După ce un recent studiu internațional a confirmat că R. Moldova este una din țările cele mai amenințate cu depopularea, Valentina Ursu a cerut păreri și informații despre aceste fenomen sociologului de la Chișinău Vasile Cantarji.
Vasile Cantarji: „Este adevărat că Moldova, regional, este chiar lider la capitolul scăderea numărului populației și tendințe demografice foarte negative și este, totodată, păcat că guvernările nu acordă suficientă atenție acestui fenomen, care surmenează deja vădit și extrem de puternic fiabilitatea statului, care reduce din potențialul creșterii economice și, în general, creează prin efectele sale de lungă durată o serie de fenomene sociale negative.”
Europa Liberă: Care sunt factorii care îi fac pe mulți cetățeni să părăsească țara?
Vasile Cantarji: „Dacă vorbim despre migrația economică, care e de o amploare extrem de mare pentru Republica Moldova, este foarte simplu. Deci, migrația în general și, în mod particular, cea economică are loc între regiuni cu o diferență a nivelului de trai. Respectiv, migrația economică inițial și-a luat startul având la bază doi factori: remunerarea muncii și dimensiunile mici ale pieței de muncă în Republica Moldova în anii respectivi. Eu vorbesc despre prima fază, dar migrația la noi depășește ca și vârstă deja două decenii și, respectiv, ea își schimbă fazele. Și în teoria clasică a migrațiilor am pășit în faza care deja a devenit mai puțin economică și devine una familială. Deci, primii migranți plecați și stabiliți peste hotarele țării de ani buni generează al doilea val de migrați, e vorba de membrii familiei care își reîntregesc familiile peste hotare. Astfel se ajunge la situația în care, simplist vorbind, un migrant, plecând cu 10-15 ani în urmă din Republica Moldova, nefiind satisfăcut de salariu sau de locul de muncă, dacă i s-ar oferi astăzi un salariu sau un loc de muncă decent, el nu va veni deja din altă cauză, fiindcă în toți acești ani acest cetățean a trăit într-un alt nivel de confort în marile orașe europene și, respectiv, el nu va reveni în localitatea sa rurală sau chiar și urbană în Republica Moldova, unde încă lipsește infrastructura de bază, unde sfera serviciilor, mai ales cea a serviciilor de stat e așa cum e și situația în general a drepturilor omului etc. De aceea, nu pot spune că politicile îndreptate spre a readuce migranții acasă au sorți de izbândă.”
Europa Liberă: O să revenim la politicile pe care trebuie să le promoveze statul, pentru că chiar guvernanții, indiferent de culoarea politică, mereu au avut îndemnul: „Veniți acasă, cei plecați peste hotare, aduceți bani, investiți”. Dar o să ajungem și la aspectul de ce nu se grăbesc moldovenii să revină acasă. Unii din ei au și dat ascultare acestui sfat, au venit, au deschis afaceri, imediat au și falimentat afacerile și și-au făcut bagajele și au plecat din nou, dar vreau totuși până la urmă să duceți la capăt firul gândului referitor la plecarea oamenilor preponderent din mediul rural. Dacă mergi în sate, vezi că ulițele sunt pustii, vezi că o sumedenie de case sunt scoase de vânzare, din discuția cu localnici afli că încă mulți își doresc să ia calea străinătății.
Vasile Cantarji: „Înțeleg aspectul întrebării...”
Europa Liberă: De ce acest exod în mediul rural e atât de pronunțat?
Am fost cumva artificial menținuți aproape un deceniu ca fiind o țară rurală
Vasile Cantarji: „Cu tot tragismul depopulării satelor, acest proces este tocmai unul firesc. Și chiar să fi fost în procesele demografice tendințele pozitive, satele urmau să fie depopulate, fiindcă noi în acest proces de urbanizare am întârziat. Deci, noi am fost cumva artificial menținuți aproape un deceniu ca fiind o țară rurală. Fără aceste politici de pe timpul Uniunii Sovietice, la noi demult ar fi rămas mult mai puține sate și cu majoritatea populației locuitoare în orașe, așa cum sunt mai toate țările din zonă.”
