Mai sunt două săptămâni până la alegerile parlamentare anticipate, pentru care președinta Maia Sandu a luptat cu înverșunare, argumentând că nu poate face aproape nimic din cele promise, nici o reformă substanțială, fără un Parlament care să susțină schimbarea. Sondajele de opinie, indiferent cât de puțin fiabile ar fi, indică faptul că președinta ar putea fi dezamăgită și să se confrunte, după 11 iulie, cu o nouă majoritate parlamentară nu foarte diferită de actuala.
Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul politic Roman Mihăeș, care mărturisește că tocmai din aceste motive, în ultimul timp a devenit adeptul sistemului semi-prezidențial, ca cel din Franța.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal cu analistul Roman MIhăieș
Roman Mihăeș: „Se pare că vom avea trei, maximum patru partide în viitorul parlament. În mod sigur, vor trece trei proiecte, socialiștii-comuniștii, PAS și Blocul Renato Usatâi.
Posibil, încă două-trei proiecte eu le-aș pune sub semnul întrebării, în jurul pragului de 5%, de exemplu partidul lui Șor, AUR și poate chiar și PD, pentru că PD își mai păstrează un oarecare potențial, are 40 de primari, eu pe asta mă bazez.”
Europa Liberă: Ați spus AUR și nu PUN. De ce?
Roman Mihăeș: „PUN nu a reușit să convingă, nu are o campanie foarte puternică. Chiar și pe poze când te uiți, se vede când un lider de partid vorbește cu 10 oameni sau cu 5 oameni, sau cu 100 de oameni, sau cu 50 de oameni. PUN cu siguranță că are în primii zece persoane de valoare, dar probabil că nu au o finanțare suficientă, eu nu-i văd pe ei prezenți prea bine. Dacă ne uităm la rapoartele lor financiare, vedem asta, că ei nu beneficiază de susținere financiară. Poate de aici se trag și restul problemelor, pentru că totul e scump și mass-media e scumpă.”
Europa Liberă: Votul din diaspora și votul din Transnistria, atât de mult se discută pe marginea acestui subiect, au crescut nemulțumirile și în tabăra politicienilor, și în tabăra celor aflați peste hotare. Despre importanța și miza acestui vot ce puteți spune?
Roman Mihăeș: „Este foarte important și votul din Transnistria, și votul din diaspora, pentru că trebuie să luăm în considerație și Federația Rusă, dar și UE, adică și Vestul, și Estul. Pentru că știm că Estul votează mai mult cu partidele de stânga, pro-ruse.”
### Vezi și... ### Dreptul la vot depinde și de posibilitățile financiare ale statului, declară președintele CECEuropa Liberă: Se mai schimbă situația.
Roman Mihăeș: „Se mai schimbă, dar oricum, accentele rămân. Sigur că aici este mențiunea asta, că Renato Usatîi este un politician de centru, cum se prezintă acum în campania electorală, numai că el a stat mulți ani la Moscova, este bine cunoscut în diaspora, este unul de-al lor și de asta ei îl votează mai mult. Adică acest proiect este unul de centru care are o aderență și în Federația Rusă. De obicei se votează la Moscova într-un fel, la Berlin și la Bruxelles în alt fel. Sigur că PAS-ul și celelalte partide europene vor fi votate masiv, sigur că și Usatîi, ca parte centristă, este, a luat la prezidențiale și speranța lui este să ia și aici, dar să vedem dacă se va confirma. În București a luat locul doi, apropo.”
Diaspora ar putea alege circa 20 de deputați din 101
Europa Liberă: Și votul celor din străinătate va decide soarta viitoarei guvernări?
Roman Mihăeș: „Sigur, noi avem în diasporă circa 750 de mii de buletine, chiar dacă nu vor veni toți la votare. O să ne raportăm, ca cifră de referință, la cele 250 de mii din turul doi de la prezidențiale, dar eu presupun că vor fi circa 300 de mii, în Est și în Vest, iar asta înseamnă 20 de mandate de deputați.
Eu cred că e mult, din 101, și în contextul acesta trebuie să ținem cont de diaspora din Est, care votează într-un anumit fel, mai mult centru și centru-stânga. În turul doi am văzut că Maia Sandu a luat în Vest 93 la sută, deci, Vestul o să voteze masiv cu partidele proeuropene și proromânești. Să vedem, sunt și acolo mai multe mize.
De exemplu, dacă va trece sau nu un partid unionist va depinde mult de diasporă, pentru că din interior se pare că niciunul n-are șanse.”
În stânga Nistrului este un potențial de 30-35 de mii de voturi
Europa Liberă: Și votul din regiunea de est, din regiunea transnistreană?
Roman Mihăeș: „Am făcut o analiză la alegerile parlamentare din 2019 și alegerile prezidențiale, turul unu și doi, din 2020, și am văzut cifre între 30 și 35 de mii de voturi din regiunea transnistreană, cam asta e potențialul pe care ei îl pot aduce de acolo și care poate fi mobilizat, echivalentul a circa două mandate de deputat. Nu pare a fi mult doi deputați, dar uneori și unul e mult. Adică forțele pro-ruse mizează pe voturile din regiunea transnistreană, din Găgăuzia și din Est, Moscova și Rusia, în special ca să contrabalanseze voturile care se dau pentru partidele proeuropene și românești din Vestul continentului european.”
Europa Liberă: Prezența alegătorilor din stânga Nistrului la vot ar putea să însemne pe viitor și cum se identifică o soluție durabilă pentru criza transnistreană?
Roman Mihăeș: „Da, pentru că însuși faptul că vin 20-40 de mii de votanți de acolo deja înseamnă că oamenii de acolo se identifică cu R.Moldova, chiar dacă o parte din voturile acestea sunt corupte, nu știm câte, poate 10 la sută, poate mai mult. Dar, oricum, faptul că oamenii vin să voteze, să-și expună punctul de vedere, am văzut că unii dintre ei vorbesc sincer despre votul acesta, că eu sunt cetățean moldovean și vreau să votez. Aceasta este o premisă pentru soluționarea conflictului, că oamenii de acolo, 10-20 %, dețin buletine moldovenești, îi interesează R.Moldova ca stat unit.”
Programele electorale nu se realizează nici pe jumătate
Europa Liberă: Programele electorale sunt scrise în sudoarea frunții, așa încearcă să ne convingă concurenții electorali, cât de mult au ele priză la cetățenii cu drept de vot și chiar credeți că alegătorii stau ore în șir ca să studieze aceste programe electorale?
Roman Mihăeș: „Trebuie să luăm în considerație faptul că multe programe electorale sunt copy-paste unii de la alții, anumite capitole.”
Europa Liberă: Le-ați lecturat pe toate?
Roman Mihăeș: „Cam pe toate, dar, cu siguranță, oamenii simpli nu citesc programe electorale. Partidele fac un fel de broșuri sau un fel de ziare electorale, unde pun elementele principale din program și le trimit în masă spre oameni. Și partidele înțeleg că nimeni nu stă să citească un program de 30-40 de pagini. Multe lucruri sunt repetitive, nerealizabile și majoritatea dintre ele se axează pe mărirea de salarii, de pensii.”
Europa Liberă: Dar ele trebuie să devină programe guvernamentale în cazul în care un concurent electoral își asumă actul guvernării.
Roman Mihăeș: „Da, dar la noi nici programele guvernamentale nu se realizează nici măcar la 50 %. Am citit multe programe electorale și am observa că nu totul ce se scrie se implementează. Pe urmă a venit Covidul, ca o scuză. Per total, este important că fiecare cetățean înțelege foarte bine pentru cine vrea să voteze. Toate sondajele arată că aproximativ 80 la sută din cetățeni sunt determinați. Lupta se dă pentru cei indeciși, 20-25 %, care se mai uită și în stânga, se mai uită și în dreapta.”
Trei priorități sociale
Europa Liberă: Ziceți că dimensiunea socială este preocuparea tuturor politicienilor?
Roman Mihăeș: „Da, pe primul loc este lupta contra sărăciei, pe locul doi lupta contra corupției, iar pe locul trei vine geopolitica.”
Europa Liberă: Și cum ați citit Dvs. aspectele ce țin de lupta împotriva corupției și reforma justiției în aceste programe electorale?
Roman Mihăeș: „Sunt câteva idei care se desprind din aceste programe. Unele partide și, în special, PAS cu blocul lui Renato Usatîi propun lichidarea CNA și transformarea lui radicală, cu structuri noi, sau pe modelul românesc, sau pe modelul, cum spune Renato Usatîi, Mossad-ului din Israel, crearea unui centru național de investigații sau ceva de genul acesta, pentru că, pe bună dreptate, s-a observat că structurile actuale nu au putut să combată nici furtul miliardului, nici Laundromatul, nici alte acțiuni cu răsunet și este nevoie de o reformatare a sistemului care luptă cu corupția. Și aici se observă că partidele au înțeles lucrul acesta și caută soluții.
Socialiștii și comuniștii nu intră în acest subiect, ei dau doar mesaje generale, să zicem așa, la subiectul anticorupție, pe când sunt partide care au elaborate câteva idei bunișoare. Eu aș spune că ar trebui de încercat de realizat ceva de acolo.”
Europa Liberă: Dar în viitorul politic trebuie o voință politică sinceră ca să înceapă și o reformă veritabilă în sectorul justiției, și o luptă aprigă împotriva corupției, asta așteaptă cetățenii. Va fi această voință politică?
Roman Mihăeș: „Depinde de scorul partidelor, depinde de coaliția care va fi formată după alegeri. Pentru că, de exemplu, ca să faci o reformă amplă a justiției, ai nevoie de împuterniciri și de o majoritate parlamentară. Să faci o evaluare externă va fi foarte complicat. Și-au găsit o soluție de compromis între ceea ce se numește evaluarea externă și evaluarea internă, dar evaluarea clar că este necesară
Conform tuturor opiniilor, minimum 50 % din actuala componență a instanțelor judecătorești, judecători, trebuie scoși din sistem, pentru că ei reprezintă interesele oricui, numai nu pe cele legale.”
### Vezi și... ### Victor Neagu(Canada): Următorul parlament trebuie să readucă încrederea în actul politicDeputații onești și finanțarea partidelor
Europa Liberă: Alegătorii vor trimite politicienii integri, onești, ne-compromiși, ne-certați cu legea?
Roman Mihăeș: „De fapt, cea mai mare sarcină stă în mâna lor, pentru că ei sunt cei care votează. Și oamenii, cu regret, cad de multe ori în capcana unor lozinci, promisiuni false, char și pomeni, și pe urmă regretă. Pentru că ei au de unde alege – sunt 23 de proiecte!”
Europa Liberă: Concurenți electorali.
Roman Mihăeș: „Concurenți electorali. Și atunci oamenii, atunci când își dau votul, trebuie să analizeze foarte bine ce fac, pentru că de asta depinde totul, până la urmă, asta și este toată chestia.”
Europa Liberă: Finanțarea partidelor și, mai ales, cum se cheltuie banii în timpul campaniei electorale, ați reușit să vă creați o părere?
Roman Mihăeș: „La capitolul finanțarea partidelor sigur că există mai multe lacune. Așa, punctual, aș putea să spun că sunt foarte mari întrebările privind campaniile de PR, cum se raportează. Dacă Dvs. o să găsiți în vreun dosar că cineva a plătit bani pentru companiile de consultanță, să-mi spuneți și mie. Că n-o să găsiți. Dar ele există, cel puțin la principalii concurenți.
Altfel, își fac ei singuri strategia și tactica electorală? Nu cred eu chestia asta, sincer vorbind. Pot doar să-mi aduc aminte că este un dosar penal pe rol, cu un partid, fostul lider al acestui partid este în instanță cu un dosar tocmai pe subiectul acesta, că nu a raportat finanțele pentru o companie străină de consultanță. Și acolo sunt sume foarte mari de bai. CEC trebuie să fie atent la chestia asta, de ce partidele politice nu raportează cheltuielile pentru consultanță politică.”
Europa Liberă: Percepția cetățeanului e că totuși se cheltuiesc sume frumoase, mari de bani, iar pe de altă parte, el continuă să trăiască în sărăcie și să i se spună că nu se îmbunătățește infrastructura, prestarea de servicii tocmai pentru că nu sunt bani. De ce în alegeri sunt și pentru nevoile cetățenilor nu se găsesc bani?
Roman Mihăeș: „Desigur că cetățenii au tot dreptul să fie deranjați de sumele care sunt cheltuite în campaniile electorale și eu sunt de acord că trebuie să găsim o soluție ca aceste cheltuieli să nu fie exorbitante, pe fundalul sărăciei din R.Moldova. Cu toate că, dacă ne uităm la țările din Vest, sunt sume extraordinare, de miliarde de dolari, cheltuite în campaniile electorale, pentru că democrația electivă costă mulți bani. Asta este realitatea și chiar dacă sumele cheltuite de politicienii din R.Moldova nu sunt raportabile cu sumele din SUA sau UE, ele oricum sunt foarte mari și, pe viitor, trebuie să ne gândim cum pot fi ele limitate.”
Din nou despre geopolitică
Europa Liberă: În această campanie electorală se vorbește mai mult sau mai puțin despre implicarea factorului extern în alegerile din R.Moldova?
Roman Mihăeș: „Se vorbește destul de mult, eu am văzut și multe materiale analitice pe tema asta, și cred că există implicare externă, și directă, și indirectă, numai că e greu de demonstrat, pentru că se face cumva în secret, nu?”
Europa Liberă: Dar care e acest factor extern care se implică și care ar avea interese?
Roman Mihăeș: „Trebuie să ne uităm ce spun unii despre alții concurenții electorali. Doar ați văzut, cei de stânga îi învinuiesc pe cei de dreapta c sunt beneficiarii anumitor ajutoare, cei de dreapta sigur că îi acuză pe cei de stânga că sunt finanțați de Kremlin. Asta e ecuația noastră de 30 de ani, aici. Care e adevărul nu știu, pentru că nu am avut, deocamdată, niciun dosar penal sau ceva material probant.”
Europa Liberă: Dar există structurile statului, care ar trebui să răspundă și la aceste întrebări.
Roman Mihăeș: „Asta da, dar, ori că sunt slabe, ori că sunt influențate politic, dar ele nu dovedesc lucrul acesta. Adică concurenții electorali, unii despre alții, vorbesc, presa e plină, dar dosare nu sunt. Ce înseamnă asta? Înseamnă că ori sunt niște declarații neconfirmate, fără probe, ale unor concurenți împotriva altora, sau că organele de stat preferă să nu se implice în chestiile acestea.”
Europa Liberă: Atacul la persoană poate influența votul alegătorului?
Roman Mihăeș: „Da, desigur. PR-ul negru într-o campanie electorală competitivă este foarte important. Pentru că dacă descoperi niște informații despre contracandidatul tău, care sunt capabile să schimbe opinia electoratului, că el a furat ceva sau că a ascuns avere, sau cp a săvârșit infracțiuni, atunci se schimbă radical și votul, se mută votul dintr-o parte în alta, deci, întotdeauna trebuie s fii atent în campania electoral, cine pe cine atacă și cu ce subiecte și dacă ele sunt sau nu sunt adevărate.”
De ce cred în sistemul semi-prezidențial?
Europa Liberă: Și Moldova de peste patru ani, ați putea să ne spuneți cum ar trebui să arate?
Roman Mihăeș: „Moldova, peste patru ani, ar trebui să aibă o certitudine și o invitație din parte UE de a începe cale aceasta lungă, pentru că nu are alternativă, să fie o țară medie europeană, previzibilă, cu o justiție previzibilă, cu o clasă politică previzibilă, cu un guvern stabil, dei, este preferabil să avem un sistem politic stabil pentru patru ani de zile, să nu fie căderi de guverne peste fiecare jumătate de an, un an. Trebuie poate chiar să corectăm și Constituția puțin.
Că eu în ultimul timp am devenit adeptul republicii semi-prezidențiale cu un control sever parlamentar, pe modelul francez, pe modelul românesc.
Vedeți că în Franța liderul național este președintele, el ia votul de la cetățeni, pune guvernul, ca să poată răspunde în fața națiunii. Noi nu suntem pregătiți pentru un model parlamentar clasic, ca cel german sau italian. Acolo sunt națiuni mai vechi, mai deștepte, mai stabile, mai bogate în care sistemul parlamentar e bun cînd treci de prima etapă, e o democrație deja consolidată.
Noi suntem o democrație în tranziție și avem nevoie de un executiv mai puternic.”
Europa Liberă: Contează și care va fi relația dintre putere și opoziție.
Roman Mihăeș: „Desigur că acum e greu să intuim care va fi majoritatea parlamentară, cu toate că din punctul meu de vedere, orice format de coaliție majoritară va conține și partidul pro-prezidențial, PAS. Mai ales că Maia Sandu a demonstrat, atunci când PAS a venit cu 15 mandate, iar Dodon cu 55 de mandate nu le-a dat să facă guvernul. Așa cum a putut ea, dar a impus alegerile parlamentare anticipate. Acuma PASul va fi primul partid, asta o spun absolut toți experții și toate sondajele.
Eu nu cred că PAS va ajunge să aibă o majoritate simplă, dar va avea un pachet mare în viitorul parlament, care nu va putea să fie evitat nicidecum la discuții despre o viitoare formarea unei majorități parlamentare.”
Europa Liberă: Dar o relație tensionată între putere și opoziție la ce ar putea să aducă?
Roman Mihăeș: „Ținând cont de calitatea opoziției actuale și în special de partidele socialiștilor și a comuniștilor, dacă ne gândim o secundă, eu cred că aceste partide înțeleg că trec acum printr-o criză foarte mare internă și în următorii un an, cel puțin, sau doi, vor fi ocupați de rebrandingul acestor partide, reclădirea lor, identificarea unor noi lideri. Gândiți-vă că Voronin e deja la finalul carierei politice, Igor Dodon a pierdut în prezidențiale și acolo sunt nemulțumiri foarte mari. Eu cred că aceste două partide poate chiar și se vor uni într-un singur proiect, nu exclud chestia asta. ”
Europa Liberă: Unii spun că ar putea Vladimir Voronin, după alegeri, să-l părăsească pe Igor Dodon.
Roman Mihăeș: „Apropo, el deja a anunțat că va ceda președinția partidului, deci, va urma imediat un congres al PCRM. Dar, repet, aceste nu pot pune o problemă mare viitoarei majorități parlamentare, pentru că nu au agendă. S-o spunem sincer, Occidentul acum este partenerul de bază al R.Moldova, cu cei 600 de milioane de euro promiși etc., și oricum, sub aceste promisiuni li realizări cu Occidentul împreună, este o singură soluție, crearea unei coaliții parlamentare și a unui guvern care în următorii patru ani să aibă o agendă de realizare a Acordului de asociere, realizarea reformelor, lupta cu corupția, justiția renovată și aici nu prea se vede rolul stângii rusești. Mai degrabă îi văd în opoziție.”