Europa Liberă: Prieteni, vă salut la Radio Europa Liberă. Este emisiunea „Punct și de la capăt” și eu, Natalia Morari. De Ziua Europei, cred că e potrivită întrebarea: ce poate învăța Republica Moldova de la țările Uniunii Europene de care ne leagă un trecut comun? Ce lecții ne pot oferi Lituania și Letonia? Astăzi, în studioul nostru sunt doi oaspeți deosebiți. Este ambasadorul Lituaniei în Republica Moldova, domnul Kęstutis Kudzmanas. Bună ziua, bine ați venit în studioul Europei Libere! Și este ambasadorul Letoniei în Republica Moldova, domnul Uldis Mikuts. Bună ziua, bine ați venit la Radio Europa Liberă! Mai întâi, felicitări cu ocazia Zilei Europei.
Uldis Mikuts: „Vă mulțumesc! Felicitări”.
Europa Liberă: Ce înseamnă această zi pentru dumneavoastră?
Uldis Mikuts: „Mai întâi, faptul că sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Însă, dacă vom privi mai pe larg, este ziua valorilor comune, a drepturile și libertăților comune. De fapt, pentru fiecare cetățean al Letoniei este o zi în care putem să ne gândim la aceste libertăți și să conștientizăm că locuim în Europa, că avem anumite avantaje pe care putem să le folosim și cum putem să le folosim. Pentru ca, amintind de aceste valori și libertăți, în fiecare zi să mergem înainte.
Europa Liberă: Domnule Kudzmanas, ce înseamnă această zi pentru dumneavoastră?
Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, aș vrea să completez cuvintele dlui Uldis. El a remarcat foarte corect că a existat un contrast enorm între valori și libertăți. Acum ne simțim liberi. Europa pentru noi înseamnă libera circulație, mai ales pentru tineret, înseamnă posibilitatea de a face studii în orice universitate europeană”.
Europa Liberă: Și adesea în mod gratuit.
Nu doar noi ne mutăm în Europa. Și Europa a venit la noi...
Kęstutis Kudzmanas: „De ce sunt gratuite? Există studii pe bază de credit. Este foarte ușor dacă ești capabil. Toate căile sunt deschise. Sunt posibilități noi. În primul rând, sunt oportunități noi pentru tânăra generație. Și nu doar pentru ea. Există oportunități pentru fiecare dintre noi, pentru afaceri. Libertăți pentru circulația capitalului și a forței de muncă. Nu doar noi ne mutăm în Europa. Și Europa a venit la noi. În Lituania au ajuns investiții uriașe de miliarde de euro. Dacă vom privi ce anume a dat Europa Letoniei, suntem niște țări europene de succes. Atât Lituania, cât și Letonia ocupă în ultimii 10 ani primul loc în Europa după nivelul de creștere a PIB-ului”.
Europa Liberă: Pe cap de locuitor.
Kęstutis Kudzmanas: „Sunt multe domenii în care suntem primii: la capitolul tehnologiilor avansate, în ratingul mondial al libertăților. Toate acestea ni le-a dat Europa”.
Europa Liberă: Aici vă invidiez în cel mai bun sens al cuvântului. Dar, fiindcă discutăm despre Ziua Europei în Republica Moldova, vă propun să vorbim puțin și despre relațiile dintre UE și Moldova. Cum apreciați relațiile noastre la acest moment? Suntem acum în anul 2020, domnule ambasador.
Uldis Mikuts: „Mai întâi, în ceea ce privește partea formală: ce leagă Uniunea Europeană și Republica Moldova. Este Acordul de Asociere. Ce înseamnă aceasta? Faptul că Republica Moldova este o țară asociată cu Uniunea Europeană. De fapt, este cea mai apropiată variantă. Următoarea etapă presupune deja...”
Europa Liberă: Integrarea totală.
Uldis Mikuts: „Integrarea totală în Uniunea Europeană. Aceasta înseamnă că Republica Moldova este un partener și prieten foarte apropiat. Aceasta se reflectă, să zicem, în relațiile bilaterale și în asistența financiară. Deci, dacă e să luăm situația actuală privind pandemia, Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova foarte multe mijloace financiare pentru depășirea urmărilor, pentru a face față necesităților etc. Sunt relații de prietenie foarte-foarte strânse. Desigur, dacă abordăm același Acord de Asociere din perspectiva Uniunii Europene, noi oferim asistență tehnică, financiară, oferim diferite oportunități, să zicem, de a lucra în sectoarele de piață ale UE. Totodată, evident, Uniunea Europeană cere...”
Europa Liberă: Respectarea condițiilor.
Uldis Mikuts: „Respectarea anumitor condiții. De fapt, este vorba despre realizarea reformelor în diferite sectoare ale economiei și ale comerțului, despre supremația legii etc. Deci, sunt relații egale care, iarăși, sunt posibile în baza anumitor condiții”.
Europa Liberă: Ceea ce, probabil, este corect, pentru că trebuie nu doar să iei, dar și să oferi. Trebuie să fie un schimb reciproc avantajos. Domnule ambasador, în opinia dumneavoastră, la ce nivel se află relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova?
Există o anumită îngrijorare că Moldova va acumula restanțe din agenda pe care și-a propus-o...
Kęstutis Kudzmanas: „Saltul principal în relațiile noastre bilaterale între Uniunea Europeană și Republica Moldova a fost în momentul semnării Acordului de Asociere. Aș vrea chiar să laud Republica Moldova care a devenit un lider în cadrul Parteneriatului Estic, a fost în fața celor trei țări care au semnat acest angajament, regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, apoi realizarea Acordului DCFTA cu privire la zona comerțului liber. Aici, la fel, sunteți pe poziția de lider. Exportul moldovenesc în Uniunea Europeană, în ultimii cinci ani, a crescut de la 5 % la 7%, în comparație cu Georgia și Ucraina, care au rămas în urma voastră. Deci, sunteți lideri, semnând Acordul de Asociere, Uniunea Europeană și-a luat angajamentul de a vă susține. Ați cerut acest ajutor, așa cum a zis și Uldis, ne-am asumat angajamentul de a vă oferi ajutorul financiar și expertiză. Însă există o anumită îngrijorare că Moldova va acumula restanțe din agendei pe care și-a propus-o”.
Europa Liberă: Rămâne în urma cu angajamentele asumate. Dar cât de mult întârziem în acest sens? Înțeleg că dumneavoastră utilizați un limbaj diplomatic. Dar cât de mult întârziem conform acelor condiții pe care le-am asumat?
Kęstutis Kudzmanas: „Nici nu este vorba despre termeni de timp. Este vorba și despre pregătirea instituțiilor statului, despre capacitatea lor de a activa în condiții noi. Este, în primul rând, crearea statului de drept, gestionarea instituțiilor democratice, depolitizarea instituțiilor de stat. Permanent auzim despre măsurile de combatere a corupției, despre reforma justiției și despre dosarului neterminat privind miliardul furat. Pentru noi aceasta este foarte important. Este, de fapt, fața Republicii Moldova. Atunci când afirmăm că suntem prietenii Republicii Moldova, avem dreptul să vă spunem ceva mai mult, să vă recomandăm ceva, pentru că dorim să deveniți așa cum suntem și noi. Noi niciodată nu ne amestecăm în treburile voastre interne, nu spunem ce trebuie să faceți. Ați știut aceasta, semnând acordul. Iar noi trebuie să vă ajutăm prin propriul nostru exemplu”.
Europa Liberă: Dumneavoastră spuneți că sunteți „prietenii Republicii Moldova și aveți dreptul să spuneți ceva mai mult” decât alți parteneri de-ai noștri. Nu pot să nu vă întreb: la ce capitol anume întârzie Republica Moldova, unde se abate de la agenda inițială? Unii consideră că nu este o simplă întârziere. Reformele pot fi realizate repede sau încet. Oricum, ele pot fi realizate. Unii experți consideră că lipsește pur și simplu dorința de a face ceva. Cum vă pare această dorința mai există? Adică, „pacientul este mai degrabă mort sau viu”?
Kęstutis Kudzmanas: „Consider că Acordul de Asociere este un fundament. Și, dacă putem compara, sunt, într-adevăr, acea societate, acel sistem care nu doar oferă tot ce este necesar pentru continuarea vieții, dar și întreg fundamentul pentru o viață bună. Totul depinde, desigur, dacă există o astfel de dorință sau nu. În anumite domenii se observă mai multă dorință, deși progresul poate fi mai redus. Însă există un sistem, există un acord și aceasta reprezintă acel fundament pe care trebuie să-l urmăm în ceea ce privește relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Este o realitate. Cred că nu ne interesează că undeva există sau nu există această voință. Este pur și simplu o realitate juridică”.
Europa Liberă: Pe care sper să nu o putem schimba. În opinia dumneavoastră, cât de mult, astăzi, Republica Moldova ține de aceste valori?
Kęstutis Kudzmanas: „O întrebare foarte profundă”.
Europa Liberă: Mă interesează nu atât de jure, cât de facto.
Presa liberă sau dezvoltarea societății civile au viteze diferite în Europa și la voi...
Kęstutis Kudzmanas: „Este o întrebare foarte profundă, pentru că aceeași întrebare putem să o adresăm și unor țări-membre ale Uniunii Europene: ce înseamnă „valori universale”! Dacă am vorbi despre valorile de bază care consolidează Uniunea Europeană, acestea sunt: statul de drept, supremația legii, principii democratice, drepturile omului. Desigur, vedem o anumită diferență în înțelegerea acestor lucruri. Presa liberă sau dezvoltarea societății civile au viteze diferite în Europa și la voi. Este destul de individual, poate chiar ereditar, aceeași mentalitate și moștenire. Toți afirmă că ați ieșit mai târziu din trecutul sovietic, însă condițiile de dezvoltare la noi sunt foarte diferite. Letonia și Lituania au ales calea spre UE și NATO în 1996. În Lituania, timp de 4 ani s-au purtat discuții. Letonia a intrat mult mai târziu”.
Europa Liberă: Însă prin ce trebuia să treceți...
Kęstutis Kudzmanas: „Am determinat calea și am înaintat”.
Europa Liberă: Și nu ați mai oscilat dintr-o parte în alta.
Kęstutis Kudzmanas: „Aceasta ne-a oferit avantaje enorme, ne-a deschis oportunități economice și de securitate. Fiecare cetățean al Lituaniei sau Letoniei, în general, al Uniunii Europene, a obținut șanse individuale. Deci, există o anumită incertitudine. Nu putem spune că Moldova ține la valorile europene, fiindcă diferite partide au viziuni diferite. Iată, de exemplu, în ce constă diferența dintre Republica Moldova și Lituania: în 1994, toate partidele, de stânga, de dreapta, centriste și altele au semnat un singur acord, un consensus, că obiectivul nostru este calea spre Europa! Un obiectiv înseamnă starea în care se află țara. Cum să-l realizezi? Securitatea este un obiectiv, dar cum să o asiguri? Iarăși, NATO. Însă NATO nu este scopul, ci un mijloc pentru securitatea țării.
Bineînțeles, au existat și la noi păreri diferite. Totodată, aș vrea să spun că am avut un consens. Am avut o viziune comună și un vector comun, indiferent de culoarea partidelor politice. Însă în Moldova uneori un astfel de vector concret... Înțelegem că electoratul este diferit, orientat spre partide diferite care fac anumite promisiuni. Deci, dacă ar exista vectorul acesta clar, țările Uniunii Europene s-ar bucura de acest lucru”.
Europa Liberă: Aș vrea să vă spun că experții părerea cărora contează pentru mine consideră că aceasta și este problema noastră cea mai mare: divizarea societății în două tabere. Putem acum să ne gândim mult la această divizare. Politicienii se folosesc de aceasta sau o provoacă în mod special, pentru că le este mai comod. Și este, într-adevăr, o problemă importantă la care vom mai reveni. Aș vrea să vă întreb: cât de mult ține Republica Moldova astăzi la valorile europene?
Uldis Mikuts: „Nu voi da o cifră concretă. Este imposibil să o măsori în procente. Cred că, completându-l pe domnul Kudzmanas, este important să conștientizăm că respectarea anumitor valori înseamnă un proces continuu, un proces de dezvoltare. Adică, dacă vom lua un criteriu abstract al tuturor valorilor și să le măsurăm, cred că în cele 27 de țări ale UE vom avea rezultate diferite”.
Europa Liberă: 27 de nuanțe...
Uldis Mikuts: „...Exact. Astfel nu putem spune: aceasta ține la valorile europene, iar aceasta nu. Este un proces de dezvoltare. Și pentru a obține rezultate bune în acest proces, probabil, trebuie să existe și o înțelegere bună între toate păturile societății, începând cu politicienii și până la simplul cetățean. Aceasta poate să provoace un progres în procesul de dezvoltare a valorilor”.
Europa Liberă: De acord. Nu pot să nu vă dau dreptate. Aș vrea să vorbim în mod special despre una dintre valorile europene care este, probabil, o piatră de temelie a Uniunii Europene. Este statul de drept și, în general, independența justiției. Dacă е să vorbim despre aceasta în contextul Republicii Moldova, cum putem evalua starea justiției noastre și a statului nostru de drept?
Trebuie de făcut anumite teme pentru acasă, mai ales în sfera justiției...
Uldis Mikuts: „Ar fi greu să faci o evaluare, pentru că UE, urmărind aceste perturbări, permanent amintește despre necesitatea depolitizării unor instituții de stat, a unor instanțe judecătorești. Reforma justiției înseamnă că aceste probleme sunt un punct vulnerabil al Republicii Moldova. Nu vorbesc din partea mea. Am văzut raportul Uniunii Europene. Despre ce amintesc permanent partenerii din Comisia Europeană? Acesta este obiectivul numărul unu. Înseamnă că undeva trebuie de perfecționat, de reformat și, pentru a accelera reformele, să ieși din grafic, așa cum ziceam anterior. Este, în primul rând, sarcina parlamentului. Desigur, înțeles că în contextul noului virus ceva este afectat, însă această întârziere nu s-a acumulat în ultimele luni, nici în ultimii ani. Această întârziere s-a acumulat timp de cinci ani, să zicem. Ceea ce auzim acum este o reamintire pentru Moldova că trebuie de făcut anumite teme pentru acasă, mai ales în sfera justiției. Am văzut perturbările cu alegerile procurorului general, dar și în diferite sectoare...”
Europa Liberă: Absolut, acum Curtea Constituțională...
Uldis Mikuts: „În Curtea Constituțională, să zicem, schimbările au loc prea des. Este cazul să vă gândiți, sistemul este undeva instabil. Nu afirm acest lucru, doar pun o întrebare, pentru că întrebările apar nu doar aici, în Moldova, dar și în Uniunea Europeană, în Comisia Europeană. Iarăși, suntem gata să arătăm prin exemplul nostru ce și cum trebuie să facem. Au lucrat mulți consilieri, experți de nivel înalt din Uniunea Europeană. Acolo, apropo, erau și mulți lituanieni, a fost și un expert din Letonia. Și, într-adevăr, știu că Republica Moldova a apreciat acest ajutor. Deci, dacă e nevoie de mai mult dialog, dacă în Republica Moldova se simte că ajutorul nu este suficient, responsabilitatea noastră, a Uniunii Europene este să oferim această asistență a experților, să vă arătăm, unde sunt punctele voastre vulnerabile. Poporul va aprecia rezultatele acestui proces. Pentru cine? Pentru popor”.
Europa Liberă: Aceasta dă un sentiment de dreptate.
Uldis Mikuts: „Electoratul o va aprecia. Sunt puncte pentru acele partide care nu s-au temut să spună că ne este rău. De fapt, la noi totul a fost rău. Am avut perturbări permanente. La noi, în mediu, judecătorii se schimbau odată la patru ani. Înțelegeți? Însă este un proces de dezvoltare. Nu trebuie să ne supărăm”.
Europa Liberă: Atunci când un cetățean de rând al Lituaniei se adresează în instanța de judecată, el poate fi sigur că decizia instanței va fi dreaptă pentru el, în cazul în care el într-adevăr va avea dreptate?
Uldis Mikuts: „Oamenii noștri nu aveau încredere în judecători acum 25-30 de ani. Iar în ultimii 15-20 de ani nu se mai pune problema ca instanța de judecată să poată să nu fie obiectivă”.
Europa Liberă: Ce părere aveți despre justiția și statul de drept din Republica Moldova?
Kęstutis Kudzmanas: „Mai întâi, desigur, trebuie să conștientizăm părerile structurilor internaționale competente, așa cum este Comisia de la Veneția, care nu o dată atrăgea atenția asupra necesității anumitor reforme în sectorul de justiție. De asemenea, partenerii occidentali, inclusiv Uniunea Europeană atrăgeau atenția asupra necesității reformelor structurale. Însă aș vrea să subliniez în această privința, în primul rând, reformele actelor normative, ale regulilor, ale documentelor de reglementare. Nu mai puțin important este și pasul următor: realizarea reformelor. Este și aceasta o întrebare foarte importantă. Adică, mai întâi, este vorba despre bunăvoință. În al doilea rând, trebuie să înțelegem că realizarea în viață ține de oameni, de personalul concret.Încă un pas important al unei asemenea reforme”.
Europa Liberă: Dacă tot vorbim despre justiție, îmi este interesant cum ați reușit să o schimbați, să faceți dintr-o justiție sovietică o justiție normală, europeană, independentă? Doar au fost și la voi, probabil, grupuri de interese, au fost oameni în politică care gândeau: „Să ne păstrăm doi-trei judecători pe care îi vom folosi atunci când va fi nevoie”. Și totuși, ați schimbat. Cum ați reușit să o faceți? Doar interese există peste tot, nu numai în Moldova. Este o stare normală. Interesele există peste tot, povestea e una și aceeași. De ce în țările voastre s-a reușit, iar în țara noastră nu? Timp de 30 de ani tot încercăm și încercăm, dar nu ne reușește.
Kęstutis Kudzmanas: „Desigur, nu a fost o cale ușoară. A fost greu. Dacă, să zicem, să ne amintim de începutul anilor ’90, despre schemele și mecanismele din sfera afacerilor...”
Europa Liberă: „Nu mă întrebați, cum am câștigat primul meu milion...”
Kęstutis Kudzmanas: „Este o imagine destul de groaznică. Dar, iarăși, trebuie să ținem cont de faptul că ne-am stabilit un obiectiv deja la începutul anilor’90. Deci, scopurile politice, strategice, ținem de integrarea europeană”.
Europa Liberă: A fost o cerere din partea societății sau vorbim despre voința politică a elitei, în primul rând? A fost un proces bilateral? Venea de jos sau se impunea de sus? Cum s-a întâmplat?
Kęstutis Kudzmanas: „Cred că a fost o combinație interesantă. Dacă e să luăm sfârșitul anilor ’80 – începutul anilor ’90, atunci Letonia, Lituania și Estonia erau membre ale Uniunii Sovietice. În a doua jumătate a anilor ’70 a avut loc un fel de revoluție „blândă” cu mitinguri, cu revendicări privind libertățile. Pentru că încă ne aminteam cum a fost înainte de cel de-al Doilea Război Mondial. Acele revendicări și voința oamenilor s-a focalizat pe o decizie politică. Apropo, pe 4 mai 1990, la noi a fost votată declarația de revenire la independență”.
Europa Liberă: Sincere felicitări.
Politicienii, societatea, poporul, în general, a conștientizat că nu poți fi neutru pentru totdeauna, pentru că și marele nostru vecin are interese...
Kęstutis Kudzmanas: „S-a întâmplat acum 30 de ani. Și aceasta s-a transformat într-o decizie politică. Același lucru, de fapt, se poate spune și despre scopurile strategice ale integrării în structurile atlantice. Ne aminteam foarte bine cum erau acei 50 de ani de ocupație sovietică. Politicienii, societatea, poporul, în general, a conștientizat că nu poți fi neutru pentru totdeauna, pentru că și marele nostru vecin are interese. Astfel, probabil, ne-a fost puțin mai ușor să mergem pe această cale a integrării, să corectăm legislația, să transformăm realizarea acestor legi într-un sistem și într-un stat de drept”.
Europa Liberă: Statul de drept. Este interesantă și experiența Lituaniei. De unde a pornit cererea pentru justiția independentă și statul de drept: de sus, de jos sau și acolo a fost un proces bilateral? Cum s-a întâmplat la dumneavoastră?
Kęstutis Kudzmanas: „Mereu am văzut că există grupuri puternice de interese, grupuri oligarhice, interne sau externe. Lituania și Letonia sunt state portuare prin care trec fluxuri în valoare de miliarde”.
Europa Liberă: Iar natura umană este peste tot aceeași. Dacă ți se aduce o valiză cu bani, oricine, probabil, simte vibrații în interior.
Kęstutis Kudzmanas: „Adesea anume interesele direcționează procesul. Adică, o realitate obiectivă e inevitabilă. Ne amintim perioada privatizărilor. Este o expresie corectă: anii ’90 erau niște ani sălbatici. Dosarele răsunătoare au fost închise, justiția era vulnerabilă. Ne amintim că asemenea cazuri se întâmplau permanent. Însă aș vrea să atrag atenția asupra faptului că am văzut interesele interne și externe, am văzut cine vrea să acapareze, să monopolizeze anumite sectoare. Monopolul în orice sector este foarte rău, suferă nu doar mediul de afaceri, suferă sectoarele și țara. Aș vrea să subliniez că și în Letonia a fost același lucru, însă în Lituania un rol puternic l-a avut societatea civilă împreună cu mass-media. Presa a fost acea lupă prin care priveam fiecare încălcare. Iar curățarea societății, transparența ei a avut un efect enorm asupra societății civile, da, organizațiile neguvernamentale și mass-media. Lituania a ajuns la un nivel mediu în Europa și locul 30 în lume. Nu vreau să spun pe ce loc este situată Republica Moldova. Faptul că țara rămâne în urmă, într-adevăr, nu este un indicator bun, este o parte din imaginea țării.
Dacă măsurăm nivelul libertății economice în Lituania și în Republica Moldova, încotro vor merge investitorii? Dacă Lituania este situată pe locul 30, iar Moldova se află undeva la coadă?”
Europa Liberă: Desigur, la voi.
Kęstutis Kudzmanas: „În ceea ce privește problema sistemului juridic, stabilitatea statului de drept, supremația legii – aceasta este cel mai important! Important pentru țara voastră!”
Europa Liberă: Important pentru toate. Ați atins o temă pe care aș vrea să o discutăm: presa și societatea civilă. În opinia dumneavoastră, care este la noi starea presei și a societății civile. Pentru că dacă urmărim ceea ce se întâmplă în ultimul timp în discursul social, mai mulți reprezentanți ai puterii au început cumva să atace sursele mass-media independente și societatea civilă. Am auzit chiar și termenul „sorosiștii”. Evident, se face referință la Fundația Soros, însă astfel se are în vedere imaginea generală a donatorilor, a organizațiilor și statelor care susțin mass-media independente sau societatea civilă. Toate acestea sunt un atac asupra independenței țării. Astfel, reprezentanții puterii încearcă să prezinte pe acei care, într-un fel sau altul, nu ar supraviețui fără susținerea donatorilor. Mai multe surse mass-media, bineînțeles, au nevoie de ajutorul vostru. Cum apreciați starea presei și a societății civile în Republica Moldova?
Kęstutis Kudzmanas: „Nu pot să fac o apreciere”.
Europa Liberă: Cum vedeți astăzi starea presei și a societății civile, dacă ați lansat această temă?
Kęstutis Kudzmanas: „Da, într-adevăr, este o întrebare foarte actuală. Îmi este interesant și mie, pentru că Lituania mai mulți ani la rând a susținut acest sector în Moldova. Am derulat mai multe proiecte. Jurnaliștii noștri veneau în Moldova, grupuri de jurnaliști moldoveni mereu plecau în Lituania. Acolo se organizau seminare, prezentări. Jurnaliștii noștri vedeau un contrast foarte mare între felul în care activează presa.
Să zicem, la noi, toate instituțiile sunt obligate să răspundă la întrebările jurnaliștilor în decursul unei zile. Avem legea cu privire la informarea societății în care este stipulat faptul că funcționarul de stat este obligat să răspundă la orice întrebare a jurnalistului în decursul unei zile. Dacă este vorba despre date statistice, se oferă o săptămână. Este vorba despre o reacție rapidă. Acesta este un instrument de control în sensul bun al cuvântului. Jurnaliștii sunt cea de-a patra putere în sensul direct. Comunitatea jurnaliștilor la noi este una foarte puternică, ei sunt uniți.
Iar atunci când jurnaliștii din Republica Moldova critică ceva, vedem că anumite sectoare sunt monopolizate, ceea ce înseamnă că anumite grupuri de interese sunt mai concentrate în mass-media. Desigur, grupurile de interes pot să promoveze interesele lor prin mass-media. Îmi amintesc că, atunci când am venit aici, am văzut că anume din cauza repartizării inegale a cererilor pentru publicitate, suferă societatea”.
Europa Liberă: Înțelegere de cartel pe piața publicitară.
Kęstutis Kudzmanas: „Ce am făcut atunci? Am adus proiecte în susținerea presei independente. Am ajutat nu doar noi, dar și Uniunea Europeană. Pentru că presa obiectivă face parte din procesul de maturizare a societății civile. Și anume prin mass-media are loc controlul asupra diverselor instituții de stat. Faptul că discutăm despre transparență, consolidarea democrației, vorbește despre un rol foarte important al presei, în spatele căreia se află cineva. Presa liberă este mai mult sau mai puțin obiectivă, pentru că anume obiectivitatea câștigă încrederea poporului. Iar dacă poporul începe să nu creadă în sursele media, în care apar la comandă articole, frustrări, în care se reflectă motivarea întregului proces, apoi ei nu merg să voteze”.
Europa Liberă: Ei se dezamăgesc de toate. Domnule ambasador, cum este în Letonia?
Uldis Mikuts: „Domnul Kudzmanas a prezentat bine tabloul general. De fapt, ceea ce vrea el să subliniez este anume acest element al accesului la piața de publicitate. Obiectivul central al mass-media este să ofere societății informații obiective. Iar pentru aceasta, desigur, trebuie să existe jurnaliști calificați cu salarii decente pentru ca ei să lucreze calitativ și bine. Și, desigur, independența și obiectivitatea informației trebuie susținută. Cum putem să o facem? Putem să o facem cu ajutorul veniturilor de pe piața publicitară. Există multe restricții pentru tot ce vedem și auzim. Probabil, este una din acele probleme prioritare: independența și caracterul obiectiv al presei”.
Europa Liberă: Este important să nu uităm că acum 2 ani și 4 luni ne-am adresat către Consiliul Concurenței cu plângerea privind existența unei înțelegeri de cartel pe piața publicitară între două mari holdinguri media. Unul era afiliat Partidului Democrat, iar altul era afiliat Partidului Socialiștilor. Curios lucru, dar nu am primit niciun răspuns timp de 2 ani. Erau posturile de televiziune ТV8, PRO TV, Jurnal TV, TVR. Am primit răspunsul abia în toamna anului trecut. Curios lucru, dar în răspunsul oficial al Consiliului Concurenței era scris că legislația anti-monopol era încălcată în mod exclusiv de către holdingul afiliat Partidului Democrat. Al doilea ca mărime holding nu încălca nimic. Oricare om care are spirit de observație vede ce se întâmplă pe piața mass-media. Înțelege că la noi, de fapt, s-au mutat cu locul anumite grupuri media. Cel care a fost partenerul secundar a devenit partenerul principal. Este, într-adevăr, o poveste tristă. Vă propun să vorbim despre priorități care, în opinia dumneavoastră, trebuie să se mențină. Ce trebuie să rămână o prioritate pentru politica internă a Republicii Moldova ca să reușim cu realizarea planului? Ce trebuie să rămână o prioritate pentru guvernare, pentru societatea civilă și clasa politică?
Uldis Mikuts: „Desigur, prioritățile interne și le determină fiecare țară în parte, conform nivelului de dezvoltare și al situației interne”.
Europa Liberă: Dar care a fost experiența voastră?
Prioritate pentru Moldova este stabilitatea și accelerarea dezvoltării, realizarea angajamentelor din Acordul de Asociere...
Uldis Mikuts: „Nici într-un caz nu avem dreptul să ne amestecăm în dezvoltarea voastră internă. Avem un fel de contract între Uniunea Europeană și Republica Moldova. Putem observa, cred, că prioritate pentru Moldova este anume stabilitatea și accelerarea dezvoltării, realizarea angajamentelor din Acordul de Asociere. Acolo totul este scris, nu trebuie inventat nimic nou. Noi suntem gata să ajutăm și o facem în mod real prin acele sute de milioane de dolari, prin asistență calificată, oferim pachete suplimentare de ajutor în contextul epidemiei de COVID-19. Moldova trebuie să înțeleagă că Europa este interesată de caracterul stabil al dezvoltării voastre. Nu este vorba doar despre economie. Stabilitate pe mai multe planuri. Dacă în preajmă este o țară instabilă, aceasta este un pericol...”
Europa Liberă: Inclusiv pentru Uniunea Europeană.
Uldis Mikuts: „Inclusiv pentru Uniunea Europeană. Am văzut datele statistice care arată că contrabanda cu țigări din Republica Moldova a adus UE prejudicii în valoare de 700 de milioane de euro! Sunt sume enorme! Este nevoie de un scut. Stabilitatea voastră este direct legată de stabilitatea europeană. Dezechilibrul în dezvoltare economică, la fel, nu are un impact pozitiv. Din Republica Moldova în UE au plecat, probabil, mai mult de un milion de cetățeni. Este cumva bine pentru Uniunea Europeană, pentru că ei creează un fundal bun pentru PIB-ul UE, dar este rău pentru Republica Moldova”.
Europa Liberă: Totodată a plecat populația cea mai activă.
Puneți în aplicare prevederile Acordului de Asociere și totul se va rezolva de la sine...
Kęstutis Kudzmanas: „Am avut și noi un proces asemănător. Din țară au plecat un milion de cetățeni. Prețurile și capacitatea de cumpărare în Lituania și în Republica Moldova pe cap de locuitor sunt foarte asemănătoare. Sunt aproximativ 36 de mii de dolari în Lituania și 35 de mii în Letonia. Dar sunt prețuri comparative. Dacă a plecat un milion de cetățeni, înseamnă că anual pierdem câte 35 de miliarde! Același lucru putem afirma despre Moldova: dacă a plecat cel puțin un milion, voi pierdeți miliarde. Dacă ei vor vedea că în Republica Moldova totul este stabil, că a început să lucreze statul de drept și facilitățile pentru libertatea economică, pentru afaceri, oamenii se vor întoarce. Oamenii se întorc în Lituania în fluxuri mari. Puneți în aplicare prevederile Acordului de Asociere și totul se va rezolva de la sine”.
Europa Liberă: Ce trebuie să rămână drept o prioritate a politicii noastre interne și, în general, prioritate pentru clasa politică, pentru putere, pentru toată societatea?
Uldis Mikuts: „Voi continua ceea ce domnul Kudzmanas spunea despre emigrare. Spuneți corect: marea parte din populație activă a plecat să lucreze în alte țări. Desigur, există remitențe, transferuri de bani acasă, și aceasta ajută economia, indiscutabil. Însă, pe de altă parte, am trecut și noi prin acest proces. Este mai bine când oamenii găsesc șanse în propria lor țară. În Letonia, odată cu intrarea în UE în 2004, foarte mulți oameni, din considerente economice, plecau să lucreze în alte țări. Însă, totodată, din punct de vedere statistic, Letonia a pregătit scheme bune pentru reemigrare, oferea posibilitatea pentru ca oamenii să se întoarcă, pentru ca totul să fie pregătit. Cred că o astfel de bază și abordare trebuie să fie și aici. Reieșind din acel acord între Republica Moldova și UE, este vorba despre reformele structurale care trebuie continuate. În al doilea rând, desigur, este conștientizarea faptului, ce este un stat. Statul nu sunt doar politicieni, dar și populația. Fiecare cetățean este o parte a statului. Doar un efort comun al partidelor politice, al elitelor împreună cu societatea civilă, cu fiecare cetățean în parte, poate să aducă rezultate eficiente”.
Europa Liberă: Nu pot să nu ating o temă actuală. În toiul crizei provocate de coronavirus, aș vrea să cunosc părerea dumneavoastră. În politică, cum se spune, nu este important să fii, ci să pari. Poate, toată lumea vede știrile despre felul în care diferite țări ale Uniunii Europene și UE ajută Republica Moldova în contextul coronavirusului. Asistență, ajutor financiar, umanitar etc. Însă cetățenii de rând, care sunt consumatorii știrilor zilnice, foarte diverse ca proveniență media, au impresia că guvernarea noastră mai des mulțumește pentru ajutor Federației Ruse și Chinei. Am verificat pagina lui Igor Dodon și nu am auzit, nu am văzut mulțumiri în adresa țărilor UE pentru ajutorul lor. De fiecare dată erau numite sau se aduceau mulțumiri Chinei sau Federației Ruse. Cum priviți acest lucru? Mulțumirile apar cam disproporționat.
Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, am auzit despre aceasta. Chiar dacă Uniunea Europeană a oferit un ajutor colosal în mărime de 87 de milioane pentru necesități medicale, pentru lupta cu virusul. Suplimentar, UE a oferit 100 de milioane doar pentru atenuarea consecințelor. Este o sumă colosală, comparativ cu alt ajutor! Desigur, noi, ca și Uniunea Europeană, suntem în drept să sperăm că vom primi și mulțumiri. În plus, vine ajutorul bilateral: 3 milioane din partea Cehiei, 3,5 de milioane din România, pe 14 mai din Lituania la Chișinău va ajunge un avion cu ajutorul umanitar. Acum se discută condițiile de zbor pentru acest ajutor. Într-adevăr, sunt două fluxuri: unul din partea UE și celălalt din partea altor țări, am numit doar câteva. Toate țările oferă ajutorul ca gest de solidaritate. Ei sunt vecini, dar și parteneri în cel mai bun sens al acestui cuvânt.
Timp de zece ani UE a oferit asistență și granturi în valoare de 900 de milioane de euro...
Acordul de Asociere ne apropie și sperăm că ne vom apropia în continuare. Iarăși, îmi este greu să fac o apreciere. Poate, mass-media are anumite inclinații, orientări. Poate, partidele se îndreaptă spre sectorul lor îngust de electorat. Dar am observat disproporțiile și critica. La Bruxelles, s-a observat că Uniunea Europeană este cel mai mare donator: timp de zece ani UE a oferit asistență și granturi în valoare de 900 de milioane, deci aproximativ 1 miliard de dolari! Înțelegeți? Ați formulat corect întrebarea: informația în mass-media și în societate trebuie să apară proporțional”.
Europa Liberă: Cum reacționați la acest dezechilibru în comunicarea faptului cine și cum ne ajută.
Uldis Mikuts: „Probabil, totul depinde de faptul cine vorbește despre aceasta. Cel mai probabil, fiecare are obiectivele proprii de a oferi un ajutor. Ceea ce vreau să spun este că într-o situație concretă, probabil, fiecare formă de ajutor este binevenită, indiferent de volum sau sume. Sunt bune chiar și gesturile simbolice: sunt gesturi de solidaritate și de ajutor. Din partea Uniunii Europene, desigur, se oferă fonduri financiare foarte mari pentru lupta cu epidemia concretă. De asemenea, este oferit ajutor pentru consecințele sociale și economice ale crizei. Uniunea Europeană și fiecare țară în parte va continua această susținere. Iarăși, totul depinde de scopuri și de acei care oferă ajutor. Domnul Kudzmanas a menționat ajutorul din parte Lituaniei. Din partea mea, aș putea să menționez ajutorul Letoniei în partea tehnică pentru sectorul sănătății, dar și pentru depășirea consecințelor de ordin social-economic. Este ceea ce propunem în decursul următoarelor luni. Cred că fiecare ajutor este bun. Despre aceasta vom vorbi în continuare”.
Europa Liberă: Dar cine și cum va mulțumi?
Uldis Mikuts: „Cine va mulțumi, cine va accepta sau nu va accepta ajutorul...”
Kęstutis Kudzmanas: „Există interese diferite”.
Europa Liberă: Mai am câteva întrebări. De aceea voi încerca să unesc două întrebări care, astfel, vor veni în încheiere. Ceea ce unește țările noastre este trecutul sovietic. Mă interesează, cât de dureros a fost la voi acest proces de depășire a trecutului sovietic. Cum ați reușit să uniți societatea în jurul ideii unui viitor european? În final, ce anume a câștigat fiecare cetățean al țărilor voastre? Cum a simțit el Europa în propria lui casă?
Chiar dacă eram în componența Uniunii Sovietice, deja din grădiniță știam că suntem ocupați. În Lituania și Letonia a existat o mentalitate diferită...
Kęstutis Kudzmanas: „Într-adevăr, este o întrebare foarte importantă. Însă ar trebui să mă întorc, cum a mai spus și domnul Mikuts, în perioada până la război. Ne-am născut în perioada de stagnare sovietică. Chiar dacă eram în componența Uniunii Sovietice, deja din grădiniță știam că suntem ocupați. Deci, în Lituania și Letonia a existat o mentalitate diferită.
După război, în Lituania, Letonia și Estonia a fost o mare mișcare de rezistență, au fost „frații din pădure” care luptau pentru independența țărilor noastre. Bunicul meu a fost în Siberia, la Vorkuta, sute de mii au fost deportați din Lituania, Letonia, Estonia și Moldova. Aceasta a lăsat o urmă foarte adâncă în lupta de rezistență. În școală, oriunde ne aflam, înțelegeam că suntem ocupați. În anii ’80-’90, aceasta s-a reflectat foarte puternic în mișcarea de susținere a perestroikăi, într-o direcție nouă, în mișcarea pentru independență. Pe 11 martie 1990, lituanienii au anunțat ieșirea din Uniunea Sovietică. Folosindu-mă de ocazie aș vrea să aduc sincere mulțumiri Republicii Moldova. Consiliul Suprem al RSSM a fost primul care, în luna mai, a recunoscut independența Lituaniei. Vă mulțumim pentru aceasta”.
Europa Liberă: Sincere felicitări!
Kęstutis Kudzmanas: „Procesul s-a urnit din loc, rezistența a revenit. Au existat fabrici vechi foarte mari. Astăzi propaganda încearcă să demonstreze că în Lituania și Letonia erau uzine uriașe. Dar acum? Că exportăm doar sardele. Este fake news! În Lituania și în Letonia au venit tehnologii absolut noi. Lituania ocupă locul 8 în lume după nivelul anumitor tehnologii! Este un succes colosal! La noi au venit zeci de miliarde de investiții pentru sectorul tehnologiilor avansate! Apropo, Lituania și Letonia ocupă locul întâi în Europa după nivelul educației. La noi fiecare om se folosește de acele libertăți pe care ni le-a oferit Uniunea Europeană”.
Europa Liberă: Vă mulțumesc!
Uldis Mikuts: „Am mai spus că drumul nostru nu era unul ușor, însă ne-a ajutat o viziune strategică. Apropo, voi aduce un scurt exemplu. La începutul anilor ’90, în școli mai era încă disciplina sau examenul la știința politică. Atunci, în componența UE erau 15 țări, și în componența URSS erau tot 15 republici. Întrebarea: există vreo deosebire dintre aceste 15 republici și 15 state? Poate, ne aștepta același sistem în care am trăit timp de 50 de ani?! Răspunsul a venit prin valori: democrație, principii, libertăți, supremația legii și reforme. Deci, aceasta este calea noastră dreaptă. Am reușit să combinăm corect și să discutăm pe larg cu societatea, pentru ca să existe această legătură a oamenilor cu societatea, pentru ca orientarea politică să devină o realitate. Pe 1 mai 2004, împreună cu Lituania, Estonia și alte câteva țări ale Europei de Est și de Vest, am intrat în componența Uniunii Europene!”
Europa Liberă: Vă mulțumesc mult pentru această discuție care mi-a plăcut foarte mult. Felicitări cu ocazia Zilei Europei. Sper că țara noastră va fi mai aproape de Europa, că ea va ajunge și va întrece pe vecinii noști. A fost emisiunea „Punct și de la capăt” la Radio Europa Liberă.
