Linkuri accesibilitate

Zilele diasporei: speranțe și îngrijorări ale celor reveniți acasă pentru câteva zile (FOTO/ VIDEO)


Zilele diasporei la Palatul Republicii

De vorbă cu mai mulți moldoveni stabiliți peste hotare care au participat astăzi la deschiderea Zilelor diasporei.

Astăzi au început Zilele Diasporei, organizate de Guvern pentru strângerea legăturilor între cei plecați și comunitățile de acasă. Dar Guvernul cu care discută anul acesta diaspora este altul.

Zilele diasporei: speranțe și îngrijorări ale celor reveniți acasă pentru câteva zile
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:49 0:00
Link direct


Președintele Igor Dodon, șefa executivului Maia Sandu și mai mulți miniștri au participat la deschiderea oficială a Zilelor Diasporei. Numărul moldovenilor stabiliți în străinătate este disputat, dar cel mai des este vehiculată cifra de un milion de oameni.

Dorin Dușceac, președintele Asociației pentru Integrarea Migranților din Paris, Franța, sugerează guvernanților să se implice plenar în soluționarea mai multor probleme cu care se confruntă moldovenii de peste hotare.

Dorin Dusceac stabilit în Franța
Dorin Dusceac stabilit în Franța

„De exemplu, recunoașterea diplomelor de studii obținute în Republica Moldova acolo, peste hotare, în țările de reședință, sau recunoașterea permiselor de conducere moldovenești în afara Republicii Moldova, sau crearea unei platforme care ar facilita voluntariatul sau contribuția voluntară, benevolă a migranților noștri în favoarea dezvoltării Republicii Moldova, sau crearea unui fond de investiții a diasporei.

S-a discutat chiar astăzi despre așa-numitele diaspora bonds, care ar fi niște hârtii de valoare achiziționate de către membrii diasporei, care ar avea rolul unui soi de împrumut pe care diaspora l-ar face pe termen lung în condiții avantajoase Republicii Moldova. Ar fi mai multe mecanisme care trebuie fie perfecționate, fie create, elaborate de la zero, care ar facilita, pe de o parte, integrarea membrilor diasporei acolo, în țările de reședință unde se află ei, pe de altă parte, facilitarea revenirii migranților atunci când migranții doresc acest lucru și, bineînțeles, contribuția permanentă a membrilor diasporei chiar și de la distanță, fiindcă noile tehnologii permit acest lucru, în favoarea unei dezvoltări cât mai rapide și cât mai eficiente și pe plan economic, și pe plan politic, și pe plan social al țării de origine, al Republicii Moldova.”

Igor Cereteu este venit din Spania pentru câteva zile la această întâlnire cu diaspora.

„Să sperăm că împreună – acum da, nu sunt doar vorbe – să putem să facem ceva de folos pentru țară. Transferurile bănești, care acum s-a calculat, au fost peste un miliard doar într-un an, o să le aducem și la unul și jumătate, și la două miliarde. Este posibil, că nu doar din transferurile care se fac din salarii, ci și din afaceri, și din investiții să vină cu mult mai mulți bani în Republica Moldova, ca să nu fie nevoită să stea cu mâna întinsă la partenerii externi, să ia împrumuturi. Avem persoane cu capacitate care pot să creeze și să investească, dacă ar avea certitudinea că afacerile lor sunt în siguranță în Republica Moldova.”

Un alt participant la Zilele Diasporei, venit din Italia, Angela Chilat.

Europe Liberă: Toate guvernările aveau îndemnul acesta: „Veniți acasă, cei din străinătate”. La un moment dat aproape că s-a banalizat acest îndemn, această chemare. Acum credeți că chiar o să veniți acasă?

Angela Chilat a venit din Italia
Angela Chilat a venit din Italia

„Da, dna prim-ministru a spus că, deoarece suntem capabili să facem activități acolo, peste hotare, dar aici, în țară, nicidecum nu reușim, înseamnă că ceva nu merge. Și dacă o să fie eliminate toate piedicile care ne încurcă să ne putem manifesta și promova aici, de ce nu? Eu sunt prima care ar reveni încoace.”

Europa Liberă: Știți că multe afaceri care au fost inițiate pe parcursul anilor au ajuns să falimenteze și să cei care au venit și-au făcut valizele din nou și au plecat de unde au venit, în străinătate?

Angela Chilat: „Da, mulți chiar cunoscuți de-ai mei, prieteni de-ai mei care au venit cu bani, care au fost până la urmă jefuiți nu pot să spun, dar a trebuit să plătească acolo, acolo, acolo și când să înceapă activitatea nu mai aveau și nu mai era cu ce.”

Europa Liberă: Jecmăniți, într-un fel.

Acum sperăm cu aerul acesta așa proaspăt de schimbări să vină ceva, ca să ne putem stabili, că rădăcinile le avem...

Angela Chilat: „Da, într-un fel, așa. Și s-au întors înapoi cu geanta în spate să-și câștige pâinea de toate zilele. Acum sperăm cu aerul acesta așa proaspăt de schimbări să vină ceva, un val așa frumos, ca să ne putem stabili, că rădăcinile le avem.”

Valeriu Curmei este unul din moldovenii stabiliți în Federația Rusă. Discutăm și cu dumnealui despre rolul pe care îl joacă moldovenii stabiliți în străinătate.

„Cred că în viitor o să avem un dialog adevărat, o să se implice diaspora. Deja arată primele cazuri care sunt, primele persoane care sunt în diasporă și toate sunt foarte bune. Vedeți cum sunt? Sunt schimbări foarte bune, radicale, de aceea noi credem că diaspora o să arate încă multe, căci potențialul e foarte mare. Au apărut în diasporă oameni foarte bogați, au să vină cu investiții directe, îi foarte bine.”

Europa Liberă: Dvs. veniți din Federația Rusă?

Valeriu Curmei stabilit în Rusia
Valeriu Curmei stabilit în Rusia

Valeriu Curmei: „Da, da!”

Europa Liberă: Ar fi mulți moldoveni care au câștigat capital și ar vrea să-l aducă în Republica Moldova?

Valeriu Curmei: „Da, da... În ultima vreme, situația în Rusia nu este binefăcătoare pentru diasporă. Sunt mulți oameni care stau în dilemă: ce să facă mai departe? Nu se câștigă și de aceea poate oamenii au să înceapă câte oleacă să revină acasă. Numai că trebuie să fie dialog cu dânșii, însă, cu părere de rău, Ambasada Moldovei din Rusia nu lucrează, de aceea viitorul nostru este în alte părți.”

Europa Liberă: Gastarbeiterii moldoveni aveau probleme deseori, pentru că li se puneau și restricții de a mai activa în Federația Rusă. Se ameliorează această problemă?

Valeriu Curmei: „Nu se simte nimic bun pentru cetățenii noștri. Îi sistemul rusesc pe care nu-l poți schimba, corupție totală este și de aceea acum în Rusia au rămas puțini oameni de-ai noștri. Se vorbește de câteva, 200-300 de mii, dar în realitate se află la vreo 100 și ceva de mii și oamenii aceștia vor să revină acasă, pentru că în Rusia nu se câștigă și acesta-i motivul principal – nu se câștigă în ultima vreme.”

Vocile diasporei la Europa Liberă
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:49 0:00

Ion Bujor e prezent la Zilele Diasporei, pentru că de ceva timp s-a stabilit în Marea Britanie.

„Sunt reprezentantul diasporei și am fondat o asociație - „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare” - pe lângă Biserica „Sfântul Dumitru” din Londra. Vă imaginați? În Londra bisericile catolice au transmis un obiectiv turistic extraordinar de frumos - Biserica „Sfântul Dumitru” -, l-au transmis unui basarabean de-al nostru, părintelui Serghie de la Costești și el este parohul bisericii.”

Europa Liberă: Și ce ne puteți spune despre diaspora moldovenească din Marea Britanie?

Ion Bujor a venit din Marea Britanie
Ion Bujor a venit din Marea Britanie

Ion Bujor: „Vreau să vă spun că nu este prea unită, așa, fiecare cu ale lui, dar oricum lumea se străduiește, adică în măsura posibilităților, cel puțin să fie la bisericile românești. Se fac slujbe frumoase duminica, iată acolo diaspora se adună. Acolo se duce lumea și se încarcă cu energie pozitivă, dar diaspora... trebuie să mulțumim la oamenii ăștia care sunt curajoși, pământenii noștri care au trecut prin greutăți extraordinare, care au menținut corăbioara asta a țărișoarei noastre.”

Europa Liberă: De ce e atât de greoi drumul întoarcerii?

Ion Bujor: „Pentru că nu este stabilitate aici.”

Trei miniștri din Guvernul Sandu care ani mulți au fost stabiliți peste hotare au revenit în Republica Moldova...

Trei miniștri din Guvernul Sandu care ani mulți au fost stabiliți peste hotare au revenit în Republica Moldova. Ei au vorbit astăzi în fața conaționalilor prezenți la Zilele Diasporei.

Dl Vadim Brînzan spune că ar putea să-i urmeze și alți moldoveni din diasporă calea, pentru că e un exemplu molipsitor: „Deja câțiva membri din echipa mea sunt din diasporă - din Marea Britanie, din Statele Unite. Sunt încă câțiva viitori membri ai echipei pe care îi așteptăm, probabil că vor veni săptămâna viitoare. S-a pornit, să spun așa, nu-i val, dar deja este o mișcare...”

Cu doamna Natalia Gavrilița, ministră a finanțelor, am vorbit despre diasporă și transferurile de peste hotare, care constituie aproape a patra parte din economia țării. De regulă, acești bani sunt cheltuiți pentru consum, dar o mică parte este direcționată și în investiții.

„Moldova primește remitențe în proporție de 20% a Produsului Intern Brut. Este un volum foarte mare, care într-adevăr are o contribuție semnificativă la dezvoltarea țării, dar este foarte important și capitalul uman pe care îl are diaspora. Noi, Guvernul, trebuie să depunem toate eforturile pentru ca acest capital uman să fie valorificat întru dezvoltarea țării, pentru ca să existe o contribuție eficientă, care să meargă pentru prosperarea tuturor – a celor plecați și a celor rămași.”

Vadim Brînzan
Vadim Brînzan

Vadim Brînzan: „Ca să avem un model sustenabil de business, aceste mijloace trebuie să fie investite în întreprinderi mici și în întreprinderi mijlocii. Pentru aceasta este necesară prezența membrilor diasporei la ei acasă, adică la noi acasă, aici unde suntem noi.”

Europa Liberă: Se plângeau că e greoi drumul...

Vadim Brînzan: „Păi, acesta-i rolul nostru ca minister - de a crea condiții favorabile pentru investiții, și anume în businessul mic și cel mijlociu, că acestea este businessul care creează locuri de muncă, creează salarii, care plătește impozite, asta este acea clasă economică pe care se bazează orișice economie.”

Europa Liberă: Ce puteți schimba concret ca să nu se mai plângă de birocrație multă, de controale?

Vadim Brînzan: „Deja schimbăm, efectuăm, deci avem deja un ghișeu unic prin care am reușit să debirocratizăm foarte multe procese și în continuare vom simplifica modalitatea de deschidere a unei afaceri, cel mai important de obținere a unor licențe pentru a începe o afacere, dar asta nu-i destul, trebuie să fie suport pentru a lansa o afacere. Pentru asta venim cu asistență tehnică din partea partenerilor de dezvoltare, care au să ne ajute să creăm un business-plan etc., pentru a finanța o facere, că businessurile mici, din păcate, nu sunt bancabile, deci nu se poate duce la bancă omul și ridica un credit, pentru asta am așa o idee de a crea o organizație nebancară de creditare a businessului mic de genul celei care există, de exemplu, în Statele Unite, care ar oferi credite la procent avantajos antreprenorilor care doresc să-și dezvolte o afacere. Și sunt multe alte idei de genul acesta.

Și iarăși investițiile în infrastructură; atâta timp cât nu avem drumuri de calitate, e greu să te deplasezi și mă refer nu doar la drumurile naționale, dar, în primul rând, la drumurile locale. Dacă cineva dorește să facă o investiție într-un mediu rural, îi trebuie căi de acces, dacă nu sunt căi de acces, ce ne facem? Iarăși investiții în infrastructură și trebuie să-i bucur pe cetățenii noștri că partenerii de dezvoltare așteaptă când odată și odată vom deschide porțile ca să vină să ne ajute, să construiască această infrastructură de care avem nevoie atât de mult anume în mediul rural.

Și iarăși venim cu un cadru legislativ, care ne-ar permite să facem aceasta pentru a împuternici primarii, APL-urile de a gestiona de sine stătător mijloacele bănești în privința, de exemplu, construcției infrastructurii drumurilor.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG