Începând de astăzi și până marți 12 mai, postul nostru de radio, împreună cu alte televiziuni, radiouri și site-uri din Republica Moldova sunt parteneri media pentru Zilele Europei, care, spre deosebire de alți ani, vor fi on-line și nu cu bucuria întâlnirilor prin piețe, locuri publice sau săli de spectacole. Astfel, Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării şi Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în colaborare cu Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”, Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Maria Bieşu” şi Biblioteca Naţională a Republicii Moldova organizează în aceasta săptămâna o serie de manifestări și spectacole on-line.
Vasile Botnaru a stat de vorba cu Igor Boțan, director executiv la Asociația pentru Democraţie Participativa ADEPT, despre evoluția în mediul politic și al cetățenilor a simpatiilor pentru vectorul european al politicii externe a Chișinăului.
Europa Liberă: Dle Boțan, cum a evoluat în timp atitudinea față de vectorul european al dezvoltării Republicii Moldova și ce factori au influențat cotele cantitative pro-europene și invers?
Igor Boțan: „Relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană au avut un parcurs, dar în memoria colectivă a cetățenilor Republicii Moldova aceste relații au început în 2005 odată cu semnarea Planului de acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană, care a avut drept scop impulsionarea prevederilor Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: Dar ce a fost întâi - atitudinea favorabilă față de acest acord sau întâi acordul și după aia și aderența?
Igor Boțan: Sigur că a fost o conjunctură foarte specifică. Asta s-a întâmplat după ce în 2003 președintele Voronin a refuzat să semneze „memorandumul Kozak” și a făcut declarația de pomină că, dacă avem un partener strategic care nu vrea să ajute Republica Moldova să-și soluționeze problemele, inclusiv problema transnistreană, atunci Republica Moldova va găsi un alt partener strategic, iar în 2005, la 22 februarie, premierul Tarlev de atunci a semnat Planul de acțiuni, iar scopul a fost implementarea accelerată a prevederilor Acordului de parteneriat și cooperare. Și putem spune că, începând cu februarie 2005, în sondajele de opinie, avem această bază de date a Institutului de Politici Publice care ne arată că, din 2005 până în 2009, peste 70 la sută din cetățenii Republicii Moldova preferau ca țara noastră să se apropie de această uniune.”
Dl Voronin a trebuit să se ciocnească de problemele reale ca să-și schimbe punctul de vedere...
Europa Liberă: Fie că vine vorba de Voronin, cel care a venit la putere în 2001 și a declarat la un congres, cel puțin în prezența lui se zice că s-ar fi spus, că moldovenii, comuniștii moldoveni vor să construiască o Cubă a Europei și după ce comuniștii s-au arătat total pro-răsăriteni – iată că Voronin, de fapt, a impulsionat vectorul european, cel puțin cu acordul dânsului s-a întors Republica Moldova către Vest.
Igor Boțan: „E puțin să spunem „cu acordul lui”, el a fost promotorul cel mai fervent al integrării europene, după ce la Chișinău a avut loc summitul CSI din 7 octombrie 2002, iar doar la o lună și jumătate, pe 13 noiembrie 2002, președintele Voronin a semnat Acordul privind integrarea europeană a Republicii Moldova și acest gest al președintelui Voronin a fost foarte bine gândit…”
Europa Liberă: Deci, Voronin ca și Lenin, a arătat cu mâna spre Uniunea Europeană, și susținătorii dânsului disciplinat au optat pentru vectorul pro-european, așa să înțelegem?
Igor Boțan: „Nu e chiar așa. Dl Voronin a trebuit să se ciocnească de problemele reale ca să-și schimbe punctul de vedere. Lenin nu a prea făcut compromisuri, dimpotrivă, am putea cumva să comparăm lucrurile, dar cred că dl Voronin a fost cel care a înțeles că e nevoie de un partener strategic care nu-și schimbă punctul de vedere în fiecare zi sau în fiecare an.”
Europa Liberă: Ce cote a ajuns?
Igor Boțan: „75 la sută am avut după semnarea Planului de acțiuni.”
Europa Liberă: Acestea-s cotele maxime pe care, în general, le-a avut vectorul pro-european?
Insuccesul poveștii de succes...
Igor Boțan: „Da, cele mai mari. De atunci nu am mai avut astfel de cote de susținere a vectorului de integrare europeană.”
Europa Liberă: De ce? După Voronin au venit „democrații adevărați”, care pe bune au vrut să ducă Moldova în Europa, de ce „cotele lui Voronin” au rămas cele mai mari?
Igor Boțan: „Pentru că am avut istoria tristă a așa-zisei povești de succes …”
Europa Liberă: Insuccesul poveștii de succes...
Igor Boțan: „Da, insuccesul poveștii de succes, sună anapoda, dar trebuie să le reamintim radioascultătorilor că la 24 martie 2010, la Bruxelles, a avut loc o conferință cu partenerii de dezvoltare, care au dăruit Republicii Moldova un grant de un miliard de euro și un credit încă de un miliard de euro, dar toate aceste lucruri frumoase s-au ciocnit de corupția endemică din Republica Moldova și acest trend pozitiv de susținere a integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană a intrat într-o pantă de declin…”
Europa Liberă: Până unde a coborât?
Igor Boțan: „A coborât până la aproape 40 la sută, atunci când s-a aflat în noiembrie-decembrie 2014 despre furtul miliardului. A fost o perioadă în 2015-2016 când vectorul integrării euroasiatice, adică preferințele cetățenilor pentru vectorul integrării euroasiatice era peste cel al integrării europene.”
Europa Liberă: Cine era la butoane atunci?
Igor Boțan: „La putere era coordonatorul, dl Vlad Plahotniuc, în acea perioadă. Totuși, trebuie să recunoaștem că, în 2018, lucrurile au revenit la normalitate, dacă putem spune așa, și actualmente în mod constant, cel puțin în ultimii doi-trei ani de zile, în mod constant avem aceste date ale cercetărilor sociologice, care arată că între 55 până la 60 la sută din concetățenii noștri sunt favorabili integrării europene a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Un timp coordonatorul Vlad Plahotniuc a zis că există o cale de alternativă: nici încolo, nici încoace, atunci când era aderența sub jumătate sau chiar era fifty-fifty și Partidul Democrat în frunte cu Plahotniuc a descoperit calea democrației suverane, ca să folosim termenul rusesc. Cum a influențat această tactică vectorul european?
Igor Boțan: „De o manieră negativă. Ne amintim că la congresul Partidului Democrat din decembrie 2016 dl Vlad Plahotniuc a devenit președinte al formațiunii și a lansat ideea „căii a patra”, care interior a fost numită „calea a patra” – Moldova nici cu rușii, nici cu europenii, nici cu americanii, se dezvoltă pe cea de-a patra cale aici, acasă, în Moldova, suntem moldoveni. Și cred că acesta a fost răspunsul lui Vlad Plahotniuc la atitudinile oarecum reticente ale moldovenilor față de ceea ce s-a întâmplat după furtul miliardului.”
Europa Liberă: Dar și atitudinea lui Plahotniuc față de exigența europenilor, care-i cereau mereu reforme radicale?
Igor Boțan: „Exact acest lucru vreau să-l menționez, pentru că, în 2017, Uniunea Europeană a dorit să ajute Republica Moldova și a fost semnat acel memorandum-acord cu condiționalități, lucru care nu a plăcut democraților, după care am avut istoria tristă cu alegerile din municipiul Chișinău și Uniunea Europeană, prin una din instituțiile sale foarte importante - Parlamentul European -, a dat două rezoluții, în 2018, în care a arătat că Uniunea Europeană este susținătoarea Republicii Moldova, a eforturilor noastre de integrare europeană doar în condițiile în care guvernanții din Republica Moldova își onorează obligațiunile contractuale și documentele pe care le semnează.”
Singurul lucru pe care l-a dorit UE a fost ca să nu se repete ceea ce s-a întâmplat în 2014...
Europa Liberă: În fond, e vorba de condițiile din Acordul de Asociere, nu?
Igor Boțan: „Este vorba în exclusivitate de condițiile din Acordul de Asociere, adică obligațiile pe care însăși Republica Moldova și le-a asumat. Deci nu au fost impuse, au fost negociate, singurul lucru pe care l-a dorit Uniunea Europeană a fost ca să nu se repete ceea ce s-a întâmplat în 2014.”
Europa Liberă: Guvernarea de astăzi încearcă să acrediteze ideea că aceste condiții ar veni de la mama-soacră și nu de la guvernare sau de la poporul moldovenesc.
Igor Boțan: „Acest lucru este foarte straniu și vreau să le reamintesc radioascultătorilor noștri că, în 2008 și în 2009, prim-ministrul și candidatul la funcția de prim-ministru Zinaida Greceanîi, care îl avea în echipă pe Igor Dodon, a elaborat programe de guvernare în care scria negru pe alb că integrarea europeană a Republicii Moldova este fără alternativă, deci este un lucru pe care îl acceptă întreaga societate și este straniu că acum cei care guvernează Republica Moldova uită de atitudinile lor pro-europene din perioada respectivă, când erau parte din Partidul Comuniștilor.”
Europa Liberă: De când au rămas singuri la putere socialiștii sau asistați de democrați, cum se comportă această curbă pro-europeană măsurată de sociologi?
Igor Boțan: „Sociologii, așa cum spuneam, în ultimii doi-trei ani și diferite companii și case de sondaje arată că susținerea acestui vector pro-european este cu aproximativ 15 la sută peste cel al vectorului pro-euroasitic.”
Europa Liberă: Adică, dragostea pentru Putin, Moscova, Rusia nu influențează în niciun fel?
Igor Boțan: „Explicația este că, odată cu trecerea timpului, cetățenii înțeleg ce se întâmplă, cine sunt prietenii adevărați ai Republicii Moldova. Să nu uităm că chiar dl Dodon în repetate rânduri a menționat standardele și valorile europene. Justiția independentă și multe alte lucruri de care beneficiază popoarele care fac parte din Uniunea Europeană sunt binevenite în Republica Moldova și trebuie să respectăm aceste lucruri, obligatorii în virtutea semnării Acordului de Asociere.”
Europa Liberă: E logic aici imediat să vă întreb: cum va ieși acest indicator după pandemie? Guvernarea totuși vizibil a scos în față asistența din China, din Rusia, după aia, cu jumătate de gură, a spus și despre asistența europenilor și a unor țări separate? Cum credeți că va ieși această cotă de aderență?
Igor Boțan: „Din păcate, trebuie să recunosc că totul depinde de instrumentariul propagandistic de care dispun forțele politice. Nu putem compara acest potențial propagandistic al Partidului Socialiștilor cu încercările presei care nu este înregimentată în competițiile politice de la Chișinău.”
Europa Liberă: Dar mingea e în câmpul Uniunii Europene? De exemplu, „Sputnik”-ul a reușit să coloreze un troleibuz cu culorile victoriei, Uniunea Europeană nu a apucat decât să pună niște drapele mici, sub care scrie că acest troleibuz se datorează Comisiei Europene.
Odată cu trecerea timpului, cetățenii înțeleg ce se întâmplă, cine sunt prietenii adevărați ai Republicii Moldova...
Igor Boțan: „Este adevărat, numai că trebuie să înțelegem că potențialul Uniunii Europene - și cetățenii Republicii Moldova înțeleg acest lucru -, potențialul Uniunii Europene de a ajuta țara noastră este mult peste cel al partenerilor din Est cu care trebuie să avem relații bune, dar cred că cetățenilor trebuie să li se reamintească ceea ce spunea dl Dodon acum un an-doi, atunci când convoca forumuri economice. Era vorba - și dl Dodon confirma acest lucru - că businessul rusesc este gata să investească în Moldova anual un miliard de dolari sau euro. Noi nu vedem nimic din toate acestea. Apoi s-a discutat despre acel credit care trebuia să fie de jumătate de miliard, s-a ajuns la 200 de milioane, acum vedem că această problemă este discutată și va fi discutată la Curtea Constituțională și încă nu se știe care vor fi consecințele acestei contractări a împrumutului rusesc. Cred că și Federația Rusă este interesată ca să-și îmbunătățească imaginea după această situație pe care a avut-o în Ucraina și o au încă în Ucraina presiunile care vin din partea Occidentului pentru încălcarea regulilor internaționale. Problemele cu care se confruntă Rusia - mă refer la prețurile pentru țiței ș.a.m.d. - 200 de milioane de euro pentru Rusia nu cred că este o sumă atât de mare, dar trebuie să înțelegem că Rusia este obligată să țină pe linia de plutire Transnistria, Osetia, Abhazia, alte regimuri cu care prietenește și iată că, probabil, are interesul să susțină și socialiștii care până în prezent își mențin în documentele programatice și statutare clauzele privind necesitatea abolirii Acordului de Asociere și aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Euroasiatică și multe-multe alte lucruri.”
