„Republica Moldova deja are nevoie de forță de muncă. Este o criză demografică absolută”(VIDEO/AUDIO)

„Punct și de la capăt” cu Natalia Morari. Oaspetele emisiunii: Vadim Pistrinciuc.

Punct și de la capăt 2 februarie

Europa Liberă: Vă salut pe undele postului de Radio „Europa Liberă”. Este emisiunea „Punct și de la capăt” și eu, Natalia Morari. Republica Moldova a intrat în topul țărilor cu cea mai mare viteză a depopulării. Ce înseamnă aceasta și cum să trăim mai departe? În general, vom mai reuși să trăim? Vom vorbi despre aceasta cu oaspetele meu de azi. Este Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului de Inițiative Strategice, fost sociolog. De fapt, în această calitate, domnule Pistrinciuc v-am și invitat astăzi. Bună ziua, bine ați venit la „Europa Liberă”.

Vadim Pistrinciuc: „Bună ziua. Vă mulțumesc pentru invitație”.

Europa Liberă: Tema pe care aș vrea să o discutăm astăzi nu este nouă și nici nu a devenit o știre săptămâna aceasta. Pur și simplu, ea a fost readusă în discuția publică. Ziarul „Financial Times” a publica un raport: ratingul mondial al țărilor cu cea mai mare viteză a depopulării. Moldova a intrat în primele zece țări, ocupând locul opt. Aceasta nu este o noutate, nimeni nu a descoperit America. Cu toții am știut aceasta. Pe parcursul ultimelor decenii lumea pleacă din țară, noi naștem mai puțin, însă nu ne concentrăm prea serios pe aceasta. Dar ce înseamnă aceasta pentru țară din toate punctele de vedere. Nu doar din punctul de vedere electoral, dar și pentru politicieni? După două cicluri electorale nu vor mai fi oameni să voteze?! Ce înseamnă aceasta pentru țară din perspectivă socială? Cine va plăti pensiile, cine va trata în spitale, cine va preda în școli, în grădinițe, în universități. Ce înseamnă aceasta pentru țară? Despre toate acestea aș vrea să vorbesc cu dumneavoastră în calitate de sociolog. Credeți că trebuie să ne îngrijoreze aceasta? Am văzut ratingul publicat de „Financial Times”. Acesta include și țări europene. Estonia, de exemplu, în care lumea nu o duce atât de rău, se află și top-zece țări. Trebuie să ne îngrijoreze aceasta? Este depopularea o problemă pentru țară?

Vadim Pistrinciuc

Vadim Pistrinciuc: „Merită și trebuie să ne îngrijorăm! Există o știință aparte care se numește demografie. Există și un Institul al demografiei. Cred că ar fi trebuit să invitați în această emisiune pe cineva de acolo. Sunt oameni care studiază aceste probleme în detaliu, nu ca noi, experți generali ai comunității. Dar este important să menționăm câteva lucruri: mai întâi, noi trecem printr-o criză demografică. Crizele demografice sunt de două tipuri: sunt cazuri când populația crește foarte rapid ceea ce nu corepsunde dezvoltării țării și infrastructurii acesteia. La noi aceasta nu se întâmplă. Al doilea tip de criză presupune o scădere foarte rapidă a populației. Această scădere are loc și din cauze naturale, când nașterea este mai mică decât descreșterea naturală a populației”.

Europa Liberă: Oamenii trăiesc mai mult, dar nasc mai puțin.

Vadim Pistrinciuc: „Ei trăiesc mai mult, nasc mai puțin. Există la noi și acest factor, dar într-o măsură mai mică. Însă există la noi și un factor care, aș zice, are un efect de catalizare, chiar de explozie pentru scăderea populației – este vorba despre migrație. Lumea pleacă din țară pe parcursul ultimilor trei decenii. Totul a început imediat după proclamarea independenței statului nostru. Au fost câteva valuri de plecare a populației, diferite ca intensitate și din perspectiva calității migranților. Cel mai mare val a fost după anul 1999, când în Rusia a fost o criză care a lovit și în noi”.

Punct și de la capăt - 2 februarie

Europa Liberă: A fost o lovitură economică foarte puternică.

Vadim Pistrinciuc: „A crescut mult inflația. Aceasta se mai întâmplă și azi. În ultimii cinci ani, am pierdut în jur de 200 de mii de oameni, partea cea mai calificată a populației. Pierdem și clasa de mijloc ceea ce este destul de straniu. În primul rând, trebuie să spunem că trecem printr-o criză demografică. Din păcate, astăzi despre aceasta vorbesc doar experții și instituțiile de cercetare”.

Europa Liberă: Cunoașteți măcar un partid politic care vorbește despre aceasta?

Vadim Pistrinciuc: „Ei toți vorbesc despre aceasta destul de serios. Însă toți vorbesc prin prizma anumitor promisiuni politice sau viziuni. Dacă vom privi istoria altor țări, menținerea relațiilor strânse cu propria diasporă este un factor de adaptare la acele procese demografice prin care trecem noi. Am fost și eu politician și înțeleg, de ce ei o fac. Deoarece, dacă merg la o întâlnire cu alegătorii și încep să le povestesc despre toate etapele și procesele de formare demografică a unei societăți sănătoase și despre cum putem să o oprim, să ne adaptăm – ei, pur și simplu, vor fugi din acea sală. Problema e că există ceva mai rău, decât ceea ce spun politicienii. Există anumite forțe politice care consideră că dacă diaspora nu îi votează, atunci ea trebuie total ignorată și, mai mult, cumva ruptă de țară pentru a-i minimaliza impactul asupra statului. Însă cel mai trist și, aș zice, mai dramatic este faptul că și oameni foarte culți, anumiți experți spun: „Nu trebuie să implicăm diaspora. Trăiesc în alte țări și nici nu votează. De ce ne trebuie? Avem oameni și aici”. Acest lucru nu este corect”.

Europa Liberă: Considerați că aici există și un subtext politic? Aplicat, în general, un electorat proeuropean și atunci, dacă vor vota doar cei care au rămas în țară, mai multe șanse vor avea partidele de stânga? Este aceasta un subtext?

### Vezi și... ### Criza demografică din Republica Moldova, una din cele mai severe din Europa

Vadim Pistrinciuc: „Inclusiv aceasta! Deci, până la socialiști a fost Partidul Democrat care se opunea foarte deschis oricărei deschideri din partea diasporei, pentru că ei fac statistici și văd că nimeni nu votează pentru ei. De fapt, această ciclicitate se repetă într-un mod continuu. Îmi amintesc, atunci când eram deputat și membru al primelor alianțe proeuropene, unele partide spuneau: „Ei votează acolo pentru voi. Vreți să deschideți acolo mai multe secții de votare”. Însă ne-am depărtat de subiect. Diaspora reprezintă o parte foarte importantă a societății noastre. Mai ales, în acea societate unde are loc o scădere atât de activă a populației, foarte importante sunt măsurile de implicare a diasporei în investiții de bani la ei acasă, în colaborarea cu organizațiile locale, pentru a influența procesele politice. Ați atins un moment foarte important: cine va plăti pensiile, de unde se va lua baza pentru taxe?”

Natalia Morari

Europa Liberă: Ați spus că în ultimii ani au început să plece inclusiv reprezentanții clasei de mijloc: persoane cu studii superioare, cu profesii foarte bine plătite aici. Sunt doctori, specialiști IT, experți în diferite domenii, care își iau familiile și pleacă nu pentru că nu mai pot trăi aici. Pur și simplu, au nevoie de ceva mai mult, decât un salariu normal. Ei au nevoie de justiție, servicii publice noarmale: poliție, spitale, școli, grădinițe etc.

Vadim Pistrinciuc: „Este vorba despre calitatea vieții”.

Europa Liberă: Cum veți convinge diaspora să se întoarcă?

Vadim Pistrinciuc: „Problema nu e că trebuie să convingem diaspora să se întoarcă. Trebuie să creem anumite condiții. Nu cred că toată diaspora se va întoarce acasă. Nici nu cred că se va întoarce jumătate din ea sau mai mult. Luând drept exemplu alte țări, pot să demonstrez că oamenii nu se vor întoarce. Foarte mulți din concetățenii noștri sunt complet integrați în acele societăți în care trăiesc, sunt cetățeni ai acelor țări. Trece foarte mult timp, ei își pierd legătura cu familiile lor de aici, de acasă, unii chiar își iau părinții sau verii lor. Am fost în acele țări, am comunicat cu ei”.

Europa Liberă: Mai mulți ani în urmă, am citit studiile elaborate pentru Banca Mondială. Conform datelor statistice, doar o pătrime din membrii diasporei se întorc acasă, în mediu, după șapte ani. Doar o pătrime. Ceilalți nu se mai întorc.

Vadim Pistrinciuc: „Chiar cinci procente din oamenii activi, care au un anumit venit și care știu cum să facă afaceri, cum să lucreze calitativ în anumite posturi și în anumite profesii – chiar și aceasta este prea mult pentru o țară. În al doilea rând, știți, ce spun, de obicei, demografii și cei care studiază migrația? Ei spun că diaspora este un Klondike pentru o societate care nu are alte resurse. Sunt niște oameni care vor fi primii, care vor investi în țara lor, care vor cheltui bani. Dumneavoastră spuneți despre baza fiscală. De exemplu, chiar finanțiștii spun astăzi că remitențele din partea diasporei se micșorează”.

Europa Liberă: Pentru că ei își iau familiile, nu mai au cui trimite bani acasă.

Vadim Pistrinciuc: „Ei s-au integrat foarte bine. Ce putem face? Există deja cifre privind numărul persoanelor care se întorc acasă măcar pe vară. Ceea ce, apropo, este foarte important, pentru că astfel crește consumul. Din consum noi strângem TVA-ul despre care discutăm dacă el trebuie mărit sau nu. Aceasta, la fel, aduce foarte mulți bani în țară. Politicienii și, în particular, cei care consideră că diaspora nu votează pentru ei sau votează doar în anumite țări, greșesc amarnic. Atunci când ei încearcă să uite de diasporă, să o ignore și să se întâlnească cu cineva doar pentru bifă – sunt bani foarte mulți. Dacă măcar zece la sută din acei care se află în Rusia, Italia, Spania sau Canada vor cheltui bani pentru concediu aici, în Republica Moldova, vor fi venituri enorme, investiții enorme în consum. Deci, nu trebuie să o ignorăm. Dar foarte des oamenii rămân nu neapărat că sunt convinși: „Veniți dragii noștri acasă”. Nu este așa. Ei trebuie să se simtă cumva implicați. Aș recomanda alegerile. Este o momeală pentru a-i atrage, pentru că sunt pesimiști, nu pot să influențeze... Săptămâna trecută am fost în Franța și m-am întâlnit acolo cu diaspora. Nu aș numi aceasta diasporă. Sunt oamenii noștri cu o calificare înaltă. Ei spun: „Nu vedem, cum am putea să influențăm acolo rezultatul alegerilor...”

### Vezi și... ### Nata Scobioală: „Eu vreau, în primul rând, noi, oamenii, să ne schimbăm, pentru că totul începe de la noi”

Europa Liberă: Dar, în general, există dorința de a influența ceea ce se întâmplă aici?

Vadim Pistrinciuc: „Absolut. Dorința există. Anul trecut, pentru mine aceasta a fost o descoperire. Am fost în Irlanda, la Dublin. Am făcut cunoștință cu cineva în avion. Deși am fost acolo în chestiuni de serviciu, cu alte sarcini. Nu aveam de gând să mă întâlnesc cu diaspora. Însă ei au zis: „Hai să ne întâlnim”. Ne-am întâlnit. Niciodată nu am văzut o diasporă atât de diversificată”.

Europa Liberă: De acord. M-am întâlnit și eu cu diaspora.

Vadim Pistrinciuc: „Sunt profiluri atât de diferite, oameni atât de diverși: profesii tehnice, contabili, instructori fitness, constructori...”

Europa Liberă: Taxiști, specialiști în IT, funcționari la minister și în guvern...

Vadim Pistrinciuc: „Un tânăr îmi povestea... Mai corespondăm cu el. Acum, de sărbători, povestea cum a investit bani la el în sat. A deschis o pizzerie cu bani puțini împreună cu verișorul său. Ce a urmat? Totul a fost foarte simplu: taxe, cineva cere mită, vin pompierii, cei de la stația sanitar-epidemiologică etc. Astfel, ei nu câștigă nimic. Și atunci când vărul îl sună și spune că cineva îl bate la cap toată ziua, el zice: „Fie plătim, fie ne închid”. Deci, el înțelege că nimeni nu care nevoie de el acolo. Trebuie să existe o politică de stat. Jumătate din membrii familiei mele se află în afara țării. Și ei se gândesc: vine vârsta pensionării, ei au de gând să revină, dar văd: bicorcație, cozi. Ei nu cunosc lumea, pentru ei acest lucru este problematic”.

Europa Liberă: Dar statul trebuie să-și schimbe politica față de cei care vor reveni din diasporă sau, în general, față de cetățenii săi? Cu alte cuvinte, îți pornești afacerea în care statul este prietenul tău. Există asemenea țări. Iar la noi statul devine dușmanul tău chiar din prima zi. Cum vii la „ghișeul unic”, așa cum ni s-a povestit despre el, de îndată încep probleme. Pentru mediul nostru de afaceri, de orice nivel, fiecare contact cu statul înseamnă o problemă. Din păcate, aceasta este percepută astfel, chiar dacă există și excepții. Cum o vedeți dumneavoastră? Cum să schimbăm lucrurile astfel încât peste un anumit număr de ani lumea din diasporă să spună: „Mai bine mă voi întoarce la pensie acasă. Poate, voi deschide o mică pizzerie, un mic hotel”.

Vadim Pistrinciuc: „Nu sunt un gânditor SF care să zică că toți brusc, deodată se vor întoarce, că îi vom întoarce”.

Europa Liberă: Vorbim despre zece procente, așa cum ne-am înțeles cu dumneavoastră.

Vadim Pistrinciuc: „Bine, oricâți ar reveni. Mai întâi, trebuie create condițiile pentru ca ei să revină și să se considere aici necesari. Atunci când omul vine și aduce anumite documente, nu trebuie să-i creăm probleme, deoarece el a plătit pentru aceasta, ci, din contra, să-l acceptăm în baza unor drepturi exclusive. Inclusiv, să-i deschidem adumite documente, să închidem anumite conturi etc. Trebuie să fie ca și în aeroporturi: îți cumperi un supliment premium la biletul tău, treci fără rând et. Deci, da, trebuie să le oferim condiții preferențiale pentru ca ei să-și lase banii aici, să cumpere în continuare imobile, să investească în economie sau, cel puțin, să-și cheltuie o parte din bani aici, ceea ce este foarte important. În Irlanda am văzut familii întregi care ziceau: „Noi îi aducem pe părinți încoace, călătorim împreună în Spania, ne odihnim la mare etc”. Deci, trebuie să creem aici anumite condiții specifice. În al doilea rând, nu trebuie să-i ignorăm din punct de vedere politic. Apropo, acolo electoratul este divers. Acolo sunt și unioniști, și proeuropeni, și stataliști. Este necesară implicarea persoanei în acest proces de alegeri, atunci când acest proces va fi mai ușor. Să luăm, de exemplu, experiența românească, atunci când se votează timp de două zile. Omul demonstrează atunci interesul, urmărește procesul. Nu este interesat să uite”.

Europa Liberă: Căci el înțelege că el este important.

Vadim Pistrinciuc: „Dacă vreți, este și o abordare psihologică. În al patrulea rând, despre diasporă. Este foarte important. Ei trebuie implicați inclusiv în mecanismul de luare a deciziilor. Apropo, oamenii din diasporă sunt incomozi. Politicienii se simt incomod alături de ei. Îmi amintesc, atunci când lucram în guvern, întâlnirile cu diaspora erau foarte grele pentru politicieni. Pentru că nu poți să-l convingi că trebuie să adreseze întrebarea mai atent. El o spune direct”.

### Vezi și... ### „Suntem la etapa de depopulare națională, în egală măsură și satul ca și orașul se depopulează” (FOTO/VIDEO)

Europa Liberă: Aveți experiența întâlnirilor cu oamenii atât în țară, cât și în diasporă. Putem spune că diaspora mereu, de la bun început, are o atitudine critică? Nu că depinde cu cine se întâlnesc, dar că au ce să piardă.

Vadim Pistrinciuc: „Voi spune mai mult: mulți dintre ei nu au plecat pur și simplu, după o cafea de dimineața, gândind: „Oare de ce să nu ne mutăm la Dublin sau la Moscova?” Multă lume a plecat pentru că fugea de probleme, de birocrație, de sărăcie. Deci, ei au dreptul să fie critici și ei au învățat să gândească și să acționeze critic”.

Europa Liberă: Credeți că doar diaspora este rezolvarea problemei?

Vadim Pistrinciuc: „Voi anticipa puțin. Mă veți întreba: ce pași trebuie să întreprindem? Am privit emisiunea dumneavoastră la un alt post. Acolo au fost câteva momente interesante. Am văzut acolo mult romantism. Toți vă spuneau lucruri corecte, dar separate unele de altele. Îmi voi permite să fiu și mai nepopular. Voi spune că astăzi Republica Moldova deja are nevoie de forță de muncă. Cred că în luna martie vor fi publicate cifrele care vor arăta că la noi numărul celor care lucrează și a celor care nu lucrează, din motive obiective, din motive de vârstă, constituie proporția 1:1. Este o criză demografică absolută”.

Europa Liberă: Aceasta înseamnă că trebuie să aducem migranți din alte țări?

Vadim Pistrinciuc: „Aceasta înseamnă că avem 580 de mii de oameni care lucrează, nu neapărat și legal. Și avem aproape 700 de mii de pensionari, la care trebuie să mai adăugăm persoane cu nevoi speciale și alte categorii. O astfel de proporție critică în restul Europei, practic, nu există. Ați adus exemplul Estoniei, însă acolo există părți foarte bune ale economiei care aduc statului venituri reale care pot fi repartizate.

Europa Liberă: Acolo există sfere în care un număr foarte redus de oameni produce foarte mulți bani – sectorul tehnologic.

Vadim Pistrinciuc: „Deci, nu cresc pur și simplu, roșii. Sunt sfere mici care produc mulți bani. În al doilea rând, este o țară-membru al Uniunii Europene. Acolo există programe foarte punctuale, inclusiv de susținere a populației rurale, de susținere a serviciilor locale. Ei deja sunt în proces...”

Europa Liberă: Iar la noi? Ajungem la proporția 1:1. Unu lucrează, unu nu lucrează.

Vadim Pistrinciuc: „M-ați întrebat despre migrație. Oare trebuie să importăm forța de muncă? Moldova deja are nevoie de aceasta. Deja există oameni de afaceri care se gândesc la aceasta. Însă avem o problemă. Să importăm este cel mai ușor. Vom importa din țările vecine, din străinătatea foarte apropiată. Avem doi vecini – Ucraina și România. Însă nici din România, nici din Ucraina lumea nu va veni să lucreze aici, pentru că acolo salariile sunt mai mari, deși, statistic, Ucraina, după anumiți parametri ai PIB-ului este un stat puțin mai sărac decât Moldova, oficial vorbind, inclusiv din cauza războiului.

Europa Liberă: Însă posibilități acolo sunt, evident, mult mai multe.

Vadim Pistrinciuc: „În regiunea Odesa există posibilitatea de a câștiga aceiași bani ca și în raionul Căușeni. Este mult mai puțin. Aceasta este suficient într-o țară mare. Sunt mai multe posibilități acolo”.

Europa Liberă: Există mai multe șanse.

Vadim Pistrinciuc: „De unde vom aduce forța de muncă? De aceasta au nevoie acele companii, în care diverșilor miniștri și vice-miniștri le place să se fotografieze de fiecare dată. Deja îmi vine să râd. Sunt companii germane foarte bune la Bălți, la Orhei”.

Europa Liberă: Dräxlmaier.

Vadim Pistrinciuc: „Am văzut diferiți miniștri și vice-miniștri care deodată, cum ajung în funcții, pleacă să se fotografieze acolo. Deși totul este deja demult creat. Și, desigur, trebuie să fim mulțumiți, pentru că ele sunt un simbol al modernizării”.

Europa Liberă: Apropo, ei deja au probleme cu brațele de muncă.

Vadim Pistrinciuc: „Deja au probleme. De unde pot să vină aceste brațe de muncă? De obicei, din Asia Centrală, din țările asiatice. Aceasta nu este popular. Dacă vom începe să schimbăm politica migrațională a țării noastre, aceasta în mod automat va deveni nepopulară. Pentru că la noi există partide care nu sunt tolerante față de alți oameni. Să recunoașem: la noi, chiar și comunitățile locale nu sunt, adesea, toleranți față de alte religii, culturi etc.”

Europa Liberă: Dacă mergi în orice capitală europeană sau, să zicem, în Est, la Moscova, vezi că există foarte multe nișe în care lucrează personalul de calificare foarte joasă. Sunt cei care au venit din alte țări. Este clar că cetățenii acelor țări nu vor să lucreze acolo unde se plătește puțin. Însă pentru o persoană care a venit din altă țară acești bani reprezintă mult mai mult decât ceea ce el poate să câștige la el în țară. Probabil, Republica Moldova nu poate concura acum cu Ucraina, România sau Rusia, însă ea ar putea să concureze, să zicem, cu Kârgâzstan sau cu Tadjikistan. Acum doar presupun. Poate, cineva mă va corecta din punct de vedere statistic și va spune că suntem la coadă. Din păcate, nu cunosc aceste statistici.

Vadim Pistrinciuc: „După care parametri?”

Europa Liberă: Să zicem, după nivelul PIB-ului pe cap de locuitor.

Vadim Pistrinciuc: „La noi el este mai mare”.

Europa Liberă: Dar vreau să înțeleg: ce este mai bine să facem? La un moment dat trebuie să recunoaștem că singuri noi nu ne descurcăm. Dacă vrem ca economia să se dezvolte, oare trebuie să aducem oameni din alte țări? Ce este mai bine? Să aducem oameni din fostele republici sovietice care măcar știu și înțeleg rusa? Sau să aducem oameni din țări cu totul îndepărtate: China, Bangladesh?

Vadim Pistrinciuc: „Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să recunoaștem că criza demografică reprezintă problema securității naționale, alături de corupția înaltă. Problema constă în faptul că presiunea asupra țării va fi și mai mare. Faptul că în țara noastră se fură și se va fura, toți știu, s-au obișnuit deja. Însă problema este că, acum, nu mai poți fura tot așa cum s-a furat 10 sau 15 ani în urmă”.

Europa Liberă: Nu mai poți. Este complicat.

Vadim Pistrinciuc: „Nu ai de unde. Trebuie să crești taxele fiscale. Guvernul care va veni, va trebui să strângă taxele, dar nu va avea de la cine. La noi, fondul de pensii, este deficitar. Există două probleme strategice ale acestei țări: este problema demografică și lupta cu corupția. Acestea trebuie anunțate drept priorități naționale, drept probleme ale securității naționale. În al doilea rând, trebuie acceptate măsurile intermediare și așa-numitele măsuri de adaptare: populația îmbătrânită a Republicii Moldova, exodul populației – trebuie să ne adaptăm la toate acestea. Cei care au fost în emisiunea dumneavoastră, au punctat corect lucrurile: sunt necesare investiții în tehnologii. Este corect, însă efectul va fi după cinci sau zece ani. În politica socială, este foarte corect, însă, iarăși...”

Europa Liberă: Ce putem face aici și acum?

Vadim Pistrinciuc: „A doua direcție trebuie să fie perioada de adaptare. Adaptare înseamnă restructurarea totală a serviciilor publice și a sistemului administrării de stat. Ele nu corespund necesităților populației la acest moment, nu corespunde nici acelui număr de oameni care a rămas în țară, nu corespunde criteriilor de atracție a investițiilor și necesității de a aduce banii diasporei”.

Europa Liberă: Când vorbiți despre adaptare, ce aveți în vedere? Reducerea aparatului de stat, pentru ca acesta să coste mai puțin?

Vadim Pistrinciuc: „Acesta trebuie să devină mai eficient. De exemplu, trebuie să revizuim sistemul de servicii de stat și al managementului de stat. Putem să lăsăm neschimbate doar denumirile ministerelor. Inclusiv administrațiile locale. Pentru că, la acest moment, sistemul de management administrativ nu lucrează pentru atragerea oamenilor și a investițiilor, nu este îndreptată în mod principial spre eliberarea oamenilor de anumite bariere, ca ei să cheltuie bani în Republica Moldova etc. Deci, acestea trebuie revizuite. În același punct al adaptării trebuie incluse și aceste priorități pentru diasporă. Sunt bani „simpli” care pot fi lăsați în țară. Trebuie să oprim procesul diminuării transferurilor în Republica Moldova. Avem nevoie de acești bani. Sună foarte rușinos, dar este corect. Ei trebuie să cheltuie mai mulți bani aici și să continuie să facă transferuri. Ce trebuie să facem pentru aceasta aici? Să vedem, care sunt serviciile calitative, pe cine să invităm aici, inclusiv avioane, inclusiv birocrația, programe, votarea – totul intră aici. În același punct intră și faptul că deja există ramuri ale economiei care au nevoie de muncitori migranți. Dacă există asemenea state și părți ale continentului care pot să ofere aceste contracte colective, trebuie să revizuim legislația. Bineînțeles, acest lucru trebuie să fie organizat, reglementat. Nu putem să deschidem pur și simplu porțile, astfel va fi o dezordine. Dacă există companii de construcții care vor să aducă muncitori din Asia sau Asia Centrală, 200-400 de persoane, ei trebuie să facă aceasta foarte ușor”.

Europa Liberă: Legal, da.

Vadim Pistrinciuc: „Trebuie să revizuim, inclusiv, legislația privind migrația. Politica migrațională la noi este foarte conservatoare. Ne comportăm de parcă locuim în Elveția”.

Europa Liberă: Da! „Toți vor la noi. Toți stau la granița noastră”.

Vadim Pistrinciuc: „Sunt persoane care locuiesc în Moldova din 1999. Ei trebuia să obțină pașapoarte, trebuia să sunțină examene la limba română, dar acolo sunt asemenea teste de gramatică pe care, cred, nici jumătatea din cetățenii noștri nu vor putea să le rezolve. Le-am văzut, sunt niște teste foarte comlicate, deși oamenii deja vorbesc, comunică liber. Desigur, capacitățile gramaticale, cel puțin, deoarece ei lucrează în domeniul tehnic... Deci, trebuie să devenim o țară deschisă. La două străzi distanță de la acest studio se află un business foarte interesant, deschis de foștii volutari ai „Corpului Păcii”. Ei au creat o asociație de atragere a investițiilor. Președintele asociației este unul din acei tineri care fac afaceri fără corupție, pentru că nu este pur și simplu un business, ci un model”.

Europa Liberă: Un american a deschis o afacere.

Vadim Pistrinciuc: „De un an întreg el tot se plânge că are probleme cu prelungirea statutului său migrațional aici”.

Europa Liberă: Permisiunea pentru muncă.

Vadim Pistrinciuc: „El s-a căsătorit deja, are familie. Un om a venit în țara noastră, a deschis o afacere, oferă locuri de muncă pentru 40 de persoane, este plin de idei, îi reușește totul și el trebuie să meargă după acel card de plastic. El plătește absolut toate taxele. Imaginați-vă toată absurditatea acestei situații. Aceasta demonstrează că instituțiile nu sunt gata și legea nu este compatibilă cu aceasta. Pentru că la noi în regiune nimeni nu se gândește la aceste probleme cu democrația în termeni reali. Dacă oamenii vor să vină, lăsați-i să vină aici, să deschidă afaceri. Oferiți-le dreptul la muncă și acest document trebuie oferit timp de o zi” Este foarte important! În al treilea rând, este politica socială. Dacă veți privi Uniunea Europeană, acolo totul este foarte clar și strict. Există țări cu o politică socială foarte serioasă: educația gratuită, medicina de calitate. Ca în Franța unde nu există scădere de populație. Ei au o situație demografică normală”.

Europa Liberă: Pentru că oamenii nu se tem să nască. Pentru că există educație de calitate, medicina de calitate, servicii.

Vadim Pistrinciuc: „Desigur, pentru aceasta este nevoie de bani. Dar cum să îi faci? Pentru a găsi bani, trebuie să cheltui mult. Iarăși ne întoarcem la corupție. Există rapoarte ale Băncii Mondiale, ale diferitelor grupuri și centre analitice care arată că la noi de la 3 la 5 miliarde de lei se cheltuie pentru achiziții de stat furate etc. Ieri am văzut în internet că primăria cumpără ceapă pentru instituții de învățământ, pentru a hrăni copiii la școală, cu 30 % mai scump decât prețul de cumpărare. Desigur, am mai văzut aceasta. Cred că se va găsi o explicație foarte corectă, de ce se întâmplă aceasta. Cu toții înțelegem, de ce aceasta se întâmplă”.

Europa Liberă: Știm care vor fi explicațiile: „nu vrem ca copiii noștri să se otrăvească cu ceapă”.

Vadim Pistrinciuc: „La noi oamenii fac bani de la cumpărarea creioanelor până la domeniul energetic. O cunoaștem. Aceasta există în țară și este o problemă enormă. Însă acolo există o rezervă: să faci servicii sociale de calitate, școli de calitate. Pentru că, de exemplu, cunoașteți mai multe familii tinere de la Chișinău care spun: „Dacă educația este în declin, trebuie să plecăm”. Toate plățile sociale trebuie orientate spre familie, pentru a motiva nașterea copiilor.

Europa Liberă: Dar tot ce spuneți dumneavoastră, toate aceste măsuri care trebuie întreprinse în perspectiva de scurtă sau de lungă durată, oricum depind de stat. Trebuie să o întreprindem la nivel de stat..

Vadim Pistrinciuc: „Și aș vrea să mai spun ceva despre măsuri. Trebuie să înțelegem că Moldova este o țară subvenționată. Din păcate, nu avem sursele noastre pentru dezvoltarea unei vieți normale. De aceea avem nevoie de credite și de asistență financiară. În granturi există un astfel de construct care este legat de ele și noi suntem membrii asociați ai acestui construct care este Uniunea Europeană, unde trebuie să respectăm anumite criterii, benefice pentru noi, și să obținem banii pentru dezvoltare. Inclusiv, pentru dezvoltarea serviciilor și a calității vieții în teritoriu, ceea ce este foarte important. 80 % din apa din satele noastre este de calitate proastă! Noi nu ne punem întrebarea. În secolul XXI avem străzi, inclusiv în orașe, fără canalizare. Totodată ne gândim că aici va veni „Silicon Valley” și va crea ceva. Nu, aceasta nu va veni. Trebuie să creăm servicii minimale. Unica posibilitate, și cunoaștem aceasta, de a suplini aceste resurse pentru noi rămâne Uniunea Europeană, pentru că aceasta este important pentru ei. Ei sunt interesați de o vecinătate dezvoltată, ca să fim stabili, ca oamenii aici să trăiască bine. Și ei ne dau banii nu în schimbul unor lucruri rele. Ni se spune foarte clar: curățați sistemul vostru de justiție, de drept, de stat. Creați un model modern de administrare a statului. Atunci, poftim, banii pentru agricultură, centrele comunitare etc. Astăzi, majoritatea serviciilor sociale care se fac pentru copii și tineri, sercivii publice care există în diferite sate, se fac pe bani europeni, pe banii donatorilor. Iar noi încă dăm știri false în anumite ziare care scriu că „fundațiile susțin ceva financiar”. Chiar am văzut un proiect pe care l-a scris unul din deputați, nu-l voi numi aici”.

Natalia Morari și Vadim Pistrinciuc

Europa Liberă: Bogdan Țârdea i-a învinuit pe toți – ONG-uri, mass-media, opoziția – de faptul că lucrează pe bani europeni.

Vadim Pistrinciuc: „Una din fundațiile despre care a scris el este recentul grant al Delegației Europene din Fundația de Reconstrucție. 80 % din acești bani merg pentru servicii sociale, inclusiv pentru copii cu dizabilități. Deci, sunt bani pentru servicii sociale locale, pentru proiecte locale. Aceasta, de fapt, se numește disonanță cognitivă, atunci când tragi cu glotele în propriul picior. Sau îți tai creanga de sub tine”.

Europa Liberă: Apropo, dacă tot ați atins acest articol al lui Bogdan Țârdea, în care acesta a învinuit mass-media, opoziția, ONG-urile, sectorul civil care există din granturi europene. De fapt, el a afirmat că „opoziția este finanțară prin finanțarea diverselor ONG, surse media”. A învinuit și postul de televiziune ТV8.

Vadim Pistrinciuc: „Și organizația mea”.

Europa Liberă: Aș vrea să declar acum, că tot acest articol este un mare fake. Însă nu vorbim despre aceasta. Considerați că este un semnal pentru ceva mai global, al unei tendințe? Pentru că știm cum începea totul în Federația Rusă. La fel, au început să apară articole, părerile experților: „Occidentul este rău, America încearcă să distrugă Rusia prin structuri civile. De aceea, mai întâi, să-i numim pe toți niște agenți străini: toate organizațiile civile, media care obțin finanțarea. În al doilea rând, să creăm condiții în care obținerea finanțării din străinătate nu ar mai fi posibilă”. Iată acest articol al lui Bogdan Țârdea este un semnal în această direcție?

Vadim Pistrinciuc: „Nu aș zice aceasta. Este o formă arhaică de dezinformare. Asemenea cazuri au existat, mai rele chiar, în perioada Partidului Democrat, când au vrut să schimbe legea cu privire la înregistrarea ONG-urilor. Asemenea semnale, anumite articole și acțiuni, au fost în perioada domnului Voronin. Toate astfel se și terminau, deoarece cum poți să lupți?! De exemplu, unei Fundații, în cadrul unui proiect, se oferă bani pentru dezvoltarea comunității. Cum poți să lupți cu aceasta? Este o disonanță. Acolo este scris: delegația fundației, de la care același guvern în acest moment cere bani pentru dezvoltare, pentru că toate sunt legate între ele. Iată, acum, dar și în perioada democraților, a fost în vogă să învinuim Fundația Soros. Am făcut studii în anii ’90. Atunci, mai multe facultăți, studiile spuperioare din Moldova, în general, au supraviețuit datorită Fundației Soros. Nimeni nu publica cărți, nu dădea bani pentru un curriculum nou, pentru elaborarea unor direcții, catedre noi etc. Ei nu făceau politică. Ofereau bani pentru medicină, istorie, arte moderne – tuturor. Dar câte servicii la nivel local în domeniul ecologic!”

Europa Liberă: Dar câte programe de schimb studențesc! Câtor studenți și elevi ei, în general, le-au deschis, ușile în viață, le-au dat o șansă!

Vadim Pistrinciuc: „Servicii de deschidere a instituțiilor de învățământ, a centrelor sociale, programe incluzive „Pas cu pas”, servicii pentru copii cu nevoi speciale sau școli bune. Acești oameni, cei care critică, nici nu știu cum au fost create aceste servicii. Este un paradox. Cred că ei „greșesc” în mod intenționat. Și nici nu mă supăr, pentru sunt niște pișcături de țânțar, care au existat și înainte. Aș vrea să mă folosesc de această ocazie și să transmit un mesaj domnului prim-ministru care se plânge sau domnul Dodon se plânge, că „Bruxelles-ul nu deschide porțile, nu dă bani”. Aș vrea, de exemplu, ca ei să ne dea bani, inclusiv lor. Să vedem, cum vor putea ei să corespundă diferitelor criterii. Însă atunci când apar asemenea articole, inclusiv există fundații europene de la care ei acum cer bani. Pe de o parte, voi criticați – este o ca un fapt public. Asemenea disonanțe influențează foarte serios, inclusiv îi influențează pe membrii Comisiei Europene și pe cei care fac evaluarea situației din Moldova. Deci, vreți ca noi să vă dăm...”

Europa Liberă: «Să ne dați bani, dar să închideți ochii la toată critica noastră”.

Vadim Pistrinciuc: „Dar ce e critica voastră pentru noi?! Să ne dați drepturile omului! Pentru că drepturile omului sunt ceva foarte serios”.

Europa Liberă: Să ne întoarcem la tema noastră. Toate măsurile despre care ați vorbit, într-un fel sau altul depind de stat. Acest stat, clasa politică, guvernarea trebuie să recunoască aceste probleme de proporții naționale și să întreprindă o serie de măsuri. Statul nostru, deocamdată, este așa cum este. Puterea este așa cum este. Până când toate acesta nu se vor schimba și nu se va întâmpla, oamenii, societatea, comunitatea la nivel local va avea anumite posibilități, măsuri care pot fi întreprinse desinestătător, fără să aștepte că va veni statul și va opri această depopulare totală?

Vadim Pistrinciuc: „Anumite măsuri există. Vă voi spune că există asemenea exemple în țara noastră, foarte multe depind de liderii acestei comunități, inclusiv de administrația locală. Există primării tinere sau mai puțin tinere care sunt foarte active și înțeleg că acțiunile lor trebuie să țină nu doare de clădirea primăriei, de anumite probleme administrative sau de cerșirea banilor de la stat sau de la fundații. Trebuie să privim mai larg. Există primării în localități mai mici. La Telenești am văzut proiecte care sunt folosite destul de eficient. Comunitățile cetățenilor care locuiesc peste hotare. Dacă acești oameni vor fi implicați, există deja proiecte: s-au făcut stadioane, dacă nu greșesc, la Hâncești. La Cărpineni este un primar care a arătat un model. Puteți să strângeți contribuții de la acești oameni, chiar de la diaspora voastră, pentru că diaspora, ca o comunitate de oameni care locuiesc peste hotare, a venit de undeva”.

Europa Liberă: Din satul Cărpineni, spre exemplu.

