Linkuri accesibilitate

Cine mai face afaceri în Republica Moldova (Galerie Foto)


La expoziția „Fabricat în Moldova”

Reportaj de la expoziția „Fabricat în Moldova”.

La Chișinău, are loc târgul anual „Fabricat în Moldova”. Zeci de producători au venit la târg pentru a demonstra că încă se mai poate face agricultură sănătoasă și profitabilă în ciuda presiunilor marilor retaileri, ba în unele cazuri, chiar cu ajutorul lor.

Cine mai face afaceri în Republica Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:36 0:00
Link direct



Vlad Muşat: „Aceștia sunt cu dovleac, dovleacul pus la blender şi pus în aluat. Acestea sunt tăiţei simpli, clasici, cum erau la bunica, doar ou şi făină, fără sare, fără apă…”

Cel care povestește despre tehnologia preparării aluatului pentru tăiței se numește Vlad Muşat. Este originar din comuna Tohatin, o suburbie a Chişinăului. El a făcut studiile la conservator, clasa clarinet, saxofon. Revenit recent din Veneţia, Italia, unde a avut un contract cu o orchestră, el s-a oferit să dea o mână de ajutor familiei în afacerea cu ţăieţei. Târgurile sunt un foarte bun prilej de promovare ca să atragă noi cumpărători.

Participanții expoziției „Fabricat în Moldova” din acest an s-au pliat pe profilul cel mai convingător în zilele noastre - ecologic şi autentic. Vlad Muşat se arată convins că oamenii încep să conștientizeze ce şi cum consumă.

Vlad Mușat
Vlad Mușat


Vlad Muşat: „Una dintre motivaţiile cele mai importante e că nu vrei să pleci şi începi să faci o afacere. La noi a început afacerea de la [faptul că] soţia nu voia să lucreze pentru altcineva. (…) În fiecare sâmbătă şi duminică la noi este o tradiţie în familie facem zeamă acasă. Nişte prieteni au rugat-o pe soţie să le facă nişte tăiţei şi cu încetişorul am început să facem în volume puţin mai mari pentru consumatori. După aceea soţia a zis: de ce nu să încercăm. Lucrăm cu diferite supermarketuri, restaurante, la târguri, chiar şi la persoane private. Vrem mai mult şi pentru asta trebuie de muncit. În mare măsură, dacă vrei, faci. E mai uşor să pleci, e mai greu să rămâi”.

Lilia Pahomea
Lilia Pahomea


Lilia Pahomea: „Aşa miere se păstrează 100 de procente, cine ştie o folosește. Şi iată dacă o tăiem aşa, vedeţi, mierea e proaspătă. Nu trebuie ţinută mierea în frigider. Iată aşa vă tai frumos”.

Lilia Pahomea din Oneşti, raionul Edineţ, nu duce lipsă de muşterii. La mare căutare sunt fagurii de miere. Spune că practică apicultura de vreo 15 ani, de când s-a pensionat, dar a moștenit tradiţia din familie. Ea povestește că şi-a pus pe picioare afacerea singură, fără niciun fel de sprijin. Până nu demult a fost ajutată de copii, dar ei au decis să plece din ţară. Migraţia a intervenit radical în sistemul de valori, concluzionează apicultoarea, făcând trimitere la situația dificilă în care se pomenesc oameni cu studii, din cauza salariilor umilitoare, și astfel în cele din urmă exemple călăuzitoare devin migranții.

Lilia Pahomea: „La noi, în Moldova, e tare greu de trăit. Am trei copii”.

Europa Liberă: De ce pe Dvs. v-a motivat să intraţi în această horă, iar pe ei nu?


Lilia Pahomea: „Probabil eu am dragostea de ţară, de lume, căci chiar şi acest lucru este foarte greu. Din cauza fiindcă a început să meargă valul, toţi vor apartamente bune, nu vor să mai trăiască la casa ceea ţărănească, de pildă, şi i-o făcut pe oamenii noştri să nu se mai gândească la dezvoltare, că hai încetişor, cum eu, de pildă, eu am făcut casă de la temelie”.

Birocraţia excesivă şi lipsa forţei de muncă, sunt principalele provocări pentru cei care fac afaceri în Republica Moldova, spune Iulia Ţurcanu, reprezentanta unei întreprinderi ce deţine o fermă de oi şi de vaci la Pelinia, Drochia. De curând întreprinderea a început să producă şi caşcaval. Iulia a schimbat traiul la bloc de orășeancă pe o îndeletnicire tradițională a părinţilor și bunicilor. Ca să reușești trebuie să fii motivată, spune Iulia. Curajul mamei soacre i-a molipsit şi pe cei tineri.

Iulia Țurcanu
Iulia Țurcanu


„Mulţi se miră pentru că tineretul de astăzi mai mult speră să se ducă peste hotare, să găsească acolo condiţii mai bune de trai. Dar eu cred că cine vrea să aibă un viitor bune poate să-l creeze unde s-a născut.”

Olga Zamorina
Olga Zamorina


La câţiva paşi de standul familiei din Pelenia, Drochia, o altă tânără care să încăpățânează să dezvolte o afacere cel puțin avantajoasă dacă nu megaprofitabilă. Se numeşte Olga Zamorina, vine din Tiraspol şi are de vânzare produse cosmetice organice. A început cu săpunul de casă, cu o investiţie de 100 de dolari, apoi s-a tot extins timp de patru ani, astfel încât a apărut și profitul.

„În acest domeniu pe mine mă ţine numai pasiunea pentru ceea ce fac, adică eu nu fac asta pentru a câştiga bani - sigur mie îmi place să câştig mai mult din vânzări - , dar satisfacție îmi aduc două lucruri: procesul în sine de producere şi reacţiile oamenilor, care sunt cele mai valoroase”.

Olga Zamorina spune că fiecare din tinerii care aleg să plece din ţară are propriile motive, cântărite cu mintea trează, și nimeni nu-i în drept să-i judece pentru alegerea făcută. Iar acei care-i vor înapoi acasă ar trebui să le ofere motive și mai temeinice decât cele ce i-au determinat să plece.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG