Într-o scrisoare pe care președintele Consiliului European a trimis-o liderilor UE înainte de summit, Charles Michel, le cere să își pună economiile pe „picior de război”, inclusiv pentru „furnizarea rapidă de ajutor militar Ucrainei”.
Liderii UE par să fie tot mai conștienți că trebuie să ajute mai mult Ucraina în condițiile în care sprijinul militar al SUA este incert din cauza unor dispute de politică internă în Congres.
În scrisoarea sa, Michel salută inițiativa recentă a Cehiei, care a reușit să achiziționeze 300.000 de obuze de artilerie pe piețe din afara Europei în doar trei săptămâni.
Arme pentru Ucraina pe bani din active rusești?
Dar liderii europeni mai trebuie să ia în discuție o propunere a șefului politicii externe și de securitate europene, Josep Borrell, de a folosi profiturile generate de activele rusești blocate în Europa după invazia rusă pentru achizițiile de arme destinate Ucrainei.
Comisia Europeană a estimat că profiturile provenite din active – diverse titluri de valoare ale băncii centrale ruse și bani – s-ar putea ridica la 2,5 – 3 miliarde