În ajunul scrutinului electoral, mai multe asociații de business au lansat un apel către autorități în care cer, între altele, reducerea birocrației în mediul antreprenorial, a corupției în instituțiile publice și stabilirea unor măsuri clare de sprijinire a businessului afectat de pandemie. Mai mulți antreprenori cu care a stat de vorbă Diana Răileanu spun că vor fi cu ochii și pe alegerea viitorului cabinet de miniștri, îndemnând noua guvernare să pună preț pe profesionalism și meritocrație.
Your browser doesn’t support HTML5
Reprezentanți ai businessului așteaptă de la noua guvernare stimulente anti-criză
Comunicare eficientă și guvernanți care să aplece urechea la nevoile mediului de afaceri – este ceea ce își doresc, întâi de toate, antreprenorii moldoveni, spune Alexandra Can, economistă de profesie și managera unei fabrici de marochinărie din capitală. A fost și ministră a industriilor și comerțului în 1999 și spune că marea provocare pentru actuala guvernare e să formeze un executiv din profesioniști care să pună pe roate reforme, și nu să le mimeze, cum s-a întâmplat de-a lungul anilor.
„Noi am fost lăsați, în principiu, la voia sorții: care va putea se va descurca, care nu va dispare. Da, este adevărat că situația este foarte gravă și trebuie salvgardată, dar fără susținerea statului, nu cred că este posibil. (...) Noi credem că primul-ministru ar trebui să aleagă nu din amatori și doritori un Consiliu economic pe lângă primul-ministru, deci, să propună doar candidaturi de la care se poate învăța. Ar fi bine să ne implice și pe noi în realizarea agendei guvernul în ce privește dezvoltarea noastră, pentru că noi știm mai bine ce probleme există.”
Alexandra Can
Alexandra Can constată că, în prezent, mediul de afaceri este aproape „la pământ” din cauza pandemiei de COVID-19. Unii au fost nevoiți să-și sisteze activitățile, iar alții abia le țin pe linia de plutire. Un sondaj al Băncii Mondiale, intitulat „COVID-19: impactul asupra firmelor”, realizat în februarie, arăta că doar 5,9 % dintre agenții economici din R. Moldova au primit sau așteaptă să primească sprijin din partea autorităților pe timp de coronacriză. Pentru comparație, în aceeași perioadă, aproape 80 la sută dintre firmele din Polonia au beneficiat de suport din partea statului. Alexandra Can spune că actuala criză ar putea fi, de fapt, un moment de cotitură pentru businessul din R. Moldova.
„În pandemie, toate țările își apără locurile de muncă și angajații, ceea ce nu se întâmplă la noi. Ar trebui, totuși, să se anunțe o careva vacanță fiscală pentru unele taxe, pentru că nu s-a schimbat nimic în acest domeniu. Spre exemplu, în Germania, partenerii mei care au stopat producerea, mi-au comunicat că de la începutul crizei și până acum, Guvernul îi ajută cu 70% din salariu. La noi așa ceva nu a avut loc. Statul ar trebui să vadă fiecare caz în parte pentru că noi nu vorbim de antreprenori care mimează afacerile și vor ceva de la stat. Noi vorbim de cei care plătesc salariile legal, impozitele. Cum putem să-i lăsăm să dispară unul după altul? Sunt foarte-foarte multe probleme de rezolvat și oamenii au așteptări foarte mari.”
### Vezi și... ### Efecte și oportunități: criza provocată de pandemie și urmările ei social-economiceDomeniul HoReCa a fost unul dintre cele mai afectate de pandemie. Datele cu care operează asociațiile din domeniu arată că anul trecut cifra de afaceri a scăzut cu aproape 45 la sută, iar aproape jumătate dintre agențiile de turism au înregistrat o scădere de 60 la sută. Aneta Zasavițchi, președinta Asociației naționale a restaurantelor și a localurilor de agrement, spune că măsurile luate de autorități au avut un impact minim și, mai degrabă, au arătat incapacitatea de adaptare la situații de criză.
Aneta Zasavițchi
„Cetățenii au nevoie de un suport atât financiar pentru cei care au activitatea sistată sau nu pot merge la muncă, businessul să nu fie lăsat de izbeliște, dar să li se ofere mecanisme de suport în această perioadă ca să nu ajungem la falimentare: fie prin rambursarea unor pierderi, fie prin relaxarea unor taxe fiscale care ne-ar putea menține pe linia de plutire. Bineînțeles, toate astea pot să aibă loc doar prin comunicare și predictibilitate, atât pentru cetățeanul de rând, cât și pentru mediul de afaceri.”
În ajunul scrutinului din 11 iulie, Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii, care întrunește peste 800 de antreprenori, a înaintat un set de inițiative menite să diminueze presiunea birocratică asupra mediului de afaceri. Între altele, antreprenorii spun că sunt gata să sprijine autoritățile în adoptarea unor măsuri anti-corupție, în realizarea reformelor sistemice și adoptarea unor stimulente anti-criză.