Cristian Mureșan își expune pe site-ul contributors.ro opiniile în privința posibilelor „tratamente”, nu atât de ordin medical cât economico-financiar, dată fiind situația. „Nu avem de-a face cu o criză clasică în reactorul financiar al economiei mondiale, ci cu un gripaj total al cuplului cerere-ofertă din economia reală. Regulile clasice ale economiei de piață pe timp de pace se suspendă pe perioada crizei sanitare. Lumea trebuie inundată și pusă în formol financiar pe perioada pandemiei, dacă vrem să păstrăm coeziunea socială și societățile pe care le avem. Tot ce descriu e doar un scenariu. Cert plauzibil. E scenariul de lucru al guvernelor și băncilor centrale din lumea largă. El trebuie să devina urgent, înainte de 1 Aprilie, foaie de parcurs și pentru Guvernul României”. Practic, spune acest manager de succes stabilit în Franța, fiecare zi de criză sanitară înrăutățește indicatorii economici și paralizează puțin câte puțin sistemul privat. Singurele entități care pot face ceva sunt băncile centrale și guvernele. 23 din 46 de bănci deja s-au implicat, e nevoie și de o intervenție masivă de stat, cu orice risc.
Obiectivul e clar: zero faliment, zero șomaj
Cristian Mureșan consideră că pașii făcuți de guvernul de la București sunt încă prea timizi. Trebuie făcut un anunț urgent care să reclădească încrederea, iar el ar suna cam așa : „Suntem pregătiți. Nu va exista nici o firmă din România care să nu beneficieze de sprijinul nostru total. Obiectivul e clar: zero faliment, zero șomaj. Formularele de cerere vor fi puse la dispoziție imediat și veți fi acompaniați. Vor exista abuzuri? Poate, însă nu contează ! Miza e prea mare pentru a cere sfatul contabilului”. Sumele imense care se vor cheltui în aceste luni se vor transforma într-o uriașă datorie publică, dar România încă și-o poate permite având un grad de îndatorare mic: 35% din PIB. Apoi, „Riscurile de inflație monetară sunt uriașe”, dar nu există alternativă, așa că „scoateți armele economice nucleare acum !”
În Adevărul, Dan Dungaciu se ocupă de victoria Chinei în fața Occidentului în contextul epidemiei de coronavirus. China a ieșit din ce era mai rău, în timp ce Occidentul încă se bâlbâie și își exhibă tensiunile. Vor fi efecte pe mai multe paliere. Cel mai greu de întrezărit acum ar fi cel global, „respectiv bătălia dintre două sisteme, reprezentate de China şi Occident (în particular America), care îşi vor developa virtuţile şi eficienţa în lupta cu coronavirusul”. Europa nu are forța să conteze cu adevărat în această confruntare, iar a lua act de asta reprezintă, spune Dan Dungaciu, „un prim pas strategic”.
Un alt analist, Valentin Naumescu, evaluează, într-un text apărut pe ziare.com, ce se va schimba după această pandemie. O primă constatare : „frica de moarte trece înaintea libertăților”, măsurile constrângătoare nu ridică obstrucții. E de văzut ce se va întâmpla cu Uniunea Europeană : va rezista, mai coezivă, sau se va dezintegra redevenind conglomeratul de națiuni care a fost ? Dintre părțile bune ale aceste situații foarte proaste, Naumescu anunță că „încep deglobalizarea și dezoccidentalizarea (cea din urmă înțeleasă ca slăbire a ponderii Vestului în procesul decizional global), (…) am putea vedea curând rearticularea Occidentului împotriva regimurilor fățarnice și toxice ale Chinei și Rusiei”. „Poate părea paradoxal, mai spune Naumescu, dar atât războiul actual cu pandemia cât și războiul care va urma, cel cu cinismul regimurilor dictatoriale de la Beijing și Moscova, ar putea fi o șansă pentru reinventarea Occidentului postliberal”.