Guvernul insistă ca mărimea taxelor locale să fie plafonată prin lege, să nu poată depăși o limită, așa încât firmele să-și poată planifica mai bine afacerile.
Autoritățile locale care cer de multă vreme autonomie financiară mai mare, pentru a-și putea forma pe loc un buget care să nu mai depindă atât de tare de guvernul central, spun că această autonomie le este limitată.
Pentru multe localități, în special pentru orașe și municipii, taxele locale reprezintă puținul venit acumulat din surse proprii din care se fac investiții în infrastructură. Există o paletă largă de taxe locale, de la taxele percepute de la agenții economici care activează într-o anumită piață sau comunitate până la taxa de câine, de exemplu, pe care vrea s-o pună în aplicare începând cu anul viitor primăria Chișinău. Taxa pentru câine, de 120 de lei, este prevăzută în legislație, dar de cinci ani nicio primărie nu a introdus-o. Altfel spus taxele locale sunt prevăzute de legislație, dar valoarea lor la nivel de fiecare localitate o stabilește consiliul local, orășenesc sau municipal, spune primarul municipiului Cahul, Nicolae Dandiș.
Aleșii locali de la Cahul încă nu au adoptat bugetul pentru anul viitor. Proiectul însă prevede unele taxe pe care executivul încearcă acum să le limiteze. Dacă guvernul Chicu își va menține poziția, în ciuda criticilor că ar încălca constituția, reprezentanții municipalității de la Cahul vor rămâne fără un milion de lei numai de la aplicarea a două astfel de taxe, amenajarea teritoriului per angajat și taxa pentru agenții economici care dețin stații PECO. Iar cu un milion de lei primăria Cahul achită iluminatul stradal timp de un an sau schimbă un acoperiș la o grădiniță și mai face și reparație. Aceste taxe au fost achitate de agenții economici în ultimii doi-trei ani, nu e vorba de majorări, ține să precizeze primarul Nicolae Dandiș. Din punctul lui de vedere, guvernul ar face lobby unor agenți economici.
Fiecare deputat trebuie să înțeleagă ce responsabilitate are
„Aprobarea acestor plafonări înseamnă că noi trebuie să tăiem de undeva de la planurile noastre de lucrări sau de cheltuieli și să mă uit în ochii acelor deputați, inclusiv din circumscripția noastră, căci avem doi deputați de la Cahul, în cazul în care vor vota o astfel de plafonare. Nu voi rata nicio ocazie să-i întreb unde sunt banii sau ce au făcut de au tăiat din bugetul municipiului suma respectivă. Fiecare deputat trebuie să înțeleagă ce responsabilitate are. Este un lobby, dacă vreți, așa obraznic și sper să fie declarat și neconstituțional”.
Dacă la Cahul taxele locale reprezintă 10% din veniturile planificate, la Strășeni sunt 7,5%. Administrația de aici va ieși în pierdere numai dacă se menține limitarea unei taxe pentru cazinouri și jocuri de noroc. Potrivit primarul municipiului Strășeni, Valentina Casian, consiliul local a decis ca taxa locală pentru cazinouri să fie de peste 600 de mii lei pentru a descuraja această ocupație. Ea afirmă că executivul ar comite o imixtiune în competențele autorităților locale, lucru care a fost tranșat în 2014 de Curtea Constituțională.
„Noi trebuie să avem această posibilitate ca să elaborăm o politică fiscală proprie la nivel local dacă vorbim de o dezvoltare a comunității, fapt care prin această plafonare nu ni se permite. Noi nu știm astăzi cum să facem un plan multianual sau investițional dacă mâine guvernul stabilește iar niște plafoane și tu nu poți să știi să-ți planifici ce venituri vei avea în anul 2021, 2022 sau 2023. Guvernele permanent se schimbă și schimbul acesta de guverne și fiecare guvern cu politica sa debusolează activitatea autorităților locale”.
Nu este adoptat nici bugetul capitalei, dar de asemenea este clar că va avea de suferit de pe urma plafonărilor pe care le propune cabinetul de miniștri. Totodată, primăria Chișinău este împotriva excluderii a două taxe locale – pentru parcaj și pentru publicitate, în primul caz dorind să pună în aplicare sistemul de parcare contra plată.
Viceprimarul Inga Ionesii precizează că pentru anul viitor se prognozează majorarea mai multor taxe și impozite, după mulți ani în șir în care a fost ocolit acest subiect din considerente politice. În ceea ce privește dezbaterea din ultimele zile, primăria Chișinău se solidarizează cu primarii care susțin că limitările cerute de guvern sunt neconstituționale. Ionesii a mai spus că executivul nu a argumentat cu analize și calcule cum anume taxele locale afectează businessul.
„Noi avem în fiecare an alegeri și de fiecare dată zicem că nu e an potrivit pentru majorare. Și trec ani de zile, noi nu ajustăm taxele, iar situația economică de la an la an se schimbă. De unde noi putem să avem servicii calitative în cazul în care noi permanent noi refuzăm să umblăm la taxe și să le majorăm? Taxele locale au fost racordate la rata inflației pentru ultimii patru ani și vreau să vă zic că aici nu venim cu majorări mari. Și se propune în proiect majorarea impozitului pe imobil, dar iarăși de câți ani nu an fost revizuit acest impozit, de câți ani nu a fost făcută reevaluarea costului clădirilor? Iar impozitul pe imobil este cea mai consistentă parte a formării bugetului din taxe locale și impozite”.
Bugetul municipiului Chișinău, la compartimentul venituri, conține taxe locale de circa 15%, cel mai mare volum din țară. Mai mulți experți atrag atenția că în ultimii ani se constată o supra-concentrare a activității economice în capitală, pe când mediul economic în restul localităților moare încet. Prin urmare, sugerează autorităților să intervină sau cel puțin să nu încurce primarilor să stabilească taxe locale competitive prin intermediul cărora să atragă antreprenori în zona lor. Or mai multe locuri de muncă înseamnă și mai multe taxe locale colectate.
