Linkuri accesibilitate

„Unchiul din America”: influența diasporei asupra țării de origine


Imagine generică

Diaspora e văzută întâi de toate ca o oportunitate de atragere a fondurilor în ţară. 

Dacă vreuna din băcăniile și magazinele ținute de arabi are proprietari sirieni, cumpărătorul va avea surpriza să descopere acolo un produs neașteptat: ceaiul sau pulberea de iarbă mate, yerba mate, acel miraculos stimulant sud-american, care apare, cu irizări mitologice, prin proza unor autori precum Gabriel García Márquez.

Mate, planta bogată în cafeină și băutura ca un ceai în care este infuzată, a fost dusă în Siria și Liban în sec. XX de imigranți sirieni și libanezi în Argentina, care aduceau înapoi, în țara lor de origine, minunății din lumea nouă. Într-atât de mult au prins sirienii și libanezii gust pe mate, încât Siria e cel mai mare importator de această frunză, care a intrat în obiceiurile locale, iar sirienii beau la fel de mult mate pe cât beau acei gauchos care călăresc sumbru și demn prin povestirile lui Borges.

Este un caz verificabil și imediat accesibil de influență culturală masivă adusă prin diaspora, oameni care reîntorcându-se în țara de origine, sau menținând un contact permanent cu ea au influențat și modificat direct cultura din care proveneau.

Armenii sunt apoi un asemenea caz complex de cultură care se redefinește în permanență prin diaspora. Chiar lăsând deoparte pecetea de neșters asupra identității armene pe care a reprezentat-o genocidul comis de turco-otomani de la încheierea Primului Război Mondial, influența diasporei asupra armenilor e în permanență importantă și vizibilă, cum a arătat-o numirea de către Armenia, ca ambasador la UNESCO, a răposatului cântăreț francez de origine armeană Charles Aznavour.


Sigur, nu orice diaspora se activează pentru a modifica mentalitatea de acasă. Cele provenite din culturi mari, puternice, istorice, caută, dimpotrivă, să se conformeze imaginii definitive pe care o proiectează acea cultură, pentru a rămâne parte din ea. Așa sunt grecii, evreii, italienii. Din perspectiva acestora, diaspora este considerată, în sensul mai restrâns și mai precis, ca fiind răspândirea unei populații care are un punct de plecare real încă existent, un loc ce se poate numi acasă, cu o cultură atât de puternică, încât diaspora nu poate decât să se conformeze ei. Evreii sau irlandezii se califică astfel pentru denumirea clasică de diaspora.

În fosta Uniune Sovietică, dar chiar și după destrămarea ei, multe au fost cazurile în care o diaspora internă, migrând spre Moscova sau republicile mai prospere, i-a putut influența, economic și cultural, pe cei rămași acasă. Așa au fost, de exemplu, găgăuzii, care mergeau în Azerbaidjan la muncă, unde întâlneau o societate cu o limbă turcă similară, dar mult mai deschisă cultural.

Multe culturi s-au schimbat în bine prin influența acelor înstrăinați și uneori huliți „unchi din America”...

Sau cecenii, pentru care, în ciuda conflictului etern cu Rusia, deschiderea spre Moscova a însemnat enorm în termen de oportunități culturale. Astfel, atât de rigida societate cecenă a acceptat faptul că primul președinte independent, Djohar Dudaiev, se însurase cu o rusoaică, iar o scurtă vreme al doilea om în Federația Rusă, omul care putea deveni președinte în locul lui Elțîn, a fost un cecen: Ruslan Hasbulatov.

În aceste condiții, celebra expresie „unchiul din America” poate să capete o neașteptată valență pozitivă. „America” fiind o regiune metafizică, situabilă oriunde, multe culturi s-au schimbat în bine prin influența acelor înstrăinați și uneori huliți „unchi din America”.

***

Un studiu realizat recent de Organizația Internațională pentru Migrație, în care este analizat fenomenul migrației din Moldova, Ucraina, Belarus şi Georgia, arată că R. Moldova înregistrează cea mai mare rata a cetățenilor cu rude peste hotare. Patru din zece cetățeni ai R. Moldova au cel puțin o rudă plecată la munci peste hotare. Spre comparație, în Georgia doar 10 la sută dintre cetăţeni spun că au rude în diaspora. Potrivit studiului, în 2019 numărul moldovenilor care au emigrat depășește o jumătate de milion şi este dublu faţă de anul 2006. Doi din zece moldoveni sunt considerați potențiali migranți.


Diaspora e văzută întâi de toate ca o oportunitate de atragere a fondurilor în ţară. Transferurile de peste hotare constituie o cincime din economia ţării şi rămân a fi unul din motoarele principale ale creșterii economice din R. Moldova.

Fosta şefă a Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, Olga Coptu spune că rolul diasporei nu poate fi redus doar la cel economic.

Olga Coptu
Olga Coptu

„Sub influenţa diasporei se produc anumite schimbări pentru că cei din afara ţării revin acasă foarte des. Revin nu doar cu bani, revin cu know how, cu proiecte, de la cele sociale, umanitare, la proiecte de nivel înalt, de politici publice, proiecte de infrastructură, dezvoltare locală. Diaspora vine cu ceea ce a învățat de peste hotare: reguli de comportament, noi profesii. Nu în ultimul rând, ar fi să menţionez gastronomie. În ziua de astăzi moldovenii noştri ştiu a găti de la pizza italiană până la bucătărie chinezească, turcească, franțuzească etc.”

Europa Liberă: Unii spun că diaspora întorcându-se acasă revine la moravurile de aici?

„Nu aş generaliza. Eu, de exemplu, după opt ani de şedere în Italia revenind acasă am continuat unele deprinderi pe care le-a avut acolo, la fel cum fac şi mulţi colegi sau prieteni de-ai mei, inclusiv dacă vorbim despre folosirea transportului public, reguli de circulaţie, sortarea gunoiului. Sunt lucruri pe care ai noştri le deprind în afara ţării şi continuă să le facă acasă. Nemaivorbind de lucruri pe care le fac în familie legate de educaţia copiilor, deprinderi de a dezvolta anumite aptitudini. Lucrurile evoluează, nu regresează.”

Migranţii au contribuit şi la schimbarea mentalității localnicilor...


Tatiana Solonari este responsabilă de comunicare în cadrul proiectului Migrație și Dezvoltare locală al PNUD Moldova. Grație asistenței oferite de managerii proiectului, migranţii au donat peste 250 de mii de dolari în sprijinul unor inițiative locale din satele lor de baștină, cum ar fi reconstrucția unui drum sau reparația unei porțiuni de apeduct. Ea spune că dincolo de ajutorul financiar, migranţii au contribuit şi la schimbarea mentalităţii localnicilor. În peste 38 de comunităţi din Moldova se poate constata cu certitudine că oamenii au conștientizat că sunt în drept să decidă singuri care e ordinea priorităților dacă știu să găsească și banii necesari.

„Pe lângă banii transferaţi, au fost realizate sute de iniţiative mici şi mijlocii sociale şi culturale. Cei de pe loc au înţeles cât de important este să faci voluntariat. Pentru ei a fost un argument foarte puternic că cei plecaţi peste mări şi ţări găsesc timp, resurse şi forţe să facă chiar şi de la distanţă lucruri importante pentru localitate.

Pe de altă parte aceste experienţe învaţă oamenii din comunităţi că faptul de a fi unit este un mare avantaj, or în ultimul timp observăm unele tendinţe de dispersare a oamenilor în a face lucruri bune. Când apar primele rezultate – un parc renovat, o stradă iluminată, un drum pavat – dă mai multă încredere localnicilor că ei pot, că împreună sunt o forţă.”


Diaspora moldoveană influențează în mod semnificativ și comportamentul electoral, mai cu seamă din 2016, când moldovenii de peste hotare s-a mobilizat în număr record la alegerile prezidențiale, iar parte dintre ei nu şi-au putut exercita dreptul la vot pentru că nu le-au ajuns buletine. Atunci s-a creat un nucleu activ al diasporei care lansează diverse iniţiative, numai că foarte frecvent decidenții de la Chișinău le trec sub tăcere.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG