Anunțate de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, și ministra Muncii, Natalia Plugaru, într-o conferință de presă de pe 19 iunie, planurile mai trebuie supuse unor dezbateri publice și examinate de Parlament.
Ele survin la câteva zile după ce guvernul a spus că vrea să schimbe, din 2027, și sistemul de impozite, micșorând pe de o parte impozitul pe venit, iar pe de altă parte să mărească Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) În propunerea guvernamentală, impozitul pe venit, urmează să scadă în 2027 de la 12% la 7% procente, contribuția obligatorie de sănătate - de la 9% la 7%, iar TVA-ul să crească la cota unică de 20% pentru toate serviciile și produsele..
Tu nu vei primi mai puțin, dar vecinul poate lua mai mult
Dacă ești bugetar și lucrezi în educație, în sănătate, cultură și sport, în primării și administrația publică, ești muncitor sau lucrător tehnic în vreo instituție a statului sau asiguri ordinea publică, te poți aștepta la o majorare de salariu de la 10% la 30%, începând „din această toamnă”.
Ministrul Gavriliță a spus că vor primi măriri de salariu aproximativ 170 de mii de funcționari, subliniind că este vorba de o majoritate a angajaților bugetari.
Numai cei care au primit deja măriri „semnificative” în ultimii ani nu o să primească și de data aceasta, dar „salariul nimănui nu o să scadă”, în această reformă.
Toate măririle vor fi calculate în funcție de creșterile din anii precedenți, așa încât să fie adusă „mai multă echitate între salariile funcționarilor publici”, adică „oameni care zi de zi asigură că funcționarea statului este cât mai bună și avem un stat modern”, a mai spus ministrul.
Pe de altă parte, legislația nouă propusă de el cere criterii mai clare pentru acordarea sporurilor de performanță pentru angajații instituțiilor publice.
„Acum, sporul de performanță se aplică în majoritatea instituțiilor pentru 99% din angajați și înțelegem cu toții că nu este vorba de spor de performanță ci de o plată dată tuturor”.
După legea nouă vor putea primi sporuri de performanță cel mult jumătate din angajați.
Cel mult 15% din angajați – prevedere existentă și astăzi – vor putea primi sporurile maxime. Rămâne neschimbată și prevederea că sporurile nu pot depăși în total „10% din suma anuală a salariilor de bază la nivel de unitate bugetară”.
Legislația nouă despre creșterea salariilor și acordarea sporurilor de performanță ar trebui aplicată „din toamnă”. Ministrul Finanțelor nu spus din ce lună.
În afară de adoptarea acestei de Parlament, mai trebuie rectificată și legea bugetului pentru a crește veniturile și cheltuielile cu aproximativ 1 miliard de lei pentru ultimul trimestru al anului curent.
Odihna, în zile lucrătoare
Dacă ești angajat de orice fel, la stat sau în sectorul privat, concediul anual nu ți se va mai calcula, din 2027, în zile calendaristice, ci în zile lucrătoare – asta prevede o reformă complementară anunțată de ministra Muncii.
Natalia Plugaru a explicat că, în calculul nou, nu vor fi cuprinse weekendurile, iar zilele lucrătoare vor fi înlocuite cu zile de lucru, ca în schema de mai jos:
Calcularea concediului în zile calendaristice permitea driblarea sistemului, așa încât unii angajați – care își porționau concediul pe săptămâni – de exemplu de luni până vineri, câte o săptămână în luni diferite – obțineau de fapt o perioadă efectivă de odihnă mai mare decât cei care își luau concediul integral.
Așa încât, reforma se face atât pentru a ușura calculul pentru angajat și angajator, dar și pentru a elimina inechitățile generate de modalitatea de fracționare a perioadei de concediu, a spus Plugaru.
Dar nu este numai asta. O serie de angajați din sfera publică, inclusiv procurorii și judecătorii, se bucură astăzi de „concedii suplimentare” în funcție de vechimea în muncă. Puteau acumula astfel până la 20 de zile de concediu în plus.
În propunerea ministrei Muncii, „concediile suplimentare” se anulează, ducând și la o economie de până la 5% din fondul de salarizare pentru categoriile respective.
„Aceste măsuri vor contribui și la simplificarea sistemului, dar și la reducerea diferențelor nejustificate între diferite categorii de angajați. De asemenea, aducem și mai multă echitate între mediul public și cel privat”, a spus Plugaru.
Ea a insistat că „nimeni nu va pierde drepturile de concediu acumulate până la 31 decembrie 2026”. Acestea vor fi păstrate integral, iar noile reguli se vor aplica din 1 ianuarie 2027, dacă sunt adoptate de Parlament.
„Scopul este să oferim un sistem clar, echitabil, ușor de administrat, transparent, un sistem în care fiecare angajat știe câte zile efective de odihnă primește”.
Nu o să mai poți ieși la pensie „la 30 de ani”
Acest paragraf este pentru tine, dacă ești angajat la o instituție care ți-a promis pensie specială – Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Serviciul de Informații și Securitate, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, centrul Național Anticorupție și Administrația Națională a Penitenciarelor.
Reforma pensiilor pentru acești „militari și funcționari cu statut special” anunțată de ministra muncii stabilește:
- o vârstă minimă de pensionare de 45 de ani;
- o vechime minimă de 20 de ani;
- posibilitatea de a continua munca în sistem și după pensionare, cu recalcularea periodică a pensiei pentru a reflecta și anii de muncă adiționali.
„Știu că este un subiect sensibil pentru că vorbim despre oameni care servesc statul, care asigură apărarea noastră a tuturor”, a spus ministra, asigurând că „reforma nu este împotriva funcționarilor cu statut special”, ci dimpotrivă – „urmărește să mențină recunoașterea specificului acestor profesii”, făcând sistemul de pensii „mai echitabil și mai sustenabil pe termen lung”.
În prezent, primesc pensii speciale 23 de mii de oameni. Aceștia s-au pensionat la vârste diferite – astăzi, nu există o vârstă minimă legală de pensionare pentru funcționarii cu statut special.
„În practică, analizele noastre arată că vârsta medie de pensionare este de 43,5 ani, dar cunoaștem că în unele instituții persoanele se pensionează la o vârstă mult mai mică, chiar și la 30 de ani”, a spus Plugaru.
Dacă această reformă este aplicată, angajații instituțiilor cu statut special vor putea ieși la pensie, din 1 ianuarie 2027, la minim 45 de ani, dar vârsta minimă pentru această categorie trebuie să crească în următorul deceniu cu câte șase luni pe an și să ajungă la 50 de ani în 2036.
„Nu este o modificare bruscă, este una lentă, previzibilă, iar fiecare persoană va avea timp suficient pentru a-și planifica parcursul profesional”, a insistat ministra.
Dacă unii pot ieși la pensie azi la numai 30 de ani, apoi vechimea în muncă pentru a putea primi pensie specială este și mai șocantă – este suficientă o vechime de 12,6 luni.
Aceasta va crește, așadar, la 20 de ani, dar ministra a spus că majoritatea celor din sistem au atins-o deja și nu ar trebui să fie afectați.
Pentru unele categorii și profesii cu risc sporit va fi menținută vârsta minimă de pensionare de 45 de ani și va fi stabilită o vechime minimă de 15 ani, așa încât „specificul activității va continua să fie recunoscut”.
Și în acest caz, drepturile câștigate deja rămân garantate, iar pensiile deja stabilite continuă să fie plătite integral. „Stabilim doar reguli noi pe viitor pentru un sistem mai clar, mai echitabil și sustenabil, dar și cu stimulente pentru cei cu statut special”.
Reacția celor vizați mai trebuie să apară. Dar ministra Plugaru a spus că ministerul său a purtat deja discuții cu instituțiile ai căror angajați vor fi vizați de reformă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te