în detrimentul bugetului republicii.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ați fost ales consilier raional?

Ion Tartan: „Da, eu îs consilier raional.”

Europa Liberă: De ce ați candidat, dacă ați știut că raioanele sunt o verigă a căror activitate nu e eficientă?

Ion Tartan: „A fost necesar ca să fie niște persoane care cât de cât să se implice în repartizarea aceluiași buget.”

Europa Liberă: Și este adevărat că bugetul se repartizează în funcție de culorile politice ale celor care sunt la nivelul administrației publice locale de nivelul întâi?

Ion Tartan: „În mare parte, da. Nu vorbim de direcția de învățământ, nu vorbim de direcția socială, dar în privința investițiilor capitale, a drumurilor în primul rând, căci eu sunt specialist în drumuri.”

Europa Liberă: Dar Dvs. sunteți consilier raional din partea unei formațiuni politice?

Ion Tartan: „Da, eu sunt din partea Blocului ACUM, sunt președintele fracțiunii Blocului ACUM în Consiliul raional Edineț.”

Europa Liberă: Este adevărat că cei care activează în cadrul consiliilor raionale se tem să-și piardă jobul și asta-i face să fie reticenți atunci când aud despre o reformă administrativ-teritorială?

Ion Tartan: „Posibil, posibil, da, dar fiecare trebuie să aprecieze, totuși au să fie locuri de muncă în primărie, în structurile desconcentrate, în sectorul real al economiei. De ce să nu încerce fiecare să-și facă un business?”

### Vezi și... ### Plafonarea taxelor locale înseamnă sărăcirea bugetelor locale

Europa Liberă: Ce-i sfătuiți pe cei de la guvernare? Iată, ținând cont că părerile se împart pro și contra reformei administrativ-teritoriale, ce să facă ei?

Ion Tartan: „Reforma s-o facă! S-o mai gândească, s-o mai discute cu cetățenii, în ce masștaburi (la ce scară) – cum primăriile, județe sau regiuni, adică să mai fie studiată această problemă.”

Europa Liberă: În câteva etape ar avea...

Ion Tartan: „Nu, brusc! E necesar brusc.”

Europa Liberă: Dar de ce? E un șoc, brusc.

Ion Tartan: „Stresul acesta a mai fost și a trecut, când s-au format județele. Atunci cât de cât era o structură optimă...”

Europa Liberă: Și în ce an trebuie implementată această reformă?

Ion Tartan: „În cel puțin doi ani de zile, pentru că mandatele la primari și la consilieri se finalizează la sfârșitul anului 2023, în octombrie, dacă nu mă înșel.”

Europa Liberă: Da.

Ion Tartan: „Până atunci, trebuie să fie primită decizia cum de făcut această reformă.”

### Vezi și... ### Const. Cojocaru (primar Edineț): Raioanele sunt numai surse de funcții pentru fidelii partidelor

* * *

„Lichidarea consiliilor raionale este necesară, finanțarea pentru întreținerea celor 32 de raioane este mai mare decât pentru cele 898 de primării, iar autoritățile centrale ar trebui să ofere administrației publice locale pârghii reale de guvernare în teritoriu”, este de părere Nicolae Tudoreanu, primarul comunei Feștelița, Ștefan Vodă, aflat la al patrulea mandat, pe care l-am întrebat, mai întâi, când crede el că ar fi bine să fie făcută această reformă.

Europa Liberă: Dacă se decide ca această reformă administrativ-teritorială să fie elaborată și implementată, când e mai potrivit să fie implementată?

Nicolae Tudoreanu: „Păi, bineînțeles că e potrivit să fie făcută în 2023, puțin probabil, pentru că din discursurile pe care le auzim azi de la tribunele centrale deja se pare că administrația centrală a intrat în repaus legat de reforme, pentru că nu este popular, că nu aduce procente electorale ș.a.m.d. Adică este nevoie de o asemenea discuție pe larg, dar administrația centrală trebuie să înțeleagă că, uneori, realizând reforme nepopulare, ele aduc beneficii în timp și chiar cu riscul să nu apară în funcții după acele reforme.”

Europa Liberă: Această reformă administrativ-teritorială, dacă s-ar conveni să fie făcută în câteva etape, ar fi potrivit?

Nicolae Tudoreanu: „Ar fi o soluție. Primul pas ar fi ca consiliile raionale să fie lichidate, revizuirea, de fapt, a tuturor comunităților care au o populație mai mică de 1.500 de cetățeni și nici nu trebuie modificată legea, că legea spune acest lucru chiar și la etapa actuală, ori asta ar reduce cam 30 la sută din primăriile pe care astăzi le are Republica Moldova și introducerea principiului de amalgamare benevolă cu stimulente financiare pentru a crea infrastructură între comunitățile care doresc să se unească, pentru că, din experiența mea, cunosc foarte mulți oameni care deja își pun întrebarea: „Dar ce face primarul la noi în sat, pentru că nu mai are școală, nu mai are grădiniță, ori investiții pentru infrastructură nu oferă nimeni și doar să primească salariu și să elibereze un certificat deja nu mai este actual să fie acolo o primărie”. Și oamenii își pun întrebarea chiar de acolo de unde ar trebui să pornească reforma.”

Europa Liberă: Admiteți că ar putea să fie reticenți cetățenii?

Nicolae Tudoreanu: „În mare parte, vă zic nu, pentru că avem și o criză de resurse umane la nivel local, este o problemă de resurse umane și oamenii nu mai văd perspective mari în cadrele și resursele umane comunitare de acolo, se mai uită peste brazdă și văd că în unele localități lucrurile merg mai bine și ar prefera să fie conduși de o persoană bine pregătită, chiar cu riscul de a-și pierde statutul de primărie.”

Cu sprijinul UE, Republica Moldova are primul sat inteligent energetic

Europa Liberă: De ce sunteți atât de critici când e vorba despre nivelul doi, raioane?

Nicolae Tudoreanu: „Pentru că între timp și-au erodat absolut funcționalitatea. Eu mă gândeam că consiliile raionale, și părerea mea este, trebuie să elaboreze strategii de dezvoltare pentru toate comunitățile aflate în unitatea administrativ-teritorială, ori asta nu avem. Am optat pentru servicii consolidate în ceea ce ține de deservirea drumurilor și serviciilor comunale, ceea ce n-au făcut. Atâta timp cât nu și-au făcut aceste teme, eu cred că funcționalitatea lor este una parazitară.”

Europa Liberă: Îs multe ca număr?

Nicolae Tudoreanu: „32. Nu că sunt multe, ele sunt ineficiente, adică ele sunt amorfe, nu produc rezultat în raport cu banii cheltuiți. Dacă o să luăm 898 de primării și să raportăm la consumul de resurse publice pe care le fac 32 de raioane, este net superior, sigur, mult mai mult consumă 32 de raioane, decât 898 de primării.”

* * *

Mai mulți primari vorbesc despre nevoia eficientizării administrațiilor publice locale, dar și a economisirii banilor publici. Administrațiile publice locale sunt limitate în luarea deciziilor, iar acest lucru împiedică dezvoltarea localităților, dezvoltare care ar trebui să fie de jos în sus și invers, crede Rodica Croitoru, primar la primul mandat în satul Hârbovăț, raionul Anenii Noi.

Rodica Croitoru: „Prima etapă cu care trebuie să înceapă orice reformă – la direct de discutat cu cetățenii, față în față cu primarii, cu funcționarii publici, cu persoanele care vor fi direct vizate în reforma administrativă.”

Europa Liberă: Cu toți actorii.

Rodica Croitoru: „Cu toți actorii, dar în niciun caz din birou.”

Europa Liberă: Dar cu ce trebuie să se înceapă reforma?

Rodica Croitoru: „Reforma în sine, când auzi cuvântul „reformă”, din start te apucă o frică – ce se va întâmpla și cum va fi? Cu toate că în cea mai mare măsură reformele au misiunea de a aduce beneficii locuitorilor, de asta și este binevenită informarea. Eu ce pot să zic? La acest moment, oamenii nu sunt informați, reforma trebuie să vină cu pași mici, în etape și să înceapă cu comasarea localităților mici pe lângă cele mari. Ar fi binevenită ideea de amalgamare benevolă, cu toate că aici am niște dubii că cineva își va da acordul de sine stătător, cu toate că acesta e un lucru benefic. Poate că iarăși mă întorc, sunt sate în care cetățenii nu-și mai văd existența de sine stătător și ei singuri vor veni cu ideea de a se alipi undeva.”

Europa Liberă: Ca să fie prestate aceste servicii de calitate, pentru că pe aceasta se insistă cel mai mult, servicii de calitate pot fi prestate pentru un număr mai mare de cetățeni.

Rodica Croitoru: „Da, din experiența pe care o am în ultimii doi ani, de când sunt în funcția de primar, într-adevăr, sunt proiecte pe care le ratează comunitățile anume din cauza numărului mic de locuitori sau de actori în proiecte, să zicem. Proiectele intercomunitare, de fapt, având ele un efect benefic pentru locuitori, cu rezultate frumoase, de sine stătător nu le poți implementa, necesită o colaborare între primării. În prezent, noi suntem în proces de constituire a unui GAL, a unui grup de acțiune locală. Anume din acest motiv ne-am unit forțele mai multe primării, ca să aducem implementarea proiectelor comune pentru bunăstarea locuitorilor. Iată aici eu văd un punct forte în implementarea reformelor.”

Europa Liberă: Se observă în ultimul timp că mai mulți primari insistă pe ideea că ar fi o verigă în plus Consiliul raional. Ce punct de vedere împărtășiți?

Rodica Croitoru: „Odată ce o să întrebați primarii, poate careva n-o să vrea să-și expună public părerea referitoare la consiliile raionale. Iată când o să întrebați cetățenii ce aport au consiliile raionale pentru ei, iată acolo o să auziți răspunsul sigur și o să vedeți că, de fapt, dacă primarii solicită unele informări în diferite situații ca să fie ajutați sau, să zicem, undeva noi suntem dependenți odată ce instituțiile publice stau la gestiunea consiliilor raionale, apoi atunci cetățenii au să vă zică că, de fapt, nu prea văd ei legătura. Sunt, să zic așa, vreo 50% care au să spună că nici nu știu ce face Consiliul raional sau cu ce se ocupă.”

Europa Liberă: Dar mulți vor spune că anume aceste consilii raionale direcționează banii către administrația publică locală de nivelul întâi.

Rodica Croitoru: „Așa este.”

Europa Liberă: Și încă pot să mai adauge unii dintre ei că doar pe culoarea politică a ochilor se duc banii într-o primărie sau alta.

Rodica Croitoru: „Da, cu siguranță că o să auziți multe astfel de răspunsuri, că, de fapt, în marea majoritate a cazurilor așa și este. Ce să ne mai ascundem după gard și perete, dacă așa și este? Depinde care o să fie soluțiile propuse ulterior, ce o să se întâmple cu activitatea pe care o desfășoară consiliile raionale, cum o să fie redirecționată, că ea normal că o să fie repartizată înapoi primăriilor, așa presupun eu. Și aceeași gestiune a școlilor, a instituțiilor preșcolare sau care mai sunt licee, grădinițe, dar aici iarăși apare o problemă: primăriile la momentul actual se confruntă cu o situație foarte complicată în ceea ce ține de angajați. Nu avem cu cine lucra, angajații primăriei au salarii foarte mici, avem lipsă de specialiști și atunci când ni se mai pune pe umeri încă o povară în lipsă de specialiști... Haideți întâi să identificăm problema salariilor, problema lucrătorilor din primării și apoi să le mai dăm o povară pe spate. De asta și zic că este nevoie de aprofundare în situația dată înainte de a lua o decizie finală.”

Europa Liberă: Un alt aspect – digitalizarea și cât de aproape ar aduce serviciile de cetățean această procedură?

Rodica Croitoru: „Ideea digitalizării este binevenită și chiar aștept ca să fie implementată, doar că iarăși mă întorc, să nu uităm că în localitățile noastre rurale au rămas mai mult persoane vârstnice, care nu cunosc procesul și să-i spunem noi bunicuței Maria că certificatul îl poate obține electronic e ca și cum aș bate în peretele de alături, este foarte complicat. Iarăși, dacă se oferă cetățenilor posibilitatea de a obține anumite acte în format electronic, atunci să se ofere și specialiști pentru instruire sau direct în localitate, să vină aceeași bunicuță, că ea oricum nu are mecanismele acasă, nu are tehnica necesară, să-i dăm posibilitate să vină iarăși în aceeași localitate să beneficieze de ajutorul specialiștilor, să nu fugă ea...”

Europa Liberă: Tot la primărie?

Rodica Croitoru: „Dar unde? Că doar bunicuța nu va lua transportul să meargă la Anenii Noi sau la Chișinău, sau la Căușeni, sau ei nu-i va mai trebui deloc acel certificat, vă zic eu, odată ce-i vom spune că trebuie să meargă după el la Căușeni, ea nu va mai avea nevoie de el.”

Europa Liberă: Și ca această comunicare între cei de jos și cei de sus să fie eficientă, ce mesaj le transmiteți celor de la guvernare?

Rodica Croitoru: „Să aibă cât mai multe discuții cu locuitorii și cu primarii, și anume analiza pe interior a fiecărei administrații publice, pentru că fiecare administrație este diferită, fiecare are problemele ei și atunci există situații diferite. Bunăoară, problema Hârbovățului referitoare la înregistrarea masivă, eu, de exemplu, nu văd niciun pas înainte fără finalizarea înregistrării terenurilor publice și private. Nici nu poate să meargă discuția de o reformă atâta timp cât noi nu avem elementara înregistrare a terenurilor. Cu asta ar trebui să începem. Asta este problema Hârbovățului, altă localitate are altă problemă, de aceea și zic: informarea directă și cât mai profundă la nivel de administrații publice și cu cetățenii, desigur și, ulterior, deja în funcție de rezultate se va găsi mecanismul și modul cum va putea fi el implementat.”

* * *

Uniunea Europeană și-a intensificat sprijinul pentru autoritățile locale din Republica Moldova, sugerând că descentralizarea este calea spre modernizarea țării. Președintele delegației UE la Comitetul Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-un interviu pentru Europa Liberă a declarat că a discutat cu autoritățile de la Chișinău despre nevoia unei reforme în domeniul administrației publice.

Siegfried Mureșan, la Chișinău. Imagine de arhivă

Siegfried Mureșan: „Am adus acest subiect în discuție cu dna prim-ministru - reforma administrației publice și reforma administrativ-teritorială. Este inclusiv o preocupare din partea noastră, a Parlamentului European. Autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească cel mai bun moment, cea mai bună cale și cel mai bun model care corespunde realităților din Republica Moldova, dar un lucru este clar: 1) noi vrem ca banii să ajungă la oameni, să ajungă acolo unde este nevoie de ei; 2) adesea în comunitățile locale se știe cel mai bine care sunt nevoile oamenilor. Deci, adesea dacă decizia se ia la nivel local, regional pot fi finanțate proiecte care corespund mai degrabă nevoilor oamenilor, decât dacă decizia e luată undeva departe în capitale, la Chișinău sau chiar și mai departe, la nivel european. Deci, vrem să ne asigurăm că banii ajung acolo unde e nevoie – unu la mână; doi la mână – a permite luarea deciziei la nivel local este o garanție în acest sens, dar, trei la mână – avem nevoie de structuri administrative la nivel local capabile să aibă expertiză, capabile să acceseze aceste fonduri europene, să pregătească proiecte bune, câștigătoare, care să respecte standardele europene.

E clar că avem nevoie de o reformare la nivel local, la nivel regional, de structuri suficient de mari și viabile pentru a aduna expertiză și pentru a accesa aceste fonduri europene, și pentru a implementa proiectele, fiindcă implementarea proiectelor nu este simplă. Implementarea unui proiect e un proces complicat. Și dacă fondurile sunt accesate direct de autorități, dacă fondurile pot fi accesate direct de autoritățile locale, e clar că aceste autorități au nevoie de competențe suplimentare pe care nu merită să le dezvolți la nivelul fiecărei comune, că sunt prea multe comune și nu se poate să ai atâția oameni pregătiți și nici măcar nu este nevoie. Trebuie organizate structurile la nivel local într-un mod în care guvernarea eficientă la nivel local chiar să fie posibilă.”

* * *

„Congresul Autorităților Locale a solicitat guvernului și parlamentului implementarea angajamentelor asumate în domeniul descentralizării și insistă că este necesară inițierea discuțiilor cu reprezentanții legislativului și executivului pentru a vedea care sunt planurile de viitor”, a declarat Europei Libere Viorel Furdui, director executiv CALM.

Viorel Furdui, director executiv Congresul Autoritatilor Locale

Viorel Furdui: „În primul rând, noi trebuie cu toții să înțelegem care este problema și care sunt prioritățile. Și iată, unul ca exemplu, o prioritate pe care noi o propunem toți, 99%, o să găsiți un consens că nivelul doi al nostru vine de pe timpurile sovietice și e depășit.”

Europa Liberă: Apropo, e unicul consens care s-a găsit și eu lucru acesta îl aflu de la toți primarii.

Viorel Furdui: „Corect, absolut!”

Europa Liberă: Eu nu am găsit un primar cu care să discut și să-mi spună că e nevoie de Consiliul raional.

Viorel Furdui: „Acum întrebarea mea față de toți cei „mari haiduci”, să le spunem așa, care vin cu idei de acestea de 90 de primării să rămână sau, știți, de zece ori mai puțin ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Haideți să vedem ce se întâmplă cu această verigă, e nevoie de Consiliul raional?

Viorel Furdui: „Păi, asta e și problema! Noi am spus-o, întotdeauna am spus-o și în concepția noastră o să găsiți, este depășită complet, și moral, și din toate punctele de vedere.”

Europa Liberă: Cum se lichidează această verigă?

Viorel Furdui: „Asta e foarte ușor, este nevoie de decizie politică. Întrebarea noastră este: ce vine în loc acum?”

Europa Liberă: Și ce ar trebui să vină?

Viorel Furdui: „Poate să existe o anumită regionalizare, ar fi o soluție, crearea unor regiuni, patru-cinci, dar întrebarea noastră, noi avem altă soluție mult mai așezată și conectată de mentalitatea și necesitățile oamenilor – municipalizarea. Ce înseamnă aceasta?”

Europa Liberă: Și atunci ce se schimbă, doar denumirea?

Viorel Furdui: „Fundamental se schimbă, pentru că în prezent raioanele, ele nici nu-s autorități publice locale, atunci când analizezi cu ce se ocupă, au două competențe de bază: educația și asistența socială, niște competențe ale statului. Ele, de fapt, sunt delegate unui reprezentant al său care este raionul, mai mult nu fac nimic și, mai mult ca atât, sunt mai multe nuanțe care ne fac să înțelegem că acestea îs absolut inutile, politizarea excesivă, aceste state de personal absolut, resurse foarte mari care se cheltuie pentru dânșii ș.a.m.d.”

Europa Liberă: Cât se cheltuie pentru întreținerea acestor consilii raionale?

Viorel Furdui: „Se vorbește undeva de un miliard și ceva de lei, care ar putea să se ducă la nivel local. Acum, ce s-ar întâmpla cu municipalizarea? Noi ce propunem, după modelul Chișinăului, primăriile nu se ating la momentul dat sau se ating, dar în alt format, dar se dă statut, ceea ce se vorbește mult, că orașele ca poli de creștere, să fie municipalizate centrele raionale, în jurul lor se creează aceste primării, își păstrează entitatea, dar relațiile îs absolut diferite, pentru că primarul general al municipiului acum îi putere locală cu adevărat, are resurse proprii, are venituri proprii, are servicii cu care poate să ajute și comunitățile locale prin cooperare, prin delegare ș.a.m.d. Și noi la etapa aceasta rezolvăm o problemă foarte importantă, pentru că reforma asta trebuie să aibă loc treptat, etapizat.”

Europa Liberă: Și de ce nu faceți etapizat această reformă?

Viorel Furdui: „Păi, nu noi facem...”

Europa Liberă: De ce nu le sugerați celor de la putere că s-a copt, să zic așa, situația pentru a face primul pas?

Viorel Furdui: „Noi am sugerat... Dna Valentina, Dvs. ați auzit cineva dintre cei de la guvernare să discute serios această problemă? Undeva pe ascuns ceva se discută, știți foarte bine. În primul rând, conducerea neagă necesitatea, dar neagă și foarte corect că o face. Iată și dna prim-ministru, și dna președinte, foarte corect, pentru că, eu repet, doar în ultimele două-trei săptămâni noi am auzit atâta confuzie în acest sens, că oamenii nu înțeleg care-i diferența, iarăși, revin la ceea, de ce spun că noi de la asta trebuie să pornim. Care-i diferența între reforma administrativ-teritorială și administrațiile publice locale, reorganizarea, de exemplu, a raioanelor e reformă teritorială sau nu? Noi zicem, da, sigur! Dar mai departe să vedeți câte lucruri sunt aici legate. Ce propunem noi? Dezvoltarea mecanismului de amalgamare voluntară, poftim, voluntar, cooperare intermunicipală, delegarea de competențe, o primărie mai mică. Dvs. ziceți, ce poate să facă o primărie mică? Am văzut în Slovacia primării de 50 de oameni, 100-200, Slovacia, Cehia, Ungaria. Slovacia este una din țările cu cea mai dinamică dezvoltare, înțelegeți?”

Europa Liberă: Congresul Autorităților Locale este instituția care ar putea să meargă să deschidă ușile celor de la guvernare și să insiste ca aceste probleme să fie incluse în agenda lor și să se caute soluții.

Viorel Furdui: „De acord. Mai mult ca atât, eu vreau să vă spun că noi suntem gata, eu nu știu dacă mai există...”

Europa Liberă: Dle Furdui, de când s-a creat CALM-ul, de atunci sunteți disponibili și se bate pasul pe loc.

Viorel Furdui: „Nu, haideți să recunoaștem totuși că situația acum s-a schimbat. În primul rând, până acum noi câte guverne am avut, noi de fiecare dată fiecărui guvern trebuia să-i lămurim tabla înmulțirii, noi nici n-am ajuns să discutăm lucruri serioase niciodată, întotdeauna fie că ei deja se schimbau, fie că permanent erau supărați, la noi doar guvernanții puțin îi critici pentru faptul că nu fac...”

Europa Liberă: Deci, nu este continuitate în promovarea politicilor?

Viorel Furdui: „...Și mai mult ca atât, Dvs. doar știți că guvernele noastre întotdeauna, în ultimii ani, mai ales trei-patru ani, era catastrofă în domeniul administrației locale. Noi am fost una din cele mai criticate țări la nivelul Consiliului Europei pentru presiunea asupra primarilor, uitați-vă câte cazuri, primarul de Chișinău și-a pierdut mandatul, Chișinăul nu a rezistat, fiind atât de mare și atâta autoritate Chișinăul, a fost dat într-o parte primarul respectiv. Ce să mai vorbim despre chestii mai serioase? Dvs. vedeți...”

Europa Liberă: S-a politizat prea mult inclusiv administrația publică locală și e păgubos acest lucru, și s-a pierdut și timp, și resurse, și voință, și posibilități, și de toate.

Viorel Furdui: „Și iată despre reformă... Acum, CALM vine și are o viziune foarte clară, pe care am expediat-o la toți factorii de decizie. Acum noi sperăm foarte mult...”

Europa Liberă: Și dacă factorii de decizie vă spun că în campania electorală ei nu au promis acest lucru?

Viorel Furdui: „Asta-i și deosebirea. Ceea ce propune CALM, asta înseamnă, de fapt, în esență, o reformă, dar foarte, foarte bine așezată și care nu afectează nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere social ș.a.m.d., pentru că-i foarte sensibilă. Din punct de vedere politic îi foarte sensibilă.”

Europa Liberă: Și ce le spuneți Dvs. cetățenilor astăzi, cum să iasă ei din această rătăcire?

Viorel Furdui: „Uitați-vă cum. Motivul? De ce am început noi să discutăm problemele acestea? Pentru că mulți vorbesc și Dvs. ați spus că și unii primari sau mai ales sunt experți, guvernanți vorbesc despre o situație gravă, că n-au capacitate să se dezvolte ș.a.m.d., însă situația la noi este distorsionată total. Noi nu avem o informație reală asupra situației. Știți de ce? Pentru că guvernul a aprobat foarte multe strategii, planuri, inclusiv de descentralizare, dar niciodată nu le-au dus măcar până la jumătate, știți că ei singuri au recunoscut că n-au implementat. Adică la început trebuiau făcute toate măsurile acestea: de descentralizare, de întărire financiară, de transfer de proprietăți. La noi până acum, după 30 de ani, nu-i delimitată proprietatea și nu-s evaluate bunurile, înțelegeți?”

Europa Liberă: Absolut. Asta-i una dintre cele mai mari probleme.

Viorel Furdui: „Și uitați-vă...”

Europa Liberă: Cum să începi o reformă, dacă nu există delimitarea terenului?

Viorel Furdui: „Și, iaca, statul sau cineva de acolo vorbește despre lucrurile acestea. Stați puțin, voi mai întâi faceți lucrurile elementare, după asta noi o să vedem care-i imaginea generală...”

Europa Liberă: Haideți să vorbim mai calm oleacă. Dle Furdui, haideți să vorbim punctual. Și noi astăzi tot am vorbit despre toate și nu știu ce a înțeles cetățeanul din această discuție. Punctual, ce ziceți Dvs. – cum să fie pregătit cetățeanul pentru ca să accepte o reformă și ce le spuneți celor de sus care vorbesc pe jumătate de voce, unii spun într-un fel, alții spun în alt fel?

Viorel Furdui: „Trebuie întâi să pregătim nu cetățeanul, că cetățeanul foarte simplu o simte, pentru că reforma aceasta trebuie să se facă în beneficiul cetățeanului, el să simtă.”

Europa Liberă: Să se aducă bunăstare și prosperitate în localitate.

Viorel Furdui: „Păi, asta și-i problema. Așa cum se discută în prezent, cineva care propune anumite modele, pur și simplu, noi am trecut prin așa ceva...”

Reforma administrativ-teritorială: pro și contra

Europa Liberă: Deci, în mandatul actualei guvernări e posibil ceva să se întâmple?

Viorel Furdui: „Sigur că e posibil, totu-i posibil! Care sunt prioritățile? Eu v-am spus...”

Europa Liberă: Timpul trece și tot o să ne întrebăm ce înțelegem prin reformă...

Viorel Furdui: „Eu vă spun concret, iată la concret: pe plan teritorial, ce trebuie de făcut? În primul rând, de rezolvat problema cu administrația locală de nivelul doi. Poftim, haideți să discutăm ce facem. Ce vine în loc? Pentru că, conform Constituției, trebuie să fie în loc ceva, nivelul doi. Mai departe, mergem pe amalgamare voluntară, dezvoltăm mecanismul, delegare, iarăși... Asta-i numai pe plan teritorial. Mai departe, descentralizarea financiară. Uitați-vă cât noi discutăm, câți ani.”

Europa Liberă: Dezlegați mâinile primarilor...

Viorel Furdui: „Organizarea primăriilor, salarizare, state de personal ș.a.m.d., aici o sumedenie de probleme nu-s rezolvate. Haideți și asta – e-Guvernare. Dvs. ați spus foarte bine despre servicii, că la bază trebuie să fie serviciile, păi haideți să...”

Europa Liberă: Se insistă acum pe digitalizare și se promite că totuși vor fi oferite, prestate aceste servicii.

Viorel Furdui: „Noi avem experiență, dna Valentina! Haideți dintâi să facem lucrurile acestea și o să vedem că lucrurile au să se miște, cu totul altă imagine...”

Europa Liberă: Mai întâi trebuie convins cetățeanul prin exemple concrete că bunăstarea ajunge la el.

Viorel Furdui: „Iaca, ceea ce noi o să facem, ceea ce am spus acum, asta și înseamnă la cetățean, da, într-adevăr, el o să înțeleagă lucrurile. Să vă dau un exemplu, știți că la noi acum se dă ca exemplu Estonia, Danemarca, Norvegia, oameni buni...”

Europa Liberă: Nu, s-a zis că copy-and-paste nu poate fi adus în Republica Moldova.

Viorel Furdui: „Nu, dar nu numai copy-and-paste, dar atrageți atenție, Estonia când a început să facă reforma? După vreo 10-15 ani, după ce și-a rezolvat problemele cu infrastructura, cu e-Guvernare e una din cele mai bune țări. Adică, cetățeanului îi e în cap și el de-amu nu are probleme, nu circulă ș.a.m.d. Ei au ajuns la nivel. Despre Danemarca, Finlanda, Norvegia nici nu mai vorbesc, despre potențialul lor economic, despre infrastructura drumurilor, apeduct, iată, când vorbim despre lucrurile acestea, ele toate trebuie să fie și atunci cetățeanul, într-adevăr, iată, cum o să fie convins. Pentru cetățean n-o să fie important unde-i primăria – la un pas de dânsul sau la 10 kilometri sau la 20.”

Europa Liberă: Dl Furdui, știți cum se zice? Începe anul 2022 și dacă nimic nu se întreprinde, bat la ușă alegerile locale generale și atunci s-au mai pierdut încă câțiva ani.

Viorel Furdui: „Noi suntem gata!”

Europa Liberă: Asta e concluzia la care au ajuns foarte, foarte mulți din cei care pricep în aceste reforme.

Viorel Furdui: „Și iată, ca să se rezolve lucrurile acestea acum, imediat, în perioada următoare trebuie să fie adunate forțele sănătoase, să se așeze și să înceapă discuția. Și în acest sens, noi venim cu o propunere foarte originală, care niciodată în Republica Moldova n-a fost gândită și propusă. Noi venim, ca Congresul Autorităților Locale, în jurul lui să se construiască acest consens, pentru că aceasta tot îi foarte important, să existe un consens general.”