Linkuri accesibilitate

Vitalie Ciobanu: „Cum să ne apărăm de creditul rusesc?”


Doi prieteni: Igor Dodon și Vladimir Putin

Știrile despre epidemia de coronavirus au devenit aproape o rutină.

Mulți s-au obișnuit cu ele, nu li se mai par atât de înfricoșătoare atâta timp cât nu-i afectează personal. Și doar atunci când ai ocazia să te ciocnești tu însuți de starea de lucruri din sistemul nostru medical, înțelegi că nu avem deloc motive de relaxare.

Cum să ne apărăm de creditul rusesc?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:07 0:00
Link direct


Se poate face ușor un raționament logic. În fiecare zi în Republica Moldova se raportează în jur de o sută de noi cazuri de contaminare (și noi decese, din păcate), ceea ce înseamnă că acești oameni vor intra – majoritatea dintre ei – în spital. Adică vor fi necesare tot mai multe paturi și saloane izolate, tot mai mulți medici, infirmieri, leacuri și materiale de protecție pentru bolnavi și pentru personalul medical. Oare cetățenii care neglijează măsurile de siguranță impuse de autorități și se expun riscului îmbolnăvirii se gândesc că sistemul medical are niște limite, că în cazul unei contaminări masive nu va mai avea cine să-i trateze?...

Exigența păstrării distanței sociale, de exemplu, e o pură ficțiune, dacă înainte de a intra câte două persoane într-un magazin alimentar (și încă fără măști și mănuși de protecție!), oamenii se îmbulzesc la ușă, socializează, râd, vorbesc în gura mare, nu-și duc mâna la nas când strănută.

Apoi, simptomele bolii, cum bine se știe, nu sunt întotdeauna manifeste, există și purtători de virus asimptomatici (de pildă, nu fac febră), care îi pot îmbolnăvi pe alții, cu imunitatea mai scăzută. Mai ales că numărul testărilor în Moldova, procentual vorbind, e foarte mic comparativ cu alte state și deci nu reflectă situația reală a contaminărilor. În conferințele de presă ale centrului de gestionare a crizei provocate de coronavirus nu am auzit autoritățile să ne spună câte testări se fac pe zi și cum evoluează această cifră de la o săptămâna la alta, presupunând că Moldova a primit deja mai multe materiale medicale din străinătate. Pentru că doar o testare amplă a populației poate micșora răspândirea virusului și controla eficient situația epidemiologică.

Între timp, pentru că trăim în epoca digitală, un telefon mobil îți permite să faci un întreg film despre starea jalnică a spitalelor din provincie. Este adevărat că am moștenit din perioada sovietică un sistem medical învechit, care a fost prea puțin reformat și modernizat în epoca tranziției. Guvernanții însă continuă să mintă și e ceva absurd în atitudinea lor, întrucât una este să te confrunți cu o problemă pe care o recunoști, pentru care cauți soluții, ceri solidaritate și sprijin, și alta este să te faci că nu vezi starea de plâns a spitalelor raionale sau să pretinzi că totul e minunat și că de vină sunt cei care denigrează Republica Moldova și slăvita ei guvernare.

Pandemia ne-a mai pus o dată în față, dacă mai era nevoie, mediocritatea clasei politice moldovene, insolența, lipsa ei de empatie și compasiune față de oamenii suferinzi, față de imensa cantitate de durere și nefericire acumulată în acest stat.

Ultimul scandal politic din Moldova se leagă de creditul rusesc de 200 de milioane de dolari, cel pe care în toamnă Dodon îl anunța, triumfător, că ar fi de tocmai 500 de milioane!

E aproape halucinat ca un împrumut de acest fel să fie semnat de către un ambasador moldovean și documentul să nu fie datat. Adică să ofere celui care dă banii posibilitatea să-i folosească în funcție de niște considerente obscure, mai exact în funcție de interesul său (geo)politic. Experții economici și politicienii din opoziție au analizat condițiile creditului rusesc, i-au scos în evidență mai multe capcane și ciudățenii, între acestea și faptul că vom plăti o dobândă mai mare decât în cazul oricărui credit pe care ni-l pot oferi în acest moment instituții financiare europene și americane.

