Linkuri accesibilitate

Igor Munteanu (DA): Bugetul cu „mâța în sac”


Guvernul Chicu discută luni seria lungă de amendamente propuse la proiectele de lege legate de bugetul pe 2021 și poitica bugetar-financiară, înainte de dezbaterea finală din Parlament.

În ajun, premierul Ion Chicu a asigurat din nou că o să aplece urechea la doleanțele deputaților: „Fac apel la rațiunea deputaților să lucreze asupra acestor proiecte, să vină cu amendament – guvernul le va examina,” a spus el la ultima ședință de guvern. Vor fi discutate serios și amendamentele opoziției pro-europene? Europa Liberă a stat de vorbă cu deputatul Platformei DA, Igor Munteanu, președinte al comisiei parlamentare de control a finanțelor publice.

Interviul matinal cu Igor Munteanu, deputat DA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:48 0:00
Link direct

Igor Munteanu: „Eu estimez aceste șanse ca relativ pozitive, pentru că ambele documente, dar în mod diferit, trebuie să fie adoptate. Republica Moldova nu poate să intre în anul viitor fără o politică fiscal-bugetară și fără un buget de stat foarte clar. Problema însă este că cele patru documente de proiecte de lege care au fost prezentate de către Ministerul Finanțelor și de guvern, adoptate și aduse în ceasul al 12-lea, prezintă carențe structurale, care nu pot fi trecute cu vederea. Deci, nu este vorba doar de îmbrânceli tradiționale dintre opoziție și această neclară majoritate politică dintre PSRM și gruparea Șor, ci este vorba de niște direcții importante pe care se vor cheltui banii bugetului pentru anul viitor, și nu putem să facem altceva decât să transmitem îngrijorarea noastră în raport cu măsurile de politică fiscală și vamală, care nu sunt convingătoare și, de asemenea, să ne exprimăm teama că purcedem din nou la adoptarea unei Legi a bugetului cu mâța în sac, cu un risc mare din cauza faptului că Legea bugetului este puternic dependentă de ajutorul extern, în condițiile în care nu s-au întrunit toate condițiile și condiționalitățile pentru a semna un memorandum cu Fondul Monetar Internațional. Dar să le luăm pe rând. Să pornim cu politica bugetar-fiscală.

Legea bugetului este puternic dependentă de ajutorul extern, în condițiile în care nu s-au întrunit toate condițiilepentru a semna un memorandum cu FMI...

În primul rând, am atras atenția că, deși bugetul și politicile statului scârțâie din toate încheieturile, asistăm în proiectul bugetului pe 2021 la o creștere furtunoasă a unor cheltuieli pentru ministerele de forță – 226 de milioane creștere pentru Ministerul de Interne, 204 milioane pentru Ministerul Justiției, SIS-ul – 45 de milioane ș.a.m.d. În același timp, din anumite bugete sociale s-au luat bani pentru a putea fi înflorite ca urmare a faptului că în toiul pandemiei trebuie să crești pachetele sociale, trebuie să sporești cheltuielile pentru serviciile medicale și acest lucru ar putea să-l confirme orice cetățean responsabil din această țară. Noi vedem în această abordare un defect de concept. Nu putem, de exemplu, să ignorăm faptul că agricultorii au rămas fără compensații, inclusiv cei care au suferit pierderi uriașe în urma secetei și a grindinei din anul 2020. Nu putem intra în anul 2021 fără un fond substanțial îmbunătățit de subsidiare a agriculturii, a fermierilor, a inițiativei private. Respectiv, noi sigur că am dorit să aducem corective și, dacă îmi permiteți, am să spun câteva lucruri care sunt importante din punctul nostru de vedere pentru o Lege a bugetului mai echitabilă. În primul rând, o majorare a fondului de dezvoltare în agricultură de la 1,1 la 1,9 miliarde de lei, majorarea fondului pentru dezvoltare regională de la 220 la 500 de milioane de lei; noi am propus o majorare cu 6 milioane de lei a fondului de susținere a populației, pentru că în acest moment abordarea de care se conduce guvernul este să se cheltuiască doar în limitele fondurilor existente, ceea ce înseamnă prin consecință că beneficiarii care nu se încadrează în banii pe care îi are la dispoziție guvernul pur și simplu sunt eliminați din sistem și ei niciodată nu sunt asistați, deși s-ar putea ca familii întregi să moară de foame sau să nu aibă lemne de foc. Personal am propus guvernului să includă în anexele la Legea bugetului o anexă care s-ar numi Subsidii, cu indicarea tuturor beneficiarilor pentru care bugetul de stat alocă finanțări în valoare de 4,3 miliarde de lei, conform proiectului înaintat către parlament. Or, această sumă reprezintă circa 8% din totalul cheltuielilor, fără a menționa cine le primește și care este destinația acestora.

Mai mult, odată ce guvernul decide să aloce prin această Lege a bugetului subsidii, după asta Ministerul Finanțelor nu are instrumentul de a monitoriza buna utilizare pentru destinația alocată și nici nu poate restitui acești bani, 4,3 miliarde de lei, pentru aceste instituții și autorități publice. Or, pe baza concluziilor unor rapoarte de audit pe care comisia pe care o conduc (Comisia de control a finanțelor publice) a examinat rapoartele de audit ale Curții de Conturi am observat largi nereguli care, tradițional, se repetă din an în an. Asemenea abordare vorbește despre faptul că în interiorul, în structura acestei Legi a bugetului pe anul 2021 se conțin foarte multe prevederi dubioase. Iată, de exemplu, un alt caz interesant: proiectul bugetului presupune o prevedere la articolul 16, care autorizează o derogare de la autorizările Legii finanțelor publice și a responsabilităților bugetar-fiscale, prin care guvernul se autorizează singur pe sine să redistribuie alocațiile aprobate prin prezenta lege între ministere și alte autorități și instituții bugetare în cazul modificării actelor normative sau a readoptării unor acte normative.

Cealaltă lege care ține de politica fiscală și vamală, noi am observat niște carențe care afectează oamenii săraci...

Cu alte cuvinte, guvernul singur își atribuie competența de a redistribui sursele în afara Legii bugetului anual pe care parlamentul o adoptă. Or, acest lucru este absolut o prevedere abuzivă, care poate conduce la utilizarea discreționară și contrară destinației a unor mijloace extrem de importante pentru bugetul public. Dacă trecem la cealaltă lege care ține de politica fiscală și vamală, noi am observat niște carențe care afectează oamenii săraci. Bunăoară, guvernul a propus eliminarea scutirii fiscale pentru soț sau soție, cu justificarea că acest lucru îi poate stimula ca aceștia să-și caute de lucru în condițiile în care nu lucrează, uitând de faptul că motivul pentru care nu lucrează este, pur și simplu, absența unui loc de muncă adecvat sau bine plătit, sau condiții de boală, sau faptul că soția sau soțul stau cu copiii acasă. Deci, sunt foarte multe alte motive care nu fac credibil acest demers de a anula scutirea fiscală pentru soț și soție. De asemenea, guvernul introduce niște limitări abuzive pentru a face viramente sau transferuri între persoanele fizice, încălcând oarecum independența și dreptul de proprietate privată. Prin acest lucru, practic, guvernul introduce niște restricții dure, rigide persoanelor fizice, uitând că trebuie să reglementeze, în primul rând, persoanele juridice, care trebuie să plătească impozite, care trebuie să fie pe deplin în cadrul legal, ca să nu intre în viața privată a persoanelor fizice. Există, respectiv în domeniul politicii fiscale, mai multe prevederi, cum ar fi plafonarea taxelor locale, reducerea facilității TVA la importul de materie primă pentru mai multe societăți a oamenilor cu dizabilități, în condițiile în care aceiași autori ai politicii bugetar-fiscale nu au uitat să ofere beneficii sau niște tarife preferențiale pentru cigarillos, pentru anumite tipuri de țigări care acum, în a treia încercare, în a treia tentativă se dorește a fi introduse în câmpul legal al Republicii Moldova.

Asemenea carențe ale celor câteva documente pe care trebuie să le examinăm în a două lectură nu ne fac deloc optimiști, totodată credem însă că ele ar putea și trebuie să trezească alerta maximă la guvern, pentru că aceste legi nu pot fi adoptate în condițiile de confruntare și în condițiile de apropiere a pozițiilor chiar și între opoziție și puterea care stă în spatele acestui guvern. Nu știu dacă acest guvern va reuși să facă acest efort, dar noi ne-am dori ca legile să nu fie adoptate fără trecerea și traversarea tuturor procedurilor stipulate de regulamentul parlamentului și de Constituție.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă guvernul nu va înlătura carențele despre care vorbeați mai sus? Formațiunea Dvs. a înaintat niște propuneri, a înaintat propuneri și Partidul Acțiune și Solidaritate. Ce se întâmplă însă dacă guvernul nu va lua în calcul aceste propuneri și va merge înainte cu viziunea proprie asupra proiectelor?

Igor Munteanu: „În cazul în care va ignora complet observațiile și amendamentele pe care noi le-am adus, noi ne rezervăm libertatea de a nu vota pentru aceste legi. Aceste legi ar putea eventual să fie trase de cosițe pentru ca să fie adoptate exclusiv pentru promovarea propriului interes al acestei coaliții care stă în spatele guvernului Chicu, dar asta nu va însemna crearea unei poziții consensuale în parlament. Doi: criticile noastre nu sunt partizane sau exclusiv politicianiste, ele țin de stabilitatea procesului bugetar în anul 2021. Dacă nu vor oferi suficiente stimulente pentru ca oamenii să creadă în echitatea acestui proces bugetar, oamenii vor protesta; vor protesta cu ceaune și cu linguri în fața guvernului; vor protesta din nou fermierii cu tractoarele; vor protesta oamenii care sunt cel mai puternic afectați, oamenii cu venituri foarte mici, pentru că bugetul nu trebuie să servească unei camarile să-și umple buzunarele, bugetul trebuie să fie un document strategic care să inspire încredere și să deschidă dialogul cu organismele internaționale și partenerii noștri de dezvoltare. Să nu uităm că circa 25 la sută din cheltuielile pe anul viitor se vor datora împrumuturilor și asistenței externe. În condițiile în care elementele de structură ale acestui buget sau ale politicii bugetar-fiscale nu sunt îmbunătățite, acest lucru nu va crește credibilitatea și nu vom avea o discuție pe subiect cu Fondul Monetar Internațional, nu va exista suficientă tracțiune pentru nevoile de dezvoltare a țării.”

Dacă nu vor oferi suficiente stimulente pentru ca oamenii să creadă în echitatea acestui proces bugetar, oamenii vor protesta...

Europa Liberă: Îndoieli că totuși, cu sau fără propunerile de îmbunătățiri formulate de opoziție, aceste legi vor fi votate nu prea au de unde să apară, pentru că se vede cu ochiul liber că există această majoritate în parlament care, probabil, va vota pentru aceste legi, nu-i așa?

Igor Munteanu: „Există o anumită majoritate volatilă și stânjenitoare pentru ambele părți. PSRM-ul cu cei 36, 37 de deputați ai săi este foarte rușinat și stânjenit de faptul că trebuie să împartă puterea ilicită cu grupul Șor, dar acest lucru nu-i împiedică să viseze că ar putea controla în continuare un guvern. Acest guvern Chicu este consumat, acest guvern ar trebui să fie schimbat cu un guvern de dorit cât mai profesionist și tehnocratic, care ar putea să asigure tranziția spre o eventuală stare mai bună și mai credibilă a Republicii Moldova în raport cu propriii săi cetățeni și cu partenerii de dezvoltare. Unii asociază această etapă, destinație cu rezultatul alegerilor parlamentare anticipate. Eu nu știu când aceste alegeri ar putea să aibă loc, dar este clar că, în acest moment, guvernul Chicu nu mai reprezintă pe nimeni, nici măcar pe cei care l-au votat în anul 2019. Respectiv, singura situație recomandabilă pentru acest guvern este să-și finalizeze ce are de încheiat și să plece în uitare, iar pe ruinele acestui guvern să fie votat sau să fie înaintat un guvern care să asigure acest mandat tehnic.”

Europa Liberă: Aș vrea totuși să înțeleg, în ce condiții opoziția va vota pentru legile bugetului?

Igor Munteanu: „Eu nu pot vorbi în numele întregii opoziții, pentru că este destul de variată și multicoloră, dar Platforma Demnitate și Adevăr va vota doar în condițiile în care revendicările sale de bază vor fi satisfăcute. Viitorul buget trebuie să aibă suficiente resurse pentru ca să aloce dezvoltării businessului, compensării pierderilor suferite de către fermieri și, fără îndoială, să deschidă motoarele de dezvoltare economică. Ceea ce s-a întâmplat, mai ales prin politica bugetar-fiscală cu referire la autoritățile locale este o tendință contrară descentralizării și împotriva autonomiei locale, plafonarea taxelor. Despre acest lucru am vorbit în mai multe rânduri, din păcate, guvernul am impresia că nu aude și nu prea ascultă. Deci, va trebui să ia în considerare, altfel noi nu vom vota pentru asemenea documente.”

Europa Liberă: Premierul Chicu a tot sugerat în ultima vreme că, dacă se vede cu legile acestea trecute prin parlament, nu prea ar avea ce să-l mai țină la guvern. Dvs. îl credeți?

Igor Munteanu: „Dânsul a mai aruncat asemenea declarații și în luna mai, și în luna iunie și adeseori aceste declarații au fost mai degrabă niște poezii care erau uitate a doua zi, pentru că, în primul rând, dl prim-ministru Chicu nu este un actor autonom. El a servit atelajului politic al PSRM-ului și va rămâne până în clipa în care i se va spune să stea, și a devenit o povară pentru mașinăria, pentru sistemul administrativ al acestei țări. Există mulți profesioniști care ar putea să facă lucru bun în condiții de criză și ar putea să redreseze sectoarele economiei naționale mult mai bine decât o face actualul guvern.”

Europa Liberă: Dacă admitem ideea aceasta a Dvs. că nu este autonom, probabil ar trebui să ne gândim la faptul că, deocamdată, Igor Dodon, socialiștii nu au nevoie ca guvernul să plece, iar d-lui a scos în față acest argument sau acest motiv că, iată, votați-mi legile. Dvs. cum ați explica, de ce are nevoie dl Dodon, de ce au nevoie socialiștii să nu intre eventual într-o campanie electorală înaintea anticipatelor fără bugete? De ce au nevoie ei de bugetele acestea votate?

Igor Munteanu: „Sunt câteva legi foarte toxice care au fost votate în aceeași zi, în două lecturi. Igor Dodon își dorește o ostilizare cât mai mare a unor segmente ale populației pe diferențe etnice, pe conflicte lingvistice ș.a.m.d., pentru ca să aibă cu ce pleca la Moscova, pentru că în aceeași zi în care se planifică a avea loc inaugurarea noului președinte ales, dânsul va pleca la Moscova cu o delegație întreagă de menestreli ai PSRM-ului. Acolo argumentul lui va fi legat de faptul că: uitați-vă, nu am fost ales și uitați-vă câtă instabilitate politică este în această țară. Respectiv, pentru Igor Dodon creșterea nivelului de ostilități, conflictele generate de incompatibilitățile de abordare din parlament sau din afara parlamentului sunt ca untul pe pâine. Asta este ceea ce își dorește și felul în care dorește să-și primească retribuția pentru următorul ciclu politic în care dânsul vrea să supraviețuiască.

Singurul lucru care contează în acest moment pentru Partidul Socialiștilor și Igor Dodon este acumularea unei noi încărcături sau volum de frustrări sociale...

Din acest motiv, pe dânsul nu-l interesează care va fi soarta de mai departe a populației acestei țări, pe dânsul îl interesează exploatarea efectelor acestei dezordini postelectorale în propriul beneficiu și repoziționarea pe care PSRM-ul, în ciuda oricărei logici de a lăsa problemele supersensibile, cum ar fi statutul Găgăuziei sau al limbii ruse în Republica Moldova, dânsul vrea să le exploateze, pentru că pe cântar este pusă supraviețuirea lui ca politician, iar restul nu mai contează. Singurul lucru care contează în acest moment pentru Partidul Socialiștilor și Igor Dodon este acumularea unei noi încărcături sau volum de frustrări sociale în condițiile în care nu știm cât va mai dura pandemia și în condițiile în care tăierea legăturilor vitale cu bugetul Uniunii Europene va însemna mai puțini bani pentru normalizarea situației din sănătate, din domeniul reglementărilor din afaceri, din educație ș.a.m.d. Dânsul este conștient că inhibarea relațiilor cu Uniunea Europeană avantajează formațiunea lui, care devine tot mai radicalizată, pentru că asemenea legi cum este cea cu statutul limbii ruse radicalizează electoratul și radicalizează această revanșă a Partidului Socialiștilor de a-și obține în condiții de luptă de gherilă politică electoratul neschimbat, electoratul care l-a votat pe Igor Dodon anterior. Din punctul nostru de vedere, este cel mai prost scenariu. Din acest motiv, guvernul Chicu trebuie să fie schimbat cu un guvern tehnic, care să nu fie loial și docil Partidului Socialiștilor, iar un guvern credibil ar putea să demareze și să accelereze și schimbările importante din sistemul justiției, care ar pune într-o perioadă relativ scurtă, de 6-8 luni de zile, toate lucrurile la punct. Or, fără justiție niciun fel de recuperare economică nu va fi posibilă pe termen mediu.”

Europa Liberă: Eu v-aș propune în continuare să ne uităm și pe alte inițiative ale socialiștilor – anularea „legii miliardului”, legea despre stadion, legea despre lustrație. Un buget în care undeva 10 miliarde ar trebui să vină din finanțări externe și sunt trecute acolo și FMI, și Banca Mondială și la pachet cu aceste inițiative, practic surpă șansa ca finanțări externe să vină. Cum vedeți Dvs. situația? De ce face partidul de la guvernare lucrul acesta?

Igor Munteanu: „Să pornesc de la „legea lustrației”. Este o inițiativă ad-hoc, preluată, furată de la alte partide politice din Parlamentul Republicii Moldova, pe care socialiștii o folosesc în mod abuziv pentru ca să-și justifice dorința de a schimba, ca printr-o lovitură de stat, șefii tuturor agențiilor de reglementare sau autorităților publice cu caracter autonom și independent, cum este BNM, CNFP, ANRE, Consiliul Concurenței, dacă le faci așa cum propun socialiștii, este ca o lovitură în Palatul de Iarnă al bolșevicilor. Acest lucru creează o dezordine generală și un război al tuturor împotriva tuturor. Imediat vom fi sancționați de către Comunitatea Energetică Europeană pe linia ANRE, vom fi sancționați de către organismele financiare care privesc cu foarte multă atenție asupra păstrării independenței BNM-ului și acest lucru este la fel de important ca și prohibiția de a intra în banii pe care îi tezaurizează și îi păstrează Banca Națională a Moldovei, pentru că acești bani, capitalizați de BNM, asigură controlul asupra inflației și asupra capacității statului de a interveni în situații de criză financiară.

Este ca o lovitură în Palatul de Iarnă al bolșevicilor...

Ei și-au propus, într-un fel, printr-o lovitură de grație, să rupă relațiile Republicii Moldova în condițiile unui nou șef de stat cu toată lumea. Nu știu dacă are vreun sorți de izbândă, dar aventurierii care stau în spatele acestui proiect de lege ar putea eventual împinge aceste legi prin ceea ce am văzut și anterior, când s-au votat în două lecturi legi cu privire la statutul Găgăuziei, la Stadionul Republican, la statutul limbii ruse ș.a.m.d., fără niciun fel de consultare a guvernului, fără avize din partea ministerelor de ramură și fără avize ale comisiilor de specialitate. Acest lucru nu poate fi altceva decât o sfidare a regulamentului parlamentului. În privința anulării „legii miliardului”, problema este următoarea: acest demers politic este foarte extravagant și acest lucru se întâmplă pentru ca socialiștii să spună tuturor că noi suntem buni, noi suntem aproape de popor, noi vrem să stabilim dreptatea socială în cazul „furtului miliardului”, uitând că stau la guvernare, slavă Domnului, de peste 5 ani de zile și că au avut toate posibilitățile din lume să adopte asemenea legi atunci când erau la putere, dar în condițiile apropierii de alegeri deja nu mai contează niciun fel de argumente critice sau argumente ale specialiștilor, au nevoie de acest gir al populismului extrem pentru ca să-și obțină controlul în continuare asupra electoratului fidel.”

Europa Liberă: Știind că, în caz că se ajunge la o campanie electorală, puține vor fi probabil formațiunile, fie și din opoziție, care vor zice: nu, anulăm ceea ce au votat socialiștii, pentru că e un subiect sensibil și probabil se gândesc și la asta sau nu?

Igor Munteanu: „Primul lucru la care se gândesc socialiștii în momentul acesta e: după noi și potopul, pentru că nu mai contează ce se va întâmpla după eventualele alegeri parlamentare, contează să păstrăm, în idealul lor, același pachet de veto asupra legilor din parlament și să formăm în continuare toate guvernele care vor urma în anii 2021-2022, indiferent de numele actualului șef de stat nou ales. Această situație evident că înclină să ne vorbească despre faptul că lucrurile nu se vor da ușor în anul 2021, este nevoie de foarte multă coordonare și anticipare a acestor decizii aberante ale partidului puterii, care încă își apără interesele și va trebui să fim mult mai sensibili la orice derapaje pe care actuala coaliție (PSRM și grupul Șor) dorește să le adopte ca legi în viitorul cel mai apropiat.”

Europa Liberă: Apropo, cum estimați șansele ca Partidul „Șor” să voteze pentru această lege anume, iată, cu anularea „legii miliardului”?

Igor Munteanu: „Nu am niciun dubiu, în acest moment, grupul Șor are un moment astral, pentru că, fiind izolat și marginalizat de la contabilizarea mandatelor în anul 2019, în acest moment doar s-a apropiat de actul guvernării și a putut, într-un fel, să condiționeze anumite decizii care îl interesează. Grupul Șor este un grup tranzacționist prin excelență și va vota orice i se va pune în față, urmărindu-și interesele pecuniare și de reprezentare a lui Ilan Șor, surghiunit în Israel. Cât va dura acest lucru, e greu de spus, dar cu siguranță PSRM a luat o decizie să-și întărească puternic pozițiile pe baza voturilor grupului Șor, împărțindu-și puterea cu ei.”

Europa Liberă: Și 10 miliarde din finanțări externe ar putea vreun guvern, dacă nu acesta, să le obțină cu astfel de inițiative, dacă vor rămâne în picioare?

Igor Munteanu: „Probabil, dacă vor rămâne să controleze guvernul – cu Chicu sau fără Chicu –, socialiștii vor apela din nou la diverse credite rusești, cu traiectorie incertă și vor încerca, într-un fel, să vândă aer prin aceste pachete de finanțări potențiale care niciodată nu s-au realizat. În anul 2020, încheiem acest an cu un deficit bugetar astronomic și anul viitor, de asemenea, este planificat de către Ministerul Finanțelor cu un deficit bugetar, folosindu-se de același model păgubos în care banii planificați este evident că nu vor intra din cauza faptului că nu întrunim condițiile minime pentru ca să avem o cooperare strânsă cu FMI și cu Uniunea Europeană. Banii care au intrat în anul 2020 au fost bani de sărăcie și de coronavirus. Și cei de la FMI, și cei de la Uniunea Europeană s-au dat din milă pentru populație, și nu ca urmare a recunoașterii meritelor sau a performanțelor guvernului în exercițiu. Și acest lucru trebuie să le vorbească tuturor despre faptul că acest guvern a fost cel mai slab posibil în istoria Republicii Moldova.”

Previous Next

XS
SM
MD
LG