Europa Liberă: Deci, ideea Dvs. e că dacă mor satele, nu ar trebui să facem o dramă din asta?
Vasile Cantarji: „E o dramă în sine, dar trebuie să fim conștienți că este un proces inevitabil și ireversibil.”
Europa Liberă: Dar putem face o diferență între sate - sunt localități pe cale de pieire și sunt localități cu perspectivă?
Vasile Cantarji: „Nu e vorba că vor dispărea complet toate localitățile rurale, nu. Vor dispărea tocmai acelea care nu au potențial economic și demografic, fiindcă, spuneți-mi, vă rog, o localitate care în anul ‘89 a avut 1.200 de locuitori, iar astăzi are 900, nu există niciun model de calcul care ar arăta că ar fi fezabile investițiile în apeduct, în canalizare etc.”
Europa Liberă: Dl Cantarji, eu m-am întors de la Corjeuți, Briceni, sat vestit în toate timpurile, este adevărat că satul acesta e frumos...
Vasile Cantarji: „Nu e satul care era faimos prin faptul că avea ruta Corjeuți-Paris?”
Europa Liberă: Deci, „al doilea Paris în Republica Moldova”, așa i se spune acestei localități. Din ceea ce am văzut la fața locului, castel, palat poți să numești casele pe care le-au ridicat cei care muncesc în Franța, majoritatea fiind plecați la muncă acolo, dar ele sunt pustii. Atâția bani s-au investit, în primul rând de la cei care au plecat.
Vasile Cantarji: „Dacă casele stau pustii, cel mai probabil, satul va muri cu toate castelele din el.”
Europa Liberă: Se reduce numărul copiilor la școală...
Vasile Cantarji: „Exact, se reduce numărul copiilor la școală. În general nu a fost fezabilă investiția în imobile costisitoare în acea localitate atâta timp cât persoanele în cauză nu aveau o perspectivă de revenire. Și hai să zicem că au construit case mari, gândindu-se că la bătrânețe vor reveni, dar la bătrânețe, când vor reveni, nu știu dacă vor fi în stare să întrețină o asemenea locuință. Dar e un alt aspect legat de spiritul investițional care a dus la faptul că excesul pe alocuri de bani generați din migrație nu a fost direcționat spre afaceri, spre circuit în economie, ci cetățeanul, fie neavând cunoștințele economice necesare, fie din alte motive, a căutat soluția financiară și investițională nu tocmai cea mai bună, dar cea mai sigură, într-un fel, adică, investițiile în imobil.”
Europa Liberă: Deseori pentru că e pustiu satul, se dă vina pe administrația publică locală că, dacă cei din primărie ar fi identificat resurse, ar fi atras investiții, ar fi îmbunătățit infrastructura, ar fi...
Noi nu am ieșit din clișeele sovietice că statul ne este dator nouă să ne creeze locuri de muncă.
Vasile Cantarji: „Da, știu, este o percepție pe larg răspândită, dar una foarte și foarte eronată. Noi nu am ieșit din clișeele sovietice că statul ne este dator nouă să ne creeze locuri de muncă. Statul îi dator într-o anumită măsură, dar nu în totalitate, locurile de muncă le creează piața și doar piața. La fel și cu vina administrațiilor din cauza depopulării, e și o administrație defectuoasă de vină, dar în mare parte sunt factorii care generează acest fenomen al migrației, al exodului, sunt mult peste capacitățile și posibilitățile administrațiilor publice locale.”
Europa Liberă: Să revenim la politicile pe care le promovează statul în domeniul reîntoarcerii celor plecați în străinătate acasă și dacă aceste politici sunt mai mult pe hârtie sau chiar ar putea să dea rezultate și dacă ar putea, de ce nu dau rezultate?
Vasile Cantarji: „Nu știu în ce măsură putem vorbi că sunt pe hârtie, mai degrabă doar la nivel declarativ. Ele au fost, mai multe încercări, dar nu de anvergura dimensiunilor fenomenului și, respectiv, nu au dat foarte-foarte mari rezultate. Deci, trebuie să înțelegem foarte clar, nu este Moldova prima și, probabil, nu este ultima care este afectată în așa măsură de acest fenomen.”
Europa Liberă: Asta mereu se spune, s-a vorbit că și Portugalia, și Italia au fost țări care acum 50 de ani au fost afectate de migrație, dar situația acolo s-a schimbat. Aici au trecut 30 de ani și parcă din contra lucrurile se înrăutățesc.
Vasile Cantarji: „Ei, cumva, au avut mai mult noroc de dezvoltarea economică a Europei în general în secolul trecut și au depășit acest necaz, să-i zicem, că-i un adevărat necaz pentru o țară, pentru un stat, dar să revenim la experiență...”
Europa Liberă: ...și la politicile pe care trebuie să le promoveze guvernanții.
Vasile Cantarji: „E vorba de un cerc vicios aici. Migrația scoate energia țării, energia poporului, energia care este necesară pentru dezvoltare economică.”
Europa Liberă: Forța motrice, la asta vă referiți?
Vasile Cantarji: „Întrebați orice om de afaceri din țară și vi se va spune că avem deja o criză enormă de forță de muncă și, respectiv, prin ce este acest cerc vicios pentru a da un imbold, o creștere economică, e nevoie să avem anumite resurse. În primul rând, resurse umane. Or, tocmai migrația diminuează din aceste resurse, fiindcă cunoaștem că pleacă cei mai instruiți...”
Europa Liberă: Pleacă brațele de muncă calificate.
Vasile Cantarji: „Da, înalt calificate. Și trebuie să înțelegem că orice reforme care vor duce la sporirea nivelului de trai, la fortificarea respectării drepturilor omului, vor duce spre instituții mai eficiente, vor lucra pentru țară, adică vor crea atracție pentru revenirea migranților.”
Europa Liberă: În trei decenii nu s-au putut identifica soluții viabile?
Vasile Cantarji: „Mai în glumă, mai în serios, deseori spun că cu toate criticile la adresa guvernării comuniste, trebuie să recunoaștem că, mai ales în primul mandat, având majoritate constituțională, totuși n-au îndrăznit să intervină asupra Constituției, dar marele reproș al meu personal față de acea guvernare a fost că tocmai ei au mers pe făgașul folosirii migranților drept „carne de tun” și nu au creat condițiile pentru a merge pe formula în care migrația să aducă maxim folos țării. Deci, guvernările la propriu au mers pe modelul importului, atâta timp cât vin bani de la migranții de peste hotare este stimulat consumul pe intern, iar guvernul strânge bacșiș prin vamă și în felul acesta foarte simplu își umple bugetul și nu mai are nevoie să se gândească la politici pe termen lung mai eficiente.”
Europa Liberă: Dar au fost puse în practică anumite programe, PARE 1+1, un leu de la stat și un leu de la cel care vrea să investească?
Vasile Cantarji: „Am spus că au fost anumite încercări, dar nici pe departe de anvergura fenomenului, deci au fost mult prea puține și mult prea mici. Programele respective ar fi lucrat, și în alte țări ele au lucrat și ar fi lucrat mai bine, dar în general climatul investițional nu este favorabil pentru investiții. Or, migrantul la revenire, în concepția acestor programe, era un investitor, cumva un străin de-al nostru.”
Europa Liberă: Iar migrantul spunea că autoritățile statului îl tratează ca pe un agent din care poate stoarce mită, pe care poate să-l corupă...
Vasile Cantarji: „Ei, așa cum se făceau la noi afacerile. Deci, instituții ineficiente și corupte înăbușă orice perspectivă de dezvoltare a businessului, de aceea nici nu am avut politici care să aibă niște rezultate palpabile. ”
Europa Liberă: Astăzi se poate redresa situația?
Vasile Cantarji: „Oricând se poate, dar tocmai...”
Europa Liberă: Cine și cum ar trebui să intervină?
Vasile Cantarji: „Trebuie să privim din două perspective: din perspectiva generală a dezvoltării statului și a însănătoșirii statului și din perspectiva practică de programe țintite prin revenirea migranților, prin investiția banilor lor în economie și protejarea afacerii acestora.”
Europa Liberă: Din analizele Dvs., credeți că cei plecați vor reveni totuși? Și dacă da, când ar putea să se întoarcă acasă o parte din cei plecați?
Oameni și locuri la Florești
Vasile Cantarji: „Sunt prea multe necunoscute pentru viitor. Eu sunt tot mai pesimist și mai pesimist, fiindcă e vorba deja și de o perioadă mult prea lungă. Au crescut generații de moldoveni născuți peste hotare, ei sunt moldoveni doar pe hârtie, dar există și o perspectivă sumbră chiar și care include în ecuație posibila revenire. Vă imaginați, dacă revin măcar 100.000 de moldoveni care se apropie de vârsta de pensionare, neavând stagiul de cotizare în Republica Moldova?...”
Europa Liberă: Va fi o povară mare pentru statul Republica Moldova?
Vasile Cantarji: „S-ar putea să fie ultima țintă bătută în capacul sicriului asupra sistemului de pensii.”
Europa Liberă: Dar majoritatea dintre ei vor câștiga pensii din țările în care au lucrat?
Vasile Cantarji: „Dă Doamne, dar nu toți.”
Europa Liberă: Și aici punem punct sau totuși propuneți niște soluții?
Vasile Cantarji: „Și sistemul de pensii trebuie reformat, ca să includă în perspectivă și încadrarea a astfel de cetățeni care practic nu au activat profesional în Republica Moldova și nu pot pretinde la pensia pentru limita de vârstă. Aici ce este adevărat și trebuie să menționăm e că majoritatea țărilor care au primit migranții din Republica Moldova, guvernele anterioare au reușit să negocieze acorduri bilaterale ca să-i protejeze. Și acest lucru poate fi trecut la realizări. Este foarte bine și a fost ceva absolut necesar.”
Europa Liberă: În opinia Dvs., va continua acest exod, se va stopa?
Vasile Cantarji: „El continuă și el va înceta doar aparent prin epuizarea numerică a potențialului uman...”
Europa Liberă: Și dacă se zice că, de la independență încoace, Republica Moldova ar fi pierdut a treia parte din populație, peste 30 de ani, ce ar arăta statisticile?
Vasile Cantarji: „Eu am pus la îndoială faptul că stăm destul de prost și la capitolul evidență a emigrației, dar deja vedem că Biroul Național de Statistică este nevoit să ajusteze numărul populației și l-a ajustat considerabil, dar peste 30 de ani se vor adeveri prognozele că ne vom apropia de o țară de două milioane de cetățeni.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu o Moldovă depopulată?
Vasile Cantarji: „Se va schimba structura demografică a populației. Dacă țările occidentale au avut de la cine importa populație, noi n-o să prea avem, în sensul în care nu veți găsi la est de noi țări care pot furniza în perspectivă migranți prin procese controlate. Asta-i o tragedie chiar.”
Europa Liberă: Și cum încurajați populația?
Vasile Cantarji: „Mai devreme sau mai târziu, statul cred că va demara acțiuni concrete și în acest sens, dar pe viitor pur și simplu trebuie ca și stat să ne învățăm să trăim în condițiile unor limite demografice, ceea ce înseamnă că atunci când planificăm perspectivele de dezvoltare trebuie să nu mizăm pe creșterea ofertei forței de muncă, ci trebuie să ne canalizăm eforturile spre sporirea productivității, ceea ce înseamnă revedere capitală a sistemului de învățământ și de pregătire profesională, ceea ce înseamnă ajustarea acestora la tendințele tehnologice contemporane și tot ce rezultă de aici. Imaginați-vă cum am putea noi preveni plecarea peste hotare a copiilor de astăzi. Primul lucru ce trebuie făcut e să-i pregătim astfel ca ei să poată, aflându-se în țară, să exporte servicii, ceea ce fac țările mici, precum vestita Estonie, care investesc masiv în tehnologiile informaționale. Deci să creăm locuri de muncă și muncitori care să poată munci în Republica Moldova în fața calculatorului pentru un angajator străin.”
