COP26, urieșeasca adunare de la Glasgow destinată opririi încălzirii planetare, s-a încheiat în cele din urmă, după două săptămâni de târguieli, printr-un acord comun, deși, cum o notează britanicul The Observer (cel mai vechi săptămânal duminical din lume, apare fără întrerupere din 1791!), India și China au reușit să dilueze rezoluția finală despre cărbune (trimițând astfel un «mesaj decofeinizat» în legătură cu carbonul, cum o spune formula originală găsită de El Pais, în Spania).
El Mundo, la rândul său, scrie, tot în Spania, despre «un compromis cu pulsul slab». Un conflict de ultimul moment se strecurase vineri în redactarea textului final, în momentul în care trei țări importante economic, dar care depind de exploatarea cărbunelui și a resurselor de combustibili fosile, China, India, Rusia și Arabia Saudită, au cerut, cum o rezumă Washington Post, modificarea unui rând din comunicatul final (vezi mai jos variantele traducerii în diferitele limbi). Chiar și așa, notează The Observer, e pentru prima oară că o asemenea rezoluție a fost adoptată în cadrul unei conferințe a ONU despre climă.
Este vorba, în final, de un angajament global, planetar, un acord de principiu de a se renunța definitiv (dar treptat, fără alte detalii concrete) la cărbune și la energiile fosile. Rusia, India și China au cerut, cum a explicat-o The Times, ca această frază esențială să fie modificată în comunicatul final.
În esență, așadar, țările și-au repetat angajamentul luat în Acordul de la Paris, din 2015 (cel din care Donald Trump scosese o vreme SUA) de a menține creșterea încălzirii planetare sub 1,5 grade Celsius.
“Phase-out” și “phase-down”
Cât despre modificarea frazei despre renunțarea la cărbune, modificare dorită și impusă de India, dar și de Rusia și Arabia Saudită, Africa de Sud, Nigeria și Venezuela, s-a înlocuit pur și simplu expresia propusă inițial: “phase-out” (renunțarea treptată la…, lichidarea treptată) cu: “phase-down” (reducerea treptată).
În Franța, Le Figaro traduce “phase-out” prin «sortir progressivement» și “phase-down” prin «réduire progressivement».
"Eliminación progesiva" și "reducción progresiva" găsim în El Mundo, în Spania. Pe același ton, "eliminação", spune Diário de Notícias, la Lisabona, a fost înlocuit prin "redução progressiva". La fel de concis e Corriere della Sera, la Milano: «eliminazione» a fost înlocuit prin «riduzione».
Mai la nord, Die Welt, în Berlin, și Süddeutsche Zeitung, în München, propun Ausstieg (pentru phase-out) și schrittweiser Abbau (phase-down treptat); similar în olandeză: uitfasering (phase-out) și afbouw (phase-down) găsim în cotidianul flamand din Bruxelles De Morgen.
Presa britanică rămâne însă foarte divizată în chestiunea rezultatului. Unii preferă să vadă jumătatea plină a paharului; ceilalți – jumătatea goală: «Până la urmă, era mai bine ca ceva să fie decis la Glasgow, mai degrabă decât nimic», estimează pe un ton heideggerian The Independent. Site-ul generalist britanic conchide într-un editorial : „Așa cum ne temeam, textul final nu garantează suficient că obiectivul de limitare a creșterii temperaturilor medii globale la 1,5 grade va fi atins, deși nu putem spune nici că este un eșec definitiv”. Carevasăzică, nu putem afirma că a fost un succes, dat fiind că acordul este insuficient, dar nici nu e chiar un eșec.
Foarte angajat în chestiunea climatului, The Guardian completează: „Ar fi putut fi mai rău, dar liderii noștri ne-au dezamăgit totuși la COP26”. Ziarul londonez critică un „acord climatic slab” și o mizanscenă care nu și-a respectat promisiunile. „În privința celor mai importante angajamente de a elimina treptat cărbunele, de a reduce subvențiile (pentru combustibilii fosili) și de a proteja pădurile, Glasgow a eșuat”, estimează jurnalistul specializat în chestiunile ecologice John Vidal. El adaugă: „Săracii au plecat acasă aproape fără nimic, de parcă n-am fi în plină urgență, îndreptându-ne spre dezastru”.
«Glasgow a marcat istoria»
Un ton similar în Scotland on Sunday. Cu toate că acordul final e prezentat ca «o portiță de ieșire din autostrada spre infern», săptămânalul duminical scoțian avertizează în prima pagină a ediției sale pe hârtie: «Să ne înțelegem, ne aflăm în continuare pe autostrada spre infern». Omenirea se îndreaptă spre o încălzire globală de până la 2,7 °C înainte de sfârșitul secolului, potrivit ultimului raport al ONU. Si asta în ciuda angajamentelor luate de guverne la această conferință COP26 abia încheiată.
Cotidianul scoțian de centru-stânga The Herald (acesta fiind cel mai vechi ziar din lume, fără întrerupere din 1783) subliniază „furia” activiștilor pentru climă după publicarea textului final. Egeria mișcării globale a tinerilor pentru oprirea schimbărilor climatice, Greta Thunberg, de pildă, a fost foarte concisă pe Twitter, numind încă o dată COP26: „bla bla bla”. „Adevărata muncă continuă în afara acestor amfiteatre. Și nu vom renunța niciodată”, a promis ea.
În schimb, The Scottish Mail on Sunday preferă să insiste asupra „victoriei” de la COP26: „Glasgow smulge un acord climatic pentru planetă”, a scris ieri săptămânalul duminical local. Tabloidul trâmbițează chiar că „Glasgow a marcat istoria, omenirea semnând aici cel mai ambițios acord imaginat vreodată pentru a face față schimbărilor climatice globale”.
În sfârșit, The Sunday Times, la Londra, se întreabă dacă acest eveniment care a reunit 40.000 de participanți vreme de 15 zile de negocieri n-a fost de fapt o pierdere de timp. Suplimentul duminical, distribuit în Marea Britanie și Irlanda, evocă temerile „că eșecul în a accepta eliminarea treptată a cărbunelui a ruinat summitul”. Dar ziarul subliniază și un element pozitiv: „Gazdele britanice au căutat să obțină ceva ce nu s-a mai făcut până acum. În loc să se concentreze doar pe discuții formale, au organizat o serie de acorduri secundare privind finanțele internaționale, cărbunele, vehiculele electrice și defrișările. Aceste acorduri, anunțate încă din prima săptămână a summit-ului, au stârnit un interes care lipsea în întâlnirile similare anterioare”.
Austria a intrat în carantină națională
În acest timp, presa austriacă scrie despre înăspririle (Verschärfungen) aduse de intrarea în vigoare a unui regim național de carantină pentru toți cei nevaccinați, începând de astăzi. La Viena, Der Standard îl citează pe cancelarul interimar Alexander Schallenberg, care descrie un “cerc vicios” (Teufelskreis) al pandemiei și spune că noul regim strict de carantină la scară națională era un «pas dificil», dar că el trebuia făcut.
La rândul său, Die Presse descrie în detaliu principalele măsuri ale acestui nou lockdown, printre care – interdicția impusă celor nevaccinați de a mai ieși în timpul nopții, iar în timpul zilei doar pentru a cumpăra hrană sau a efectua alte activități esențiale. Cu totul, asta privește circa două milioane de persoane dintr-o populație de 9 milioane.
Turiștii, de asemenea, nu mai sunt bineveniți o vreme în Austria, unde doar 65% din cetățeni sunt vaccinați (nivel coborât pentru Europa occidentală, sub media continentală, chiar dacă mult peste cei 33% din România și cei 22% din Bulgaria).
Măsuri mai stricte sunt de asemenea reintroduse începând de astăzi în Franța și în Olanda.
Surpriză în alegerile din Bulgaria
“Oamenii s-au lăsat vrăjiți de opoziția autentică”, rezumă Trud rezultatul alegerilor de ieri. Gruparea „Să continuăm schimbarea”, condusă de Kiril Petkov și Asen Vasilev, doi necunoscuți care au ca mesaj lupta împotriva corupției, a câștigat 26% din voturi conform estimărilor de duminică. Un scor peste cel de 23% pentru GERB, partidul conservator al fostului premier Boiko Borisov.
A fost pentru a treia oară că Bulgaria a organizat alegeri generale anul acesta, partidele câștigătoare în cele două alegeri anterioare nereușind să formeze un guvern. La Sofia, ziarul Kapital anunță “negocieri complexe, care au puține șanse să se încheie rapid”.
„Putin, ideologul extremei drepte europene”
În Italia, La Repubblica a avut în weekend un editorial despre felul în care Vladimir Putin dezbină Europa. Putin neagă însă că s-ar afla, așa cum e acuzat, în spatele tentativei de a destabiliza Polonia (și Europa) prin trimiterea a mii de refugiați sirieni, irakieni și afgani peste granița bielorusă.
Kommersant, la Moscova, consideră însă că această criză a refugiaților va da o nouă lovitură relațiilor Europei cu Rusia. Intenția Kremlinului, continuă La Repubblica, pare să fie de a genera crize paralele: pe de o parte întreținerea riscului unei invazii militare în Ucraina împotriva unui guvern care dorește relații mai strânse cu Bruxelles-ul, pe de altă parte amenințarea unei invazii de refugiați în Polonia.
Am mai scris despre cum Kremlinul finanțează simultan, cel puțin parțial, partidele extremiste și anti-UE din întreaga Europă, în Franța, Italia, Germania și Austria. Tot așa, fostul premier independentist al guvernului Scoției, Alex Salmond, are un talk-show săptămânal pe canalul TV Russia Today.
Am mai scris recent și despre discursul obsesiv al dreptei în legătură cu presupusul “declin al Occidentului”. El Pais, în Spania, are un editorial în care cotidianul stângii intelectuale spaniole vorbește despre un „război hibrid” al Rusiei împotriva Europei, potrivit discursului pronunțat de Putin în luna octombrie, la Soci. Putin a spus atunci că liberalismul politic este cauza decadenței continentului european. El a descris o lume în care “băiețeilor li se spune de la o vârstă fragedă că pot deveni fetițe”, un univers “ros de cancerul culturii cancel” și “zombificat” de obsesia cu drepturile omului. “Lași”, “egoiști”, “incapabili să se sacrifice pentru patrie”, europenii arată că și-au uitat originile.
El Pais analizează, de asemenea, felul în care discursul lui Putin îl stimulează pe cel al extremei drepte din întreaga Europă, începând cu premierul Poloniei Mateusz Morawiecki. Ungaria și Polonia, în primul rând, ascultă acest discurs care vrea ca “lumea să fie mai mult hobbesiană decât kantiană”.
Miniștrii de externe ai UE se reunesc astăzi la Bruxelles pentru a discuta noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk (anticipate într-o analiză pe site-ul Politico), dar ei se vor întâlni și cu omologul lor ucrainean Dmitro Kuleba, mai ales după ce săptămâna trecută oficiali SUA au avertizat că Rusia ar putea din nou să invadeze Ucraina.
Guvernul ucrainean vede o paralelă între situația de acum și cea din 2014, când Rusia a invadat Crimeea. Cum a spus-o Kuleba: „Și atunci, în 2014, părea de neimaginat că Rusia ar putea ocupa o parte din teritoriul ucrainean, dar e ceea ce s-a întâmplat în Crimeea.”
Masând trupe la granița cu Ucraina și permițând trimiterea a mii de migranți peste granița bielorusă în Polonia, încheie El Pais, Putin s-a arătat iarăși, în doar câteva săptămâni, ca fiind marele păpușar al unei duble crize în Europa de Est, având ca scop evident destabilizarea întregii Uniuni Europene, dar punând în același timp presiune pe NATO.