Revenirea lui Renato Usatîi: mai multe întrebări decât răspunsuri

În weekend, în R. Moldova a revenit politicianul fugar Renato Usatîi. Anunţat în căutare generală de autorităţile moldovene în 2016 pentru o presupusă implicare în tentativă de omor, fostul primar al oraşului Bălţi, care a pretins mereu că dosarul i-ar fi fost fabricat la comanda oligarhului recent abdicat de la putere, Vlad Plahotniuc, a fost reţinut de poliţie imediat ce a păşit duminică hotarul moldovenesc. Dar până-n seară a şi fost eliberat de procurori.

Revenirea lui Renato Usatîi: mai multe întrebări decât răspunsuri

Dintre prioritățile guvernului format de socialiștii președintelui Igor Dodon și europenii doamnei Maia Sandu, cea mai complicată problemă pare să fie reforma justiției, iar neclaritățile legate de arestarea și apoi eliberarea fostului primar de la Bălți, Renato Usatîi, un politician cu legaturi puternice cu Moscova, pare să fie primul mare test al noului cabinet în ceea ce privește reforma justiției.

Fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi, liderul „Partidului Nostru” a fost reținut sâmbătă de poliție, în vama Sculeni, pe unde încerca să intre în R. Moldova venind din România. Pe numele lui Usatîi există două mandate de arestare și el și-a anunțat revenirea cu o zi înainte, fiind întâmpinat la Sculeni de zeci de susținători.

Autoritățile moldovene l-au dat în căutare internațională pe Usatîi în 2016, acuzându-l de implicare în tentativa de a-l asasina pe fostul bancher rus refugiat la Londra, Gherman Gorbunțov, pe care l-ar mai fi deposedat de pachetul majoritar de acțiuni, în valoare de peste 113,5 milioane de lei, la banca Universalbank din Chișinău.

Duminică, însă, Usatîi a fost eliberat. Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a explicat că a decis să anuleze mandatul de arest pe numele lui Renato Usatîi, punându-l în libertate duminică pentru că acesta s-a predat benevol autorităților, iar starea sănătății sale „este gravă”. Într-un comunicat al Procuraturii se spune că Usatîi este obligat să se prezinte la audieri, iar ancheta în dosarul său continuă.

Presa sugerează că revenirea lui Renato Usatîi ar fi „prima surpriză a lui Vlad Plahotniuc” pentru PSRM-ACUM. Teoria e că politicianul fugar nu ar fi fost eliberat atât de uşor de către procurorii moldoveni, unii crezând că aceştia mai sunt încă puternic subordonaţi liderului democrat, alţii - că traseul pe care l-a ales pentru revenire – prin România – ar indica de asemenea implicarea lui Plahotniuc.

Dar pericolul unor discordii între socialişti şi blocul ACUM este considerat real în rândul analiştilor.

​Igor Dodon ar putea suspecta o acţiune tactică din partea noilor parteneri, de disipare a electoratului partidului socialist în perspectiva viitorelor scrutine în care socialiştii să intre cu un nou rival puternic în persoana lui Usatîi. Pe de altă parte, şi între componentele blocului ACUM ar putea să apară disensiuni.

Igor Dodon a evitat orice comentarii, probabil tocmai pentru a nu aduce energie în tabăra oponenţilor. Refugiat la Moscova în 2016, Usatîi, care păruse să fi devenit între timp indezirabil şi în Rusia, se afla în ultima vreme în Germania, de unde afirmase că se tratează, iar responsabil de problemele cu autorităţile ruse ar fi Igor Dodon, a mai spus Usatîi.

Şeful statului nu a comentat nici acum, când, la revenirea lui Usatîi, procurorii moldoveni au decis brusc să anuleze mandatele de arest pe numele lui, nici acum câteva săptămâni, când Usatîi semnala, din străinătate, că ar fi dispus să revină în R. Moldova. Observatorii remarcaseră atunci că intervenţia lui Usatîi avusese loc într-un moment în care Vlad Plahotniuc mai încerca să se înţeleagă asupra unei coliţii cu socialiştii, iar ameninţarea cu revenirea lui Usatîi putea fi o metodă de presiune pe Igor Dodon.

Igor Boțan

Iată ce concluzie a tras atunci, vorbind la Europa Liberă, analistul Igor Boţan:

„Renato Usatîi se pare că a anunţat o strategie care ar repeta parcursul lui Ilan Şor - de la arestare la control judiciar, având drept să participe la viaţa politică. Şi acest lucru ar fi un fel de semnal pentru dl. Igor Dodon şi partidul socialiştilor că e prea devreme să-şi facă calcule.”

Ieri, reacţionând la revenirea politicianului fugar, Maia Sandu, şefa noului cabinet de miniştri ce tocmai şi-a început activitatea, a spus că decizia procurorilor de a-l pune în libertate pe Renato Usatîi „ridică mari semne de întrebare”.

„Am comentat şi reiterez îngrijorarea noastră pe care o avem în raport cu decizia procurorului, care poate însemna două lucruri: sau că acel dosar i-a fost intentat în mod abuziv, şi atunci procurorul trebuie să răspundă, sau eliberarea a fost ilegală. Şi într-un caz, şi în altul, există o mare problemă de legalitate a procuraturii”, a revenit astăzi asupra cazului Maia Sandu.

Şefa Executivului a mai spus că independenţa procurorilor e prima sarcină a noilor autorităţi în domeniul justiţiei, dar că e nevoie de răbdare, pentru că „lucrurile nu se pot face peste noapte”. „Nici eu astăzi nu am încredere în procuratura care mai este controlată de Vlad Plahotniuc”, a mai spus Maia Sandu.

Şi ea, şi şeful statului au cerut deja de câteva ori procurorului general să-şi dea demisia, cereri care au rămas însă fără vreun răspuns din partea lui Eduard Harunjen. Printre legile pe care deputaţii socialişti şi ai blocului ACUM au reuşit să le voteze în Parlament figurează şi una care să modifice componenţa Consiliului Procurorilor, organ ce alege procurorul general, şi să deschidă calea pentru un cetăţean străin de a ajunge în fruntea procuraturii moldovene.

Ambele modificări nu pot însă ajuta noile autorităţi să scape de un procuror deja ales, pentru că, după reformă, procurorul a obţinut garanţii în plus devenind practic inamovibil, iar amendamentele legale nu pot avea caracter retroactiv.