Vadim Pistrinciuc: „Sau din Hâncești, Florești, Drochia etc. Și dacă îi vei uni în grupuri mici de susținere a propriei localități, vom vedea că foarte des ei aduc ambulanțe sau camioane întregi cu ajutor umanitar pentru spitale. Ei o fac singuri. Dar imaginați-vă, dacă vor fi organizați! Există deja primari în sate și în orașe care au început să o facă. Sunt puțini, dar aceasta funcționează foarte bine”.

Europa Liberă: Însă până când statul nu se va implica, aceasta va fi inutil și insuficient

Vadim Pistrinciuc: „Statul, în acest moment, trebuie să se implice mai puțin. Pentru că atunci când statul se implică, apar tergiversări birocratice, ștampele etc. Statul trebuie să ajute. Ei vor să aducă ceva, să facă ceva la nivel local. Ei trebuie eliberați de toate tergiversările birocratice. Care alte modele mai există? Este foarte important ca la nivel local liderii comunităților, liderii gospodăriilor agricole și ai administrațiilor locale să înțeleagă că dacă au doi-trei tineri care știu să scrie proiecte, care sunt mai culți, decât alții, profesioniștii la nivel local vor face totul pentru a-i lăsa. Dacă va trebui, să-i ajute personal...”

Europa Liberă: Deci, să-i motiveze să rămână.

Vadim Pistrinciuc: „Știu un număr foarte mare de primării și administrații locale care nu au oameni capabili să scrie un proiect, anumite rapoarte sau rapoarte de contabilitate. Dacă este un învățător bun la matematică și el va pleca, atunci copiii nu vor cunoaște matematica și nu va fi cine să-i învețe. Atunci fă tot ce poți la nivel local, dacă nu ai bani. Pur și simplu, cheamă adunarea satului și spune: „O pierdem pe Natalia Ivanovna. Ea este învățătoare de matemativă. Să-i facem o reparație, să o ajutăm la plantat captofii”. Da, și aceasta este important de făcut la nivel local”.

Europa Liberă: Și ultimul lucru.

Vadim Pistrinciuc: „Dumneavoastră vă întâlniți adesa cu tinerii în legătură cu probleme profesionale, comunicați cu ei?”

Europa Liberă: Da.

Vadim Pistrinciuc: „Ați auzit măcar pe cineva să vă spună că vrea să devină învățător? Eu nu am auzit. Timp de 13 ani am predat la universitate! Nu am auzit pe nimei că vrea să devină învățător. Știți că la admitere nu mai aleg matematica?”

Europa Liberă: De obicei, atunci când îi întreb pe acești tineri, majoritatea spun că vor să plece.

Vadim Pistrinciuc: „Voi spune clar: dacă la admitere nu aleg fizica și matematica – oferiți-le burse de trei ori mai mari, până la o mie de lei. Cineva poate spune: „Nu ne permite legea, îi discriminăm pe alții, trebuie să schimbăm 20 de legi etc.” Nu știu, există mecenați care au acești bani. Să anunțe că studenților care vor merge la facultățile pedagogice, de fizică, matematică, chimie, istorie etc. li se va oferi o bursă de 2000 de lei. Noi nu avem o astfel de gândire. Noi stăm și ne gândim”.

Europa Liberă: Și ultimul lucru, în loc de concluzie. Cum credeți, ce trebuie să se întâmple ca să se schimbe mecanismul de gândire al clasei politice? Nu vorbesc despre toți, ci despre majoritatea din ei care gândesc în mod exclusiv din perspectiva ciclului electoral – important e să ajungă și să câștige în alegeri. Iar ceea ce va fi în 20-30 de ani, așa cum scrie „Ficancial Times”, când Republica Moldova va pierde o treime din populație, nu-i interesează atât de mult, deoarece către 2050 majoritatea din ei nu vor mai fi în viață, iar dacă vor mai trăi, atunci vor fi la pensie. Probabil, nici nu se mai gândesc la acea pensie. Ce trebuie să facem ca să schimbăm această mentalitate, pentru ca cei care astăzi guvernează să țină cont că fiecare decizie a lor poate să se reflecte asupra felului cum, în 2050, în Moldova se vor plăti pensiile, care servicii vor fi create și câți oameni vor mai trăi aici?

Vadim Pistrinciuc: „Putem să dezbatem această problemă încă foarte mult timp. Mulți însă vor spune care sunt soluțiile. Iar eu voi spune că există doar o singură soluție, o singură posibilitate, un singur instrument pentru a disciplina guvernarea țării, clasa politică și guvernul. Societatea nu trebuie să-și piardă din spiritul său revoluționar. Ea trebuie mereu să preseze, să mențină guvernul într-o presiune sănătoasă De ce? Pentru că este unicul lucru de care se teme clasa politică și politicienii. O voi spune ca pe un secret: toate evaluările experților sunt trecătoare. Iar când ei văd oameni...”

Europa Liberă: Înfuriați?

Vadim Pistrinciuc: „Chiar și pe acei care stau pașnic”.

Europa Liberă: Este clar când oamenii înfuriați strigă, stau cu pancartele...

Vadim Pistrinciuc: „Este pentru a arăta, a da semnale: societatea nu și-a pierdut calitatea sa revoluționară, capacitatea de a protesta și a exercita o presiune seriosă asupra puterii. Acesta este instrumentul principal și unic de disciplinare a puterii”.

Europa Liberă: Cred că este o concluzie mai mult decât bună pentru emisiunea noastră de azi. A fost Vadim Pistrinciuc. Iar noi ne vom vedea exact peste o lună. Toate cele bune.