Ciudățenia că Republica Moldova este reprezentată internațional la fotbal de echipa Șerif din Transnistria nu a scăpat comentatorilor de la București. Sorin Ioniță se încumetă pe acest subiect pe contributors.ro. El explică cititorilor din România cine sunt finanțatorii echipei – „oligarhii Guşan şi Kazmalî, foşti ofiţeri KGB (dacă există «fost» în KGB), adică osatura economică a regimului separatist de la Tiraspol” –, și arată ce vor face cei doi oligarhi cu banii obținuți după victoria împotriva lui Real Madrid. Mai întâi că banii cu care au finanțat de-a lungul timpului echipa de „stranieri” de la Tiraspol sunt bani din buzunarul moldovenilor, făcuți prin diverse scheme de fraudare cum sunt cele din domeniul energiei. De acum înainte, banii vor fi și mai mulți și vor fi folosiți pentru susţinerea politicii regimului separatist. Gușan și Kazmalî, scrie Ioniță, „sunt faţa economică a separatismului transnistrean, care s-ar prăbuşi dacă n-ar exista holdingul Şerif să plătească salarii şi pensii”. Comentatorul își invită cititorii la o comparație simplă: cum ar fi ca Ciprul să fie reprezentat de o echipă din zona ocupată de Turcia? Sau ca ucrainenii de la Șahtior să fi rămas în Donbasul aproape ocupat de ruși? Ar fi inacceptabil, dar, spune Sorin Ioniță, iată că în Republica Moldova se poate. „Ambiguitatea strategico-morală, adică statul păgubos cu fundul în şapte luntri, e încă una din grelele moşteniri lăsate noului guvern de la Chişinău de clasa politică a ultimilor 30 de ani”.
Veridica.ro publică cea mai importantă parte dintr-o analiză realizată de Insider despre semnificația politică a fraudelor electorale din ultimul scrutin din Federația Rusă. Amploarea fenomenului demonstrează că „euforia legată de anexarea Crimeii s-a terminat”. Dar mai frapantă e non-reacția internă față de aceste fraude. Explicația dată de analiștii Insider: Vladimir Putin a dat cu destul timp înainte semnalul că știe care-i e cota reală, a sa și a partidului de guvernământ, dar că nu intenționează să piardă nimic și deci va acționa în forță ca să-și conserve puterea. Ce a ieșit din aceste alegeri e văzut ca un avertisment implicit pentru Kremlin: nu s-a reușit nici măcar prin fraudă un rezultat peste 50%, „votul inteligent” conceput de adepții lui Alexei Navalnîi a funcționat destul de bine și tendința va fi greu de ținut în frâu în 2024.
Reproșuri furioase adresate președintelui Klaus Iohannis și, desigur, guvernului Florin Cîțu pentru abordarea lipsită de seriozitate a valului 4 al pandemiei de COVID 19, acum când zilnic se înregistrează 10 - 11.000 de noi cazuri. Dan Tăpălagă scrie pe G4Media că sănătatea populației a fost sacrificată „cu cinism” de cei doi pentru „un interes foarte personal” – aluzie la recentul congres al liberalilor, unde Florin Cîțu a fost ales președinte al partidului în locul lui Ludovic Orban.
Cristian Unteanu (blogurile Adevărul) are un alt motiv de critică: ratarea finanțării agriculturii prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Echipa condusă de fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea (de la USR-PLUS) nu a reușit să convingă Bruxelles-ul că cele 6 miliarde de euro cerute pentru sistemul de irigații se puteau încadra în criteriile Comisiei Europene. Iar realitatea arată astfel: „România (cândva grânarul Europei) a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare”.