Ambasadorii Uniunii Europene se reunesc marți, 7 ianuarie pentru a discuta criza din Orientul Mijlociu, provocată de uciderea, vineri, în apropiere de Bagdad, a generalului iranian Quassem Soleimani.
Noua președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a anunțat pentru miercuri, 8 ianuarie, o reuniune specială a comisarilor, la care se va discuta și coordonarea activității acestora cu privire la Orientul Mijlociu.
„Uniunea Europeană trebuie să vorbească pe o singură voce”- este preocuparea majoră în acest moment, relatează și corespondentul Europei Libere la Bruxelles, Rykard Jozwiak.
Josep Borrell
Iar pentru vineri, noul coordonator al politicii externe europene, Josep Borrell a convocat o reuniune a miniștrilor de externe europeni. Cu aceleași obiective: coordonarea politicii europene în fața crizei din Orientul Mijlociu. Borrell o sa-i informeze pe miniștri și despre discuția pe care a avut-o cu ministrul de externe iranian Mohamed Javad Zarif.
În scrisoarea adresată miniștrilor europeni, Borrell precizează că ministrul iranian de externe a reafirmat revolta Teheranului în fața uciderii generalului Soleimani, dar și faptul că „Iranul nu dorește o escaladare a tensiunilor”. Mai mult, Zarif a precizat că se așteaptă ca Națiunile Unite să ia o decizie „pe măsură” însă Iranul își păstrează „dreptul de a se apăra”.
Între timp, Reuters relatează că Zarif nu ar fi primit viza americană, ca să participe joi la reuniunea Consiliului de Securitate ONU de la New York.
### Vezi și... ### NATO sprijină Statele Unite în Orientul Mijlociu dar pledează pentru „reținere”
Potrivit corespondentului Europei Libere la Bruxelles, majoritatea diplomaților cu care a discutat fuseseră luați total prin surprindere de decizia administrației americane de a ordona atacul cu dronă împotriva generalului Soleimani. Un diplomat occidental a mărturisit chiar că „foarte mulți, la Bruxelles, sunt de părere că lovitura americană a fost impulsivă, chiar periculoasă. Dar nimeni nu o spune deschis” așa că se caută un numitor comun.
Îndemnuri la reținere și dialog
Care, în „buna tradiție europeană” – continuă Rikard Jozwiak de la Bruxelles – înseamnă „îndemnuri la reținere și dialog”. Plus îndemnul de a nu abandona acordul nuclear internațional cu Iranul, semnat în 2015 (din care Statele Unite s-au retras în 2018 iar Teheranul cu câteva zile în urmă).
Majoritatea țărilor europene încearcă să evite adâncirea a două falii: cea transatlantică dar și cea dintre membrii est-europeni, care sprijină necondiționat Statele Unite și restul țărilor UE.
Polonia și țările baltice au declarat deja că sprijină acțiunea Statelor Unite și argumentul acestora că a fost un atac pentru a preveni noi amenințări iranieni la adresa unor ținte americane.
Despre poziția României, mai multe, aici.