Reforma Poliției: puține realizări, multe restanțe

Reforma Poliției sprijinită financiar de Uniunea Europeană riscă să nu fie realizată pe deplin în termenii stabiliţi, atenţionează Asociaţia Promo-LEX într-un nou raport de monitorizare a Strategiei de Dezvoltare a Poliției 2016 – 2020.

Mai multe obiective din Strategie asumate pentru 2019 nu au fost realizate, sau au fost realizate doar parţial, iar unul din motive este că pe parcursul anului în R. Moldova s-au perindat trei guverne.

Your browser doesn’t support HTML5

Reforma Poliției: puține realizări, multe restanțe

Ca urmare a schimbării miniștrilor însoţită de modificări şi la nivelul conducerii Inspectoratului General de Poliţie realizarea reformei a trenat, ceea ce denotă o dependență a activității polițienești de factorul politic, mai constată Promo-LEX.

În pofida unui an politic tumultuos marcat de schimbări de guverne şi de miniştri de interne, care au încetinit în 2019 mersul reformei poliţiei, autorităţilor le-au reușit totuşi câteva performanțe. Printre cele identificate de Asociaţia Promo-LEX se numără creşterea nivelului de încredere a cetăţenilor în poliţişti, dublarea ponderii femeilor promovate în funcţii de conducere, renovarea mai multor inspectorate de poliţie şi izolatoare de detenţie provizorie. S-a mai obținut și creşterea numărului de subofiţerilor în poliţie, însă raportul recomandat de 60 la sută de subofiţeri şi 40 la sută de ofiţeri, încă nu a fost atins.

### Vezi și... ### Amenzi și favoritisme în vremea pandemiei

La capitolul restanţe, experţii Promo-LEX remarcă între altele dotarea lacunară a poliţiştilor cu uniforme şi echipament, salarizarea modestă a lucrătorilor poliţiei, dependenţa încă înaltă faţă de politic şi progrese minime în procesul de regionalizare a Poliţiei şi în domeniul activităţii poliţieneşti comunitare.

Per ansamblu, în jur de o pătrime dintre acţiunile prevăzute în Strategia de dezvoltare a poliţiei au fost realizate pe deplin. Documentul care expiră în acest an a fost aprobată în 2016, Uniunea Europeană oferind cel mai consistent suport bugetar de care Poliția a beneficiat vreodată în valoare de 57 de milioane de euro. Printre cele mai importante obiective figurează combaterea corupției în cadrul poliției, extinderea conceptului de poliție comunitară în toată țara și sporirea semnificativă a numărului femeilor în poliție.

Obiectivele strategiei au fost convenite reciproc între Guvernul R. Moldova şi UE, a precizat Ambasadorul UE Peter Michalko care a participat la prezentarea online a raportului realizat de Promo-LEX despre rezultatele aplicării strategiei. Diplomatul a menţionat că în ultimii ani, poliția din R. Moldova a făcut pași importanți în promovarea reformei în sector. Cu toate acestea, mai rămân probleme legate de pregătirea insuficientă a personalului din Poliţie, dotarea cu echipamente şi corupţia din sistem. Chiar dacă încrederea în poliţişti este în creştere, forţele de ordine suferă încă de o reputaţie reprobabilă moştenită din trecut, constată Peter Michalko:

Au trecut timpurile când intervenţiile poliţiei aveau scopul de a descuraja oamenii să-şi exercite drepturile

„Ce trebuie de făcut? Este schimbarea percepţiei publice despre poliţie. De la o organizaţie care doar exercită, la o instituţie orientată spre servicii în sprijnul cetăţenilor R. Moldova. au trecut demult timpurile vechiului regim când intervenţiile poliţiei aveau scopul deseori de a descuraja oamenii să-şi exercite drepturile lor sau doar de a impresiona cetăţenii printr-un spectacol copleşitor de forţă. Trebuie să recunoaştem că pentru a motiva mai bine personalul poliţiei şi pentru a combate corupţia ar putea fi necesare investiţii în salariile de bază.”

Ambasadorul a mai menţionat că pe parcursul anului trecut R. Moldova a avut trei guverne, iar la cârma Inspectoratului General de Poliţie s-au perindat trei lideri diferiţi. Mai mult decât atât, observă diplomatul, la finele anului a fost aprobată o nouă organigramă a Inspectoratului de poliţie:

„Astfel de evoluţii aduc întrebări pentru cei responsabili de muncă poliţienească în teren. Care sunt priorităţile noastre, cum va arăta noua structură şi care va fi rolul ei. acest lucru generează un nivel de îngrijorare şi incertitudine cu privire la ritmul de punere în practică a reformei şi aici este loc pentru intensificarea eforturilor de a transforma poliţia în instituţie independentă de politic.”

### Vezi și... ### Ministrul de interne Pavel Voicu: din 2013, numărul angajaților s-a redus continuu

Reforma poliției, implicit a Ministerului de Interne, demarată încă în 2009, a fost de-a lungul anilor printre cele mai lăudate, inclusiv de donatorii externi, făcând posibilă în 2014 liberalizarea regimului de vize. Printre cele mai importante efecte ale reformei, a fost separarea, în 2013, a funcţiilor Ministerului de Interne de cele ale poliţiei, gestionate de Inspectoratul General de Poliţie. Totodată a fost creată Poliţiei de patrulare prin lichidarea mai multor structuri ale poliţiei rutiere. Alte ținte asumate, cum ar fi demilitarizarea totală a poliţiei, scoaterea acesteia de sub influenţa factorului politic şi eliminarea corupţiei din sistem, nu au dat deocamdată, potrivit experţilor, rezultatele scontate.