Există un principiu fundamental, imuabil, de la care trebuie pornit atunci când se dezbate orice asistență financiară rusească, mai ales când e vorba de stipulări foarte dubioase. Rusia este o țară autoritară, cu nostalgii imperialiste, care nu și-a ascuns niciodată intențiile de re-acaparare a spațiului ex-sovietic, ba chiar a făcut demonstrații convingătoare în acest sens în Moldova, Georgia și Ucraina. Actualul credit rusesc nu e decât o formă de aservire. Ar însemna să ne băgăm capul în laț de bună voie.

Creditul rusesc creează un teren propice pentru corupție

Prezența companiilor rusești, controlate de Kremlin și de serviciile secrete, care se vor implica în diverse proiecte în Republica Moldova, în conformitate cu acordul de creditare, reprezintă un pericol major la adresa siguranței naționale. Este o modalitate de „control legal” al Rusiei asupra unor sectoare strategice ale economiei moldovene, exact cum s-a întâmplat cu rețeaua de distribuție a gazelor, în anii ‘90, luate de ruși contra unor datorii neachitate de statul moldovean. Creditul rusesc creează un teren propice pentru corupție, spoliere, spălare de bani și scheme de încăpușare.

Articolul 7, alineatul 2 al contractului de creditare notează: „orice datorie restantă a oricărei entități din R. Moldova către Guvernul rus sau instituții ale Guvernului rus, unde există „acordul părții moldovenești”, devine automat parte a acestui contract”.

Altfel spus, Republica Moldova se obligă să garanteze datoriile unor întreprinderi de stat, dar și firme private, față de guvernul sau băncile rusești, între care se pot număra și firme ale rudelor și apropiaților lui Dodon, cum a scris presa. Asta ne aduce aminte de miliardul furat când, la fel, statul a garantat creditele neperformante oferite de 3 bănci private din Moldova care au dat faliment.

Republica Moldova execută benevol valsul supușeniei față de Moscova

Cineva compara creditul rusesc și condițiile sale înjositoare cu „sovromurile” din România postbelică – societăți mixte, româno-sovietice –, care i-au stors vlaga timp de 11 ani (până în 1956, când au fost desființate) sub forma unor datorii și „compensații de război”. Numai că România era la acea dată o țară ocupată de Stalin, o țară sovietizată și comunizată, pe când Republica Moldova execută benevol valsul supușeniei față de Moscova, numit „independență și neutralitate”, sub bagheta prezidentului de la Chișinău, căruia nu-i pasă că pentru acest credit periculos și împovărător, dar avantajos intereselor sale electorale și de afaceri, vor trebui să plătească cetățenii.

Pe scurt: o „speț-operația” ruso-moldovenească pe vreme de coronavirus, coordonată de Dodon, care va torpila mult prea fragila și slăbita de boală economie moldoveană.

Dodon și Chicu vorbesc, de regulă, în termeni depreciativi despre granturile și creditele oferite în condiții oneste, transparente, de partenerii noștri occidentali. Această retorică iresponsabilă lovește nu în prestigiul instituțiilor financiare americane și europene, ci în interesele noastre naționale, pentru că Moldova va trebui să supraviețuiască pandemiei, să iasă din criză, să se dezvolte, și o poate face doar cu ajutorul Lumii libere.

Într-o situație când mobilizarea pentru sănătate reclamă o dedicație maximă, se cuvine să fim foarte vigilenți în raport cu manevrele celor care au ajuns în fruntea statului prin manipulare, minciună și finanțări ilegale. Vom vedea cum vor reuși parlamentarii moldoveni din opoziție, dar și deputații PD cu viziuni proeuropene, ajutați de experții din societatea civilă, să apere Republica Moldova de noul „ajutor frățesc” al Moscovei.

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG