România consideră „esențială” o guvernare pro-europeană la Chișinău după 2025

Ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România, condusă de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, București, pe 21 februarie 2024.

În România, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pe anul 2023 menționează amenințările „hibride” puse la cale de Rusia împotriva Bucureștiului, dar și necesitatea menținerii actualului curs pro-occidental al R. Moldova.

Raportul citat de Europa Liberă România spune că în Republica Moldova este esențială „menținerea continuității unei guvernări pro-europene” și după 2025, când vor avea loc în Moldova alegeri parlamentare, pentru „asigurarea ireversibilității traseului occidental al Republicii Moldova”.

„Capacitatea instituțională redusă, precaritatea sistemului de apărare și perspectiva extinderii agresiunii militare ruse și asupra Republicii Moldova au impus menținerea unui nivel ridicat de vigilență, dar și de asistență în raport cu statul vecin. În acest proces, România a acționat pentru sprijinirea cauzei Republicii Moldova la nivel internațional și pentru coagularea sprijinului partenerilor, iar intern pentru susținerea eforturilor de reformă instituțională în domenii multiple”, se mai spune în raport.

Documentul, trimis marți Parlamentului de președintele Klaus Iohannis, detaliază principalele obiective ale serviciilor de informații „ostile”.

„Federația Rusă a fost principalul actor politic și militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea și consolidarea influenței asupra statelor din acest areal și pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”, arată raportul, consultat de G4Media și Euractiv.

Printre aceste acțiuni ostile s-ar fi numărat:

  • încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării și securității, cu derularea de acțiuni pentru obținerea informațiilor de interes;
  • culegerea de informații referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliată pe teritoriul național, tehnica și echipamentele din dotare;
  • penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
  • subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.

Raportul mai subliniază și că acțiunile din vara anului 2023 întreprinse de Kremlin, pe fondul denunțării Acordului privind tranzitul de cereale, au adus războiul la granița cu România și NATO, prin atacurile rusești cu drone asupra porturilor dunărene ucrainene.