Deputatul liberal de la București Matei Adrian Dobrovie e de părere că sprijinul României, inclusiv financiar, ar trebui strict condiționat de continuarea reformelor esențiale pentru dezvoltarea democratică a Republicii Moldova și avansarea parcursului său european, așa cum anunță și ministerul de externe de la București.
Europa Liberă: Vorbim despre un deceniu de la semnarea Declarație comune privind instituirea parteneriatului strategic între Republica Moldova și România. Cum sunt văzuți acești 10 ani pentru o parte și cealaltă a Prutului?
Am avut și momente mai puțin fericite în această relație
Matei Adrian Dobrovie: „Sunt 10 ani în care s-au făcut multe progrese, în care am avut multe lucruri importante, precum investițiile în școli, în reabilitarea de grădinițe, am avut gazoductul Iași-Ungheni și sperăm că acesta va fi finalizat și cu a doua parte, de la Ungheni la Chișinău. Am avut, de asemenea, și momente mai puțin fericite în această relație, momente care țin mai mult de partea Republicii Moldova, aș putea spune. Cred că România, în mare parte, și-a făcut datoria în ceea ce privește investițiile. Evident că s-ar fi putut face mult mai mult în ceea ce înseamnă, de exemplu, investițiile în mass-media, investițiile în economie, astfel încât prezența companiilor românești să fie mai puternică acolo, prezența mediatică să fie mai puternică. Sunt lucruri care se pot discuta, dar cert este că au existat lucruri făcute, au existat acele 196 de microbuze școlare pentru instituții de învățământ, au existat peste o mie de grădinițe care au fost renovate. Deci, toate acestea sunt dovezi palpabile ale sprijinului României pentru Republica Moldova.
Putem să vorbim și despre împrumuturi, că tot se vorbește în această perioadă, au existat ajutoare financiare rambursabile și nerambursabile, acel ajutor financiar în valoare de 100 de milioane de euro nerambursabil și încă unul - de 150 de milioane de euro - rambursabil, acordate de România Republicii Moldova. Deci, am avut tot felul de forme de sprijin, fie că vorbim, mă rog, și despre acordarea de asistență instituțională și faptul că Republica Moldova a beneficiat și poate să beneficieze de pe urma experienței României de aderare la Uniunea Europeană, dar ce putem spune că, din păcate, acest parcurs european al Republicii Moldova nu a mers atât de bine precum ne-am fi dorit noi în România. Guvernările care au fost la Chișinău au avut un rol, din păcate, cumva în a trăda acest parcurs prin faptul că nu s-au făcut acele reforme esențiale în justiție, în administrație, în alte domenii, astfel încât Republica Moldova chiar să devină un stat viabil și un stat european.”
Europa Liberă: Eu am citit astăzi cele două comunicate de presă - al Ministerului de Externe de la Chișinău și al celui de la București - și am găsit mai multe diferențe decât asemănări. Diplomația de la București spune că evoluțiile recente din Republica Moldova nu atestă continuarea sau realizarea unei reforme durabile în direcția avansării agendei europene și nu conferă garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova. Care ar trebui să fie acele acțiuni concrete care ar conferi totuși garanția unui parcurs european pentru Republica Moldova?
Matei Adrian Dobrovie: „În primul rând, este vorba despre crearea unor instituții funcționale, puternice, care să funcționeze independent. Dacă ne gândim la justiție, am avut acel furt al miliardului, unde nici până în ziua de astăzi nu au fost trași la răspundere vinovații. Banii aceia furați au fost puși pe spatele cetățenilor să-i întoarcă, dar cei care s-au făcut vinovați de acest jaf enorm nu au plătit în justiție. Deci este vorba despre o justiție independentă, este vorba despre reforme structurale care să asigure o democrație funcțională, să nu mai asistăm la episoade precum cele în care, total nedemocratic, au fost invalidate alegeri, este vorba despre construirea unui stat de drept autentic în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Pe moment, putem vorbi despre o răcire a relației dintre Chișinău și București?
Matei Adrian Dobrovie: „Este o răcire în sensul că tonul Bucureștiului și modul de a pune problema al Bucureștiului s-a schimbat, și anume nu mai există o girare automată, o finanțare fără condiții, un cec în alb, a Bucureștiului față de Chișinău și acum se așteaptă mult mai serios ca reformele să fie făcute și Bucureștiul reamintește în fiecare comunicat public al Ministerului de Externe. În ultima vreme ați văzut această sintagmă condiționarea oricăror finanțări de avansarea parcursului european și de efectuarea reformelor esențiale pentru democratizare și pentru eficientizarea statului.”
Europa Liberă: Dar dacă se răcește relația dintre Chișinău și București, se încălzește mai mult cooperarea moldo-rusă?
Matei Adrian Dobrovie: „Această predispoziție, afinitate deosebită a actualului guvern și, mai ales, a președintelui care controlează, Igor Dodon, față de Rusia este și ea o problemă în măsura în care acest guvern spune că vrea să continue drumul european, dar, pe de altă parte, înclină mai mult către Rusia decât către Uniunea Europeană. Nu cred că din cauză că relația cu România nu ar fi bună se orientează dl Dodon către Rusia, pur și simplu se orientează către Rusia pentru că, din păcate, el nu apără interesele legitime ale Republicii Moldova, ci este un executant al comenzilor și al politicilor rusești în această parte a lumii. Cred că este foarte clar și pentru dl Dodon, și pentru Guvernul Chicu că, fără asistența Uniunii Europene, fără ajutorul financiar care vine din România, din Uniunea Europeană, de la instituții precum FMI, Banca Mondială, Republica Moldova efectiv n-ar putea să mai reziste ca stat.”
Europa Liberă: Rusia ar putea să întindă o mână de ajutor și să ofere o linie de creditare.
Matei Adrian Dobrovie: „Am văzut acest așa-zis ajutor care, de fapt, este un măr otrăvit, aș spune, un împrumut extrem de defavorabil sau păgubos pentru Republica Moldova în sensul că nu face altceva decât să-și crească dependența față de Rusia, să fie și mai expusă la influența acesteia. Rusia, practic, capturează cumva întreaga economie a Republicii Moldova prin această schemă, în sensul că, dacă se va pune într-adevăr această datorie a unor agenți comerciali, privați, a unor firme private față de bănci rusești în seama datoriei de stat a Republicii Moldova față de Rusia, această datorie va crește. Această datorie deja este mare, dacă ne gândim la schemele cu Transnistria și cu energia, faptul că acea datorie crește față de „Gazprom” prin „Moldova-Gaz”, faptul că Rusia nu are interesul decât ca această datorie să crească pentru a putea controla și mai bine tot ce înseamnă sectoare din economia Republicii Moldova și este foarte greșit să consideri acest împrumut ca fiind un ajutor.
Cred că acest acord era extrem de periculos
Sunt niște condiții dubioase legate de faptul că dacă, de exemplu, există un litigiu între cele două părți, acesta trebuie soluționat prin înțelegere reciprocă, deci nu se poate ajunge la un simplu act de arbitraj internațional. Deci, practic, marja de manevră a Moldovei este mai limitată decât a avut, de exemplu, Ucraina într-un acord similar cu Rusia. Ucraina încă trage ponoasele acestui acord, iar în cazul Republicii Moldova este încă și mai drastic, nici măcar nu există acest drept la arbitraj. Ca urmare, cred că acest acord era extrem de periculos și e o veste bună că această Curte Constituțională a Moldovei a suspendat legea de ratificare a acordului adoptată în parlament. M-am mirat și eu cât de repede a făcut-o, cât de repede a fost suspendată această lege, dar e un lucru foarte bun. Nu s-a negociat pe acest acord, cred că rolul lui a fost practic să servească drept un fel de muniție electorală pentru Igor Dodon. Știm foarte bine că urmează niște alegeri prezidențiale la sfârșitul acestui an și Igor Dodon insistă ca aceste alegeri să fie ținute anul acesta și acest lucru poate fi explicat foarte simplu prin faptul că modul în care a gestionat el și guvernul său această criză a coronavirusului este unul defectuos, nu cred că nu va deconta nemulțumirea populației pentru modul în care a gestionat această criză și probabil că, temându-se că va deconta această nemulțumire, Igor Dodon încearcă să forțeze ca alegerile să aibă totuși loc anul acesta pentru a-și menține popularitatea, șansa de a fi reales în funcția de președinte.”
Europa Liberă: Pentru Dvs. este limpede de ce astăzi nu există dialog între Igor Dodon și Klaus Iohannis, între Ion Chicu și Ludovic Orban, între cei doi șefi ai diplomațiilor?
Matei Adrian Dobrovie: „Da, cred că este un lucru explicabil prin toate atitudinile pe care le-a manifestat de-a lungul timpului dl Dodon față de România, tiradele împotriva unioniștilor, tiradele împotriva limbii române, ideile de a înlocui „Istoria românilor” cu „Istoria poporului moldovean” și limba moldovenească și în aceste elemente de propagandă sovietică, că de atunci datează. Toate aceste lucruri, plus dovezile date de Igor Dodon că este supus intereselor Rusiei, nu ale Republicii Moldova măcar în funcția pe care o reprezintă, nu îl fac un partener credibil și dezirabil pentru București. Având în vedere că suntem într-o logică pur electorală și în acest moment în care Igor Dodon încearcă să acrediteze ideea că Federația Rusă este prima care a ajutat Republica Moldova cu acest împrumut și încearcă toate căile de creare a alternativei, iată, la drumul european și la apropierea de Occident și de Uniunea Europeană și că Rusia ar fi o alternativă, chiar o soluție a problemei.
Guvernul Orban și președintele Iohannis nu își doresc un guvern pro-rus la Chișinău
Vreau să reamintesc faptul că Rusia n-a fost niciodată o soluție a problemei și întotdeauna a fost cauza problemei în Republica Moldova. Ca urmare, nu cred că președintele Iohannis și premierul Orban vor să aibă contacte la nivel înalt cu omologii lor pro-ruși în aceste condiții, pentru că astfel l-ar legitima pe Igor Dodon în cadrul cursei electorale prezidențiale.
Până la urmă, cred că guvernul Orban și președintele Iohannis nu își doresc un guvern pro-rus la Chișinău, ci își doresc tocmai un guvern pro-european autentic cu care să poată să colaboreze, asta neînsemnând însă că nu înțelegem necesitatea de a-i ajuta pe cetățenii Republicii Moldova într-un moment extrem de dificil. Tocmai citisem o știre în care președintele Iohannis anunța faptul că România va trimite medici la Chișinău și va trimite inclusiv materiale medicale și de protecție pentru a ajuta Republica Moldova în această luptă împotriva coronavirusului. Deci, abordarea Bucureștiului este clară – îi ajutăm pe cetățeni, dar avem maximă circumspecție față de cei care conduc în momentul de față Republica Moldova.”
Europa Liberă: Cum definiți Dvs. totuși aceste parteneriate strategice, că și România are asemenea parteneriate strategice și cu SUA, și cu Ungaria, și cu Franța? Și Republica Moldova are asemenea parteneriate strategice cu România, cu Federația Rusă, cu Turcia. Ce încărcătură au aceste parteneriate, simbolică sau mai mult decât simbolică?
Matei Adrian Dobrovie: „Acest termen de parteneriat strategic, din păcate, s-a demonetizat un pic. Contează foarte mult ce faci cu el, contează foarte mult în ce domenii sectoriale cooperezi, ce comisii bilaterale, mixte, poți să faci funcționale, aceste comisii să se întâlnească cât mai des și să discute la nivel de experți, la nivel de chestiuni economice, culturale ș.a.m.d. Nu e suficient să ai un parteneriat pe hârtie, pentru că acesta nu valorează foarte mult, trebuie să dai conținut acestor parteneriate prin cooperare sectorială, prin identificarea de domenii concrete de colaborare. Și, bine, aici aș face și o mențiune – cred că relația dintre România și Republica Moldova este cu atât mai specială, având în vedere această istorie comună care ne leagă, această limbă care ne leagă, cultură, extraordinarul patrimoniu cultural comun. Nu cred că este vorba despre un parteneriat strategic obișnuit – este o relație specială și foarte apropiată, o relație de suflet și care e adevărat că a trecut prin multe, e adevărat că s-au făcut greșeli și din partea Bucureștiului, și poate că la 10 ani ar trebui să reflectăm, și cred că se reflectează asupra acestor greșeli făcute.
Parteneriatul cu cetățenii trebuie să fie principala preocupare a oricărui guvern de la București
E această nouă abordare menită să înlăture cecurile în alb, să înlăture girarea unor politicieni de către alți politicieni și accentul mai mult, mai puternic pus pe cetățeni cred că este o schimbare de paradigmă binevenită, pentru că până acum era foarte mult vorba despre acorduri sau colaborarea dintre un partid din Republica Moldova și un partid de la București, dacă luăm exemplul PSD cu PD, dar era mai puțin vorba despre colaborarea cu cetățenii și de acum parteneriatul cu cetățenii trebuie să fie, în opinia mea, principala preocupare a oricărui guvern de la București.”
