Regimul pensiilor primite în străinătate și „certificatul de existență”

Unul dintre stâlpii construcției europene, care reprezintă și principalul avantaj pentru cetățeni, este libera circulație. Libertatea fiecărui cetățean european de a merge să lucreze și să se stabilească în orice țară a Uniunii.

Regimul pensiilor primite în străinătate și "certificatul de existență"

Mulți au profitat de asta încă de la început, însă vreme îndelungată s-a pus problema pensiilor: cum poate un pensionar care se mută în altă țară să-și primească acolo pensia pentru care a cotizat decenii de-a rândul?

Pentru a lua cazul unei țări cu o legislație socială foarte generoasă cum e Franța, un pensionar care se mută în altă țară nu are decât să informeze casa de asigurări și pensii care este noua adresă, iar pensia îi va veni acolo. Dacă persoana a lucrat, în schimb, în Franța pentru companii străine, atunci pensia și felul în care se plătește va depinde, în fiecare caz, de legislația din țările respective.

Aici este vorba însă numai de pensia pentru care lucrătorul a contribuit. Cetățenii francezi (ca și cei din alte țări, precum Belgia, de pildă), mai dispun și de un venit minim garantat de bătrânețe, însă acesta nu e plătit dacă persoana decide să se mute în străinătate.

Proteste în Franța împotriva reformei pensiilor. Pe un banner scrie „Macron, te urăsc!”

Pentru persoanele care au lucrat în mai multe țări și care se stabilesc într-o țară UE în care nu au lucrat, procedura e următoarea: țara gazdă transmite cererea de pensie ultimei țări în care a lucrat pensionarul, iar aceea strânge documentele contribuțiilor persoanei din țările anterioare. Și, desigur, se va ține cont și de vârsta ieșirii legale la pensie în diferitele țări, care, de pildă, poate fi de 60 de ani în Franța pentru o femeie și de 67 de ani în Danemarca.

Pentru cei care depind de pensii britanice, însă, încep să apară probleme serioase din pricina Brexitului. Nu doar că lira britanică a început să se deprecieze serios, dar guvernul a anunțat încă de anul trecut că nu va garanta stabilitatea pensiilor indexate în cazul unei ieșiri din UE fără un acord cu Bruxelles. Asta atinge interesele și cotidianul a circa 220.000 de englezi care trăiesc în UE, în special în Spania sau zone rurale din Franța și în care primesc pensie britanică.

Evident, în Uniunea Europeană nici nu mai este teoretic necesar transferul fizic al pensiei. Beneficiarul își poate deschide sau păstra un cont bancar legat de o carte de credit în țara care îi plătește pensia și poate astfel folosi banii de la distanță așa cum dorește.

Pentru pensionarii care trăiesc în străinătate, multe țări, din nou precum Franța, de pildă, cer anual un "certificat/adeverință de existență". Beneficiarul trebuie să solicite un asemenea certificat de la primăria localității din străinătate în care domiciliază. Adeverința este valabilă un an de la data emiterii. Asta - pentru a evita situații în care rudele sau apropiații unui pensionar "uită" să-i declare decesul, continuând însă să încaseze pensia.

Poate părea o precauție excesivă, însă o țară cum e Franța plătește anual 3 miliarde de euro pentru milionul de pensionari care locuiesc în străinătate.

***

R. Moldova are ratificate cu 12 state acorduri în domeniul securităţii sociale, înţelegeri ce permit cetățenilor moldoveni să beneficieze de pensii calculate prin totalizarea stagiilor de muncă realizate atât acasă, cât şi în străinătate. Altfel spus, dacă un moldovean a muncit şi în Moldova, şi în Cehia, de exemplu, poate beneficia de pensii din ambele state. Condiţia de bază este să muncească legal, adică să achite impozite, explică şefa direcţie relaţii internaţionale, acorduri bilaterale şi comunicare din cadrul CNAS, Iulia Saenco:

„De exemplu, avem un caz, persoana a lucrat până în 2007 în R. Moldova, iar din 2007 a mers şi a lucrat legal în Cehia până în 2019. Pentru stagiul realizat în Moldova primește pensia din Moldova, pentru stagiul realizat în Cehia – pensia din Cehia. Principalul este să lucreze legal. Totul se înregistrează în sistemul de evidenţă e persoanelor asigurate şi ei obțin pentru stagiul legal realizat. Probleme la comunicare, la transmiterea actelor nu avem, pentru că avem acorduri între cele 12 state cu care lucrăm: Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Austria, Estonia, Cehia, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania şi Germania. Fiecare ţară e cu propria legislaţie, cu vârsta de pensionare şi stagiul necesar.”

R. Moldova a semnat acorduri similare cu Turcia şi Republica Belarus, care însă nu au intrat în vigoare nefiind ratificate. La etapa negocierii sunt acordurile cu Israel, Federaţia Rusă, Spania, Grecia şi Italia, adică state unde muncesc cei mai mulţi cetăţeni moldoveni.

Chiar dacă nu are un acord în domeniul securităţii sociale cu R. Moldova, Italia achită totuşi pensii moldovenilor care au muncit legal și au contribuit ani la rând la bugetul statului italian, cu sume începând de la cinci-șase mii de euro anual. Pensia se acordă celor care revin în R. Moldova. Vârsta de pensionare în Italia fiind de 67 de ani, precizează Victor Croitoru, coordonator al oficiului patronatului ACLI din Chişinău:

„Important e să revii şi să nu mai mergi să munceşti în Italia. Cei care încearcă să glumească şi să lucreze în continuare imediat se blochează pensia şi trebuie să returneze toată pensia obţinută. Aceste sunt cazuri foarte rare. De obicei, persoanele înţeleg şi dacă ne uităm la speranţa de viaţă în R. Moldova la 67 de ani persoana nu mai are nevoie să mai lucreze, are nevoie deja de un îngrijitor.”

Victor Croitoru spune că în ultimii 10 ani a ajutat peste 1200 de moldoveni care au muncit în Italia să obţină pensia de vârstă, dintre care o pătrime doar în ultimii doi ani. Numărul cererilor de pensii italiene este aşadar în creştere în ultimii ani, semn că diaspora începe să se pensioneze. Mărimea maximă a pensiei din Italia poate ajunge la 500 de euro lunar, dar ar putea fi şi mai mare, dacă Moldova ar avea un acord în domeniul securităţii sociale cu partea italiană, sugerează Victor Croitoru:

Pensii croite în Italia

„Ar fi o totalizare a anilor, ar fi o vechime de lucru mai mare, iar fiecare parte şi-ar plăti rata sa.”

Datele Casei Naţionale de Asigurări Sociale arată că în acest moment 815 persoane care au lucrat legal în R. Moldova şi s-au stabilit în state cu care sunt încheiate acorduri sociale bilaterale beneficiază de pensii moldovene. Totodată, 831 cetăţeni moldoveni beneficiază de pensii din străinătate, mai exact din statele cu care Moldova are acorduri în domeniu social.