Cum poate fi pus în slujba unei localități fenomenul migrației, cel care până acum a produs mai multe daune decât beneficii? Peste 50 de localități din țară au găsit răspunsul la această întrebare și de aproape cinci ani își rezolvă problemele cu care se confruntă fără aștepte ajutor de la centru.
Sătenii stabiliți cu traiul în afara țării contribuie generos la finanțarea soluțiilor identificate de numitele Asociații de băștinași. Vă dau un singur exemplu. Statistica din anul trecut spune că 30 la sută din totalul proiectelor realizate la Ciorești, Nisporeni, localitate aflată la aproape 60 de km de capitală, au fost puse în practică datorită banilor trimiși acasă de cioreștenii stabiliți peste hotare.
Amenajarea terenului de sport din centrul satului și renovarea unui centru multifuncțional, care oferă zilnic prânzuri calde pentru câteva zeci de săteni nevoiași, sunt proiectele cele mai vizibile cu care se laudă localitatea. Președintele Asociației de băștinași „Cioreşti baştina mea”, Dumitru Mîrza, spune că ține legătura cu cei peste 700 de membri ai asociației… pe Facebook. Inclusiv on-line este stabilită lista de priorități pentru localitate, supusă votului și astfel se identifică problema cea mai acută:
Se ține legătura cu cei peste 700 de membri ai asociației de băștinași… pe Facebook...
„Noi publicăm toată activitatea noastră, oamenii pot să vadă la ce etapă suntem la fiecare proiect, ei vin cu idei, propuneri online, da. Chiar ne-am propus să identificăm în țările în care băștinașii noștri lucrează să delegăm câte un băștinaș ca vice-președinte al asociației în țara în care lucrează. Astfel ne-ar fi mai ușor să facem legătură cu băștinașii noștri”.
Sumele adunate pentru fiecare proiect depășesc cu mult așteptările inițiale, spune Dumitru Mîrza, iar proiectul pe care așteaptă să-l finalizeze în cel mai scurt timp e crearea traseului turistic „Dor de Codru” itinerar care, speră cioreștenii, ar putea face concurență Orheiului Vechi.
Pentru dezvoltarea acestui proiect, și-au unit „forțele și banii” trei localități: Dolna, Ciorești și Micleușeni, iar unul din obiectivele turistice create în ultimii ani este „Casa Mierii” ai cărei proprietari speră să-l transforme într-o pensiune.
Victor Ciolacu și Ana Ciolacu sunt foști migranți. Peste un deceniu au muncit în Grecia, Germania și Franța, iar după ce au pus pe picioare o afacere speră să-și readucă acasă copii, rămași peste hotare. Ana Ciolacu spune că deseori sprijinul sătenilor migranți reprezintă singura soluție pentru dezvoltarea localităților rurale:
„Au contribuit la drumul acesta al nostru. Avem foarte mulți plecați care au promovat și contribuie afacerea. Cumpără mierea noastră, o duc peste hotare, ne promovează și ne sună. Chiar și din Africa am avut vizitatori, chiar din America au știut de noi”.
Europa Liberă: Ce ar trebui să se schimbe în Moldova ca exemplul Dvs să fie multiplicat?
„Off, să fie ajutați cei care vin de peste hotare. Să nu le ia și ultimul bănuț pe care tu vrei să-l investești și ei nu îți dau voie”.
Orice Asociație de băștinași are în localitate o persoană „de legătură”, cea care cunoaște problemele localității. În satul Vorniceni, Nisporeni, această responsabilitate este pusă pe umerii Vioricăi Mămăligă, tot ea specialistă pentru atragerea investițiilor în cadrul primăriei. Actualmente satul Vorniceni are oficial 4000 de locuitori, cu 1200 mai puțin decât acum un deceniu. Viorica Mămăligă spune că de la an la an sunt tot mai mulți săteni care se arată interesați să contribuie financiar la dezvoltarea localității.
„Toate aceste mici acțiuni în care s-au implicat băștinașii este în primul rând comunicarea cu ei și implicarea în procesul decizional de dezvoltare a satului de baștină, or, fiecare instituție din Vorniceni se gândea înainte la propriile probleme – liceul, primăria, nimeni nu avea treabă unii cu alții, mergeau doar pe acțiunile lor.
De la an la an sunt tot mai mulți săteni care se arată interesați să contribuie financiar la dezvoltarea localității...
Acum, aceste instituții au încercat încetul cu încetul să colaboreze, au venit băștinași care prin transferul lor de cunoștințe sau experiențe au realizat înfrățiri cu alte sate din România, de exemplu, cu Vorniceni din Botoșani sau acte de caritate pentru alte localități, lăsând la o parte orgoliul de a trage numai la satul tău de baștină”.
Managera responsabilă de componenta politici din cadrul proiectului Migrație și dezvoltare locală, PNUD Moldova, Zinaida Adam, spune că din 2015, peste zece mii de moldoveni plecați peste hotare au contribuit cu aproape 300 de mii de dolari la dezvoltarea proiectelor din localitățile lor.
„Am reușit să arătăm că migrația nu este doar o problemă, dar este o oportunitate, o oportunitate reală pentru dezvoltarea țării și comunităților rurale. (…) Toate proiectele care au fost realizate au fost identificate și realizate cu băștinașii. Nu au fost proiecte pe care noi, PNUD, le-am impus acestor primării, din contra, au fost proiecte care au răspuns la o necesitate reală în fiecare din acest sat. Anume faptul că băștinașii au putut să voteze ce proiecte urmează a fi finanțate a fost un factor cheie pentru că oamenii au văzut că primăria are urechea aplecată, le aude vocea și ei au un cuvânt de spus la ceea ce se întâmplă în satul lor”.
Pe lângă aportul financiar, mai spune Zinaida Adam, cea mai importantă realizare a proiectului Migrație și dezvoltare locală e schimbarea de mentalitate, or, în cel puțin 50 de sate din țară oamenii au înțeles că sunt în drept să decidă singuri care e ordinea priorităților dacă știu să găsească și banii necesari pentru împlinirea viselor.
