Viorica Olaru-Cemîrtan, cercetătoarea științifică superioară și lector la departamentul de Istorie a Artei a Universității Uppsala din Suedia explică de ce este importantă prezenţa la vot pe data de 1 noiembrie.
Europa Liberă: Realitatea a făcut ca cetățeni ai Republicii Moldova să se afle pe toate meridianele lumii. Pentru voi, cei plecați, cei stabiliți în alte state, integrați în alte societăți, ce importanță mai au aceste alegeri?
Viorica Olaru-Cemîrtan: „Pentru mine și pentru familia mea aceste alegeri sunt foarte importante, pentru că și plecarea noastră a constituit un fel de manifest sau chiar protest. Am plecat în 2018, când după mulți ani de speranțe, dar și eforturi sistematice am văzut că puține lucruri se schimbă, iar copiii deja erau la o vârstă când trebuiau să-și desfacă aripile și am spus că plecăm peste hotare, cel puțin pe o perioadă, dar nu încetăm să contribuim cu ce putem de la distanță pentru, într-un fel, iluminarea țării - de ce nu? - și, mai ales, fiind în țările scandinave, în Suedia, în mod special am observat cât de simplu se trăiește într-o societate în care se respectă legile, în care de la rege și până la măturător de stradă toți se bucură de libertățile cetățenești, de oportunitățile economice, de libertatea de exprimare, de drepturile copilului, drepturile femeilor, drepturile grupurilor vulnerabile, inclusiv grupurile de migranți care au ajuns aici în ultimii ani – toți cetățenii sunt egali în fața legii.
Și acum, când suntem în pragul unor noi alegeri, este mai mult decât oportun pentru noi să participăm. Diaspora este nu doar favorizată acum să aibă acces și să voteze, dar ea și merită acest lucru, pentru că sunt câteva explicații simple: toți cetățenii Republicii Moldova care muncesc într-o țară a Uniunii Europene plătesc taxe la stat, respectiv din acele taxe Uniunea Europeană prin proiectele sale, prin donatorii care sunt în Republica Moldova finanțează proiecte pentru Republica Moldova. În primul rând, diaspora contribuie prin aceste proiecte în Republica Moldova; în al doilea rând, toate remitențele care sunt transmise - și oficial, prin bănci, și neoficial, prin pachete și alte bunuri, și banii care se transmit prin maxi-taxi, practic, fiecărei familii din Republica Moldova, care la fel contribuie la consum și o treime din Produsul Intern Brut constituie remitențele; în al treilea rând, transferul acesta de know how, cunoștințe, expertiză, care în ultimii ani se întâmplă tot mai regulat și mai sistematic; în al patrulea rând, eu cred că doar fiind în afara țării, avem o stabilitate relativă, cel puțin, economică. De ce zic relativă? Pentru că emoțional, da, aici e mult mai complicat, fiindcă ești la distanță, te apasă dorul, îți lipsește baza din care te-ai alimentat toți anii, dar ai o stabilitate economică. Și atunci când ai o stabilitate economică vezi mult mai clar prioritățile de dezvoltare, politice, ce înseamnă democrația, cum cetățeanul activ poate să influențeze cursul politic al unei țări. De aceea doar diaspora într-un fel poate are capacitatea asta și-i mai lucidă, și poate de asta și-i mai motivată decât oamenii din Republica Moldova care, din cauza sărăciei, din cauza intoxicației care se întâmplă în fiecare zi pe toate canalele, din cauza unei tensiuni care se simte chiar și când conduci mașina pe stradă, nu poți să te focusezi pe probleme mai mari. Eu ca pedagog pot să vă spun că există Piramida Maslow și atunci când la baza piramidei stau necesitățile de bază ale omului și dacă aceste necesități de bază nu sunt asigurate, omul nu se mai ridică la necesitățile de mai sus, cetățenești, sufletești, spirituale, de autocunoaștere, de aceea spuneam că, atâta timp cât cei de la guvernare vor să manipuleze cetățenii țării noastre, îi țin așa, într-o sărăcie economică și spirituală și-i conduc, și-i manevrează.”
Europa Liberă: Cei opt pretendenți care aspiră la funcția de președinte al Republicii Moldova, toți promit să îmbunătățească, în primul rând, condițiile de trai, să stopeze exodul sau chiar mai mult, să creeze condiții și să-i motiveze pe cei plecați în străinătate să revină. Or de la independență încoace au plecat cel puțin un milion de oameni și aproape jumătate din cei care au emigrat sunt persoane calificate, cu studii superioare, arăta un raport pe care îl făcuse Banca Mondială. Chiar e în puterea celui care va câștiga mandatul de președinte la 1 sau la 15 noiembrie să facă aceste locuri de muncă, să-i întoarcă pe cei plecați sau o parte din ei să-i întoarcă acasă?
Viorica Olaru-Cemîrtan: „Da, ați prezentat foarte frumos situația și datele respective despre migrație sunt corecte, rămâne până la urmă să ne uităm atent ce înseamnă să fii președinte în Republica Moldova într-o țară parlamentară și să ne dăm seama că, de fapt, multe promisiuni care se fac acum sunt efectiv promisiuni și nu prea sunt bazate pe niște realități și niște posibilități reale pe care un președinte de țară le poate da în Republica Moldova la momentul actual. Dar cu adevărat ce poate schimba un președinte este, în primul rând, imaginea țării, relațiile la nivel exterior și desigur să fie un garant al respectării legii, un garant al stabilității Republicii Moldova din punctul de vedere al drepturilor omului.
Deci ne trebuie o personalitate cu verticalitate și o personalitate care nu doar face multe declarații frumoase, dar și trăiește așa cum predică. De asta trebuie să ne uităm foarte atent la calitățile și la experiența persoanei respective, și la calitățile manageriale, la imaginea pe care și-a creat-o pe parcursul anilor, pentru că toți pretendenții au în spate o experiență și desigur că am avea nevoie de o persoană care este onestă, incoruptibilă și care nu a făcut compromisuri sau lucruri ilegale, ceea ce, din păcate, se întâmplă în Republica Moldova, că sunt oameni cu un istoric criminal, fărădelegi făcute ani de zile, deja sunt atâtea probe și până la urmă într-un stat ca Republica Moldova își pot înainta candidatura la cea mai semnificativă funcție în stat astfel de oameni. Este un exemplu de disonanță cognitivă și tocmai asta mă face să fiu și mai revoltată într-un fel că, dacă se întâmplă lucrul acesta, înseamnă că cetățenii Republicii Moldova îl permit. Eu nu știu, asta este și o jignire flagrantă la adresa societății, pentru că așa ceva nu ar trebui să se întâmple, de aceea trebuie să ne dăm seama că avem nevoie de un președinte care să fie un simbol incoruptibil, curat, cu imagine, pentru că noi toți, dacă să fac o paralelă, cetățenii Republicii Moldova suntem ca acționari într-o companie, într-o firmă a noastră, privată și noi prin investițiile noastre în această firmă, prin acele impozite și contribuții zilnice pe care le facem, trebuie acum să ne alegem șeful, directorul firmei și, respectiv, nimeni nu ar trebui să fie indiferent cine se află la conducerea firmei personale, cine stă acolo și ce figură are. Mă refer aici, desigur, la toată experiența și la toată imaginea acelui om, pentru că de acel om depinde foarte mult cum această firmă a noastră se va dezvolta în continuare – va falimenta sau va avea o dezvoltare, va fi credibilă, va merge pe un drum corect sau va face mișmașuri în continuare, cum a mai făcut și ne va duce într-un faliment și mai grav.
Toată lumea care este în diasporă spune că ar reveni acasă
De aceea trebuie să ne dăm seama că noi trebuie să angajăm acum un director de care depinde soarta fiecăruia dintre noi, și nu doar a noastră, dar și a copiilor. Și ca să putem să avem un viitor și să nu împânzim toate țările și meridianele lumii, dar să fim totuși cei care ne construim un viitor acolo, la baștina noastră, pentru că toată lumea care este în diasporă spune că ar reveni acasă, într-adevăr, dar vrea să vadă un șef la cârmă, un căpitan al acestei corăbii care să nu meargă pur și simplu în derizoriu și să ducă totul de râpă. Nu știu cât de rău mai poate să fie decât este acum.”
Europa Liberă: Ați reușit să vă înregistrați prealabil, e mare distanța pe care trebuie s-o parcurgeți de acasă până la secția de votare?
Viorica Olaru-Cemîrtan: „Da, eu m-am înregistrat prealabil, chiar sunt și membru în echipa secției de votare din Stockholm, nu este foarte mare distanța, suntem la 70 de kilometri, în Uppsala, dar știu persoane care au să vină din nordul Suediei, de la 3, 4, 5 și chiar 600 de kilometri din orașele de nord, pentru că Suedia este o țară așa, lungă, nu este foarte compact locuită de diaspora moldovenească și n-a fost posibil să deschidem o secție mai la nord. Deci, vom avea secție doar la Stockholm.”
Europa Liberă: Condițiile sanitare sunt favorabile ca cetățenii doritori să ajungă la vot și să-și exercite acest drept, să participe la scrutin?
Viorica Olaru-Cemîrtan: „Toată lumea știe despre strategia specifică a Suediei față de contracararea coronavirusului și a pandemiei. În orice caz, aici nu sunt restricții stricte ce țin de carantină sau amânarea, sau interzicerea unor activități publice. La momentul de față sunt interzise întâlnirile a mai mult de 300 de persoane în locuri publice. Nu cred că este cazul secției noastre de votare și toată lumea este îndemnată pur și simplu să aibă grijă la igienă, să mențină distanța, să evite spațiile aglomerate, iar în rest nu există absolut nicio restricție. Din contra, strategia Suediei s-a bazat întotdeauna pe faptul că toți copiii au dreptul la școală, la studii și la învățătură, noi nu le putem lua acest drept, de aceea îi îndemnăm să meargă în continuare la școală. Aici școala niciodată și nicio zi n-a fost închisă, dimpotrivă, ei spuneau că să avem grijă la igienă, pentru că această boală este o boală comportamentală și depinde foarte mult de comportamentul personal al fiecăruia, dar și al colectivului. Ei s-au uitat un pic altfel la problemă, de aceea nu cred că vor exista restricții care să ne împiedice să venim la secția de votare, iar în rest responsabilitatea fiecărui om este să aibă grijă de igiena mâinilor, să vină cu pixul său, să mențină distanța dacă va fi coadă, imediat trebuie de dezinfectat mâinile după ce deschizi orice ușă sau apeși pe buton, sau pui mâna pe buletinul de vot, lucruri care deja au devenit într-un fel o rutină cotidiană pentru noi toți aici. Iar numărul de cazuri ca în toată Europa la acest moment este în creștere, însă sperăm că putem să contribuim astfel ca să nu răspândim infecția mai mult.”
