Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană în fața unei „crize existențiale”


Sediul Parlamentului European de la Strasbourg, Franța

Uniunea Europeană înfruntă o criză existențială” este expresia din ce în ce mai folosită în ultimele zile în presă. Într-adevăr, reacția celorlalți 26 de șefi de stat și de guvern în fața catastrofei din Italia și a celor 10.000 de morți a fost extrem de dezamăgitoare săptămâna trecută.

Uniunea Europeană în fața unei „crize existențiale”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:55 0:00
Link direct



Italienilor li s-a spus că situația va mai fi discutată peste două săptămâni, după ce miniștrilor de finanțe ai zonei Euro li s-au dat 15 zile pentru a găsi o soluție.

La fel, Europa e pe cale de a pierde războiul propagandei. China și Rusia sunt acum într-o permanentă campanie prin care se prezintă într-o lumină bună, aruncând îndoiala asupra solidității, coeziunii și eforturilor europenilor.

Asta scoate și mai mult la iveală linia de fractură dintre nordul și sudul Europei, mult mai vizibilă și mai adâncă acum decât în urmă cu un deceniu, în momentul crizei economice.


Epidemia se răspândește în paralel cu infodemia, un tsunami de știri netriate, în care cele autentice sunt înecate sub fake news. Propaganda rusă s-a plasat în regim de război. Cei 100 de militari trimiși la Roma cu material medical, de pildă, au fost o mare lovitură de imagine. Ei au pornit spre Bergamo cu steaguri rusești fluturând pe camioane. Totul sprijinit de o masivă ofensivă a trolilor pe rețelele sociale, totul ca să arate că Rusia face mai mult decât Europa (și China de asemenea).

Sigur, La Stampa a scris că 80% din ajutorul rusesc e inutilizabil, dar asta a venit târziu. Imaginea era făcută.

Pe scurt, cei 27 din UE (dar și Marea Britanie) au priceput prea târziu amploarea crizei. Primele propuneri de măsuri eficace au venit de la Comisie și de la Banca Centrală Europeană (BCE). Comisia a anunțat un fond de 25 miliarde euro pentru sectoarele în dificultate, iar pe 20 martie a decis suprimarea temporară a regulilor rigorii bugetare, care interziceau țărilor membre să depășească un deficit de 3% din PIB. La rândul său, BCE a activat un program de 750 miliarde pentru cumpărarea datoriilor. O bazooka financiară care a mai liniștit piețele.

Guvernele au rămas inerte prea mult timp. S-au pierdut săptămâni prețioase...


La fel, Comisia a decis crearea unor „coridoare verzi” în interiorul frontierelor Schengen prin care convoaiele de mărfuri de primă necesitate să poată trece fără a fi oprite la vămile interne mai mult de 15 min.

Statele în schimb, guvernele, au rămas inerte prea mult timp. S-au pierdut săptămâni prețioase. Iar joia trecută, în lungul lor summit prin videoconferință, liderii au eșuat în a merge spre o mai mare cooperare transnațională, autentic europeană. Sâmbătă, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a stârnit iritarea țărilor din sud, Italia, Spania și Franța, prin felul în care, într-un interviu cu agenția germană de știri DPA, ea a numit propunerea de a pune în comun o parte a datoriei, prin emiterea unor „eurobonds”, doar „un slogan”.

La fel, încă de la începutul epidemiei, țările vecine cu Italia au acționat în dezordine, închizând frontierele, Austria fiind prima.

Două tabere se luptă acum în interiorul UE: pe de o parte nordicii „virtuoși” financiar, Germania și Olanda mai întâi, care ar dori ca un ajutor european adus Italiei în această situație să fie însoțit de condiții cum au fost cele impuse Greciei în 2012, când a trebuit menținută în zona Euro. Pe de altă parte, un grup de cel puțin nouă țări care cer un împrumut comun european și emiterea de „obligațiuni corona” („coronabonds”). Despre acestea a vorbit sâmbătă Ursula von der Leyen, spunând pe un ton aproape nepăsător că ele sunt „un slogan”.


Angela Merkel refuză de asemenea principiul „obligațiunilor corona”. Ele implică un soi de punere în comun a datoriilor și a trecut un deceniu deja de când, în plină criză economică, Merkel a spus că ea refuză să accepte un asemenea mecanism, zicând: "cât voi fi în viață".

Dincolo de șovăielnica solidaritate economică și financiară mai este însă și cea sanitară. Zilele trecute, presa italiană a revelat cum Cehia a oprit și confiscat un transport de măști din China destinate Italiei.

Este a treia criză în care Italia se vede abandonată de Europa, după cea economică începută în 2008 și cea a refugiaților din 2015, iar asta nu va face decât să stimuleze populismul anti-UE și ascensiunea politicienilor dreptei naționaliste precum Matteo Salvini.

Închiderea frontierelor Germaniei, inclusiv a celei cu Franța, a făcut să cadă si „ultimul bastion” al cooperării paneuropene. Europa nu poate exista fără pivotul franco-german, or axa Berlin-Paris a fost pusă din ce în ce mai mult la încercare începând din momentul în care a devenit evident declinul politic al Angelei Merkel.

Tensiunile provocate de Brexit și frontul comun aparent al celor 27 în fața jocului de poker al Londrei făcuseră pe toată lumea să creadă că erodarea Europei se va opri acolo. Reapariția frontierelor și lipsa de solidaritate între cei 27, combinate cu povara continuă a refugiaților pe țări cum sunt Grecia și Italia, aflate și în criză economică, par acum că ar putea duce la sfârșitul Europei unite, ceea ce părea de neconceput încă acum câteva luni.

XS
SM
MD
LG