Retrospectiva săptămânii: Nimic nou în mesajele și strategiile electorale

Mișcările electorale de pe scena politică din Republica Moldova și controversele din jurul omului de afaceri Veaceslav Platon, absolvit recent de vină în dosarul fraudei bancare sunt temele analizate în retrospectiva săptămânii, alcătuită de Tamara Grejdeanu:

Retrospectiva săptămânii: Nimic nou în mesajele și strategiile electorale

Decizia procurorilor moldoveni de a renunța la acuzațiile aduse omului de afaceri Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare, eliberat din detenție urmare a unui demers a procurorului general Alexandr Stoianoglo, trezește în continuare nedumerire în spațiul public.

Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice spune că deși nu era limpede pentru ce fusese condamnat la 18 ani de închisoare, felul în care s-au derulat lucrurile deschid alte pagini necunoscute, cum ar fi intervenția procurorului general pentru rejudecarea cauzei lui Platon care a dus în ultimă instanță la absolvirea acestuia de vină. Jurnalista spune că în loc să vadă probe grele, scoase la suprafață de procurori, opinia publică asistă la dezvinovățirea inculpatului:

„Aceste cazuri trebuie să fie duse de justiție până la capăt și să se facă lumină în ele. Ele sunt de interes public sporit, pentru că este vorba de frauda bancară și de Laundromat, două scheme infracționale care au adus un prejudiciu extrem de mare și bugetului public, și imaginii Republicii Moldova. În aceste cazuri trebuie să se facă lumină deși deja de ani buni ele trenează în organele de drept și vedem că, de fapt, actorii implicați în aceste mari scheme de corupție, sunt rând pe rând disculpați. De asta este important să urmărim aceste cazuri și să vedem unde justiția nu-și face treaba, unde politicul influențează justiția.”

Președinta Maia Sandu a criticat decizia procuraturii pe care a considerat-o „îngrijorător de rapidă”. Au urmat acuzații lansate în adresa ei de Platon care a mai anunțat ,,că va deconspira minciuna care persistă pe scena politică moldoveană.” Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac remarcă reacția anemică a politicienilor în acest caz:

„Cazul Platon este deja atât de mediatizat în ultimii ani că, probabil, pe unii politicieni i-a obosit sau, mai degrabă, interesele unor concurenți nu sunt pentru o justiție transparentă sau lupta cu corupția. Probabil că unii nu-și pun astea printre priorități.”

Între timp, campania electorală nu aduce nimic nou pe segmentul mesajelor și metodelor de convingere a electoratului, remarcă directorul Agenției de Presă „IPN”, Valeriu Vasilică. Pe stânga, spune el, a fost reanimat un mesaj folosit în toată perioadă de independență a Republicii Moldova care sugerează alegătorilor o confuzie între relațiile statului cu partenerii externi și pretinsa imixtiune a acestora în treburile interne ale Moldovei.

Pe dreapta, observă Valeriu Vasilică, se remarcă o dispersare tradițională, deși, în opinia sa, forțele care se declară pro europene ar fi trebuit să dea dovadă de mai multă prudență:

„Dreapta care pretinde că vrea și poate schimba soarta Republicii Moldova, direcția de dezvoltare, nu știu dacă conștientizează foarte bine plusurile și minusurile acestor eventuale coaliții și riscurile. Ne trezim pe data de 12, când știm rezultatul și ne trezim că dreapta nu poate lua majoritatea, nu poate institui un guvern, ce faci atunci? După atâtea așteptări, după atâtea speranțe, o să iasă iarăși liderii și o să dea vina unul pe altul că noi am vrut binele, dar a ieșit ca întotdeauna.”

Având în vedere miza acestor alegeri, Valeriu Vasilică se așteaptă să urmeze lovituri sub centură între concurenții electorali din diferite tabere, lucru care nu va fi neapărat de ajutor în atragerea alegătorilor fără o opțiuni clare de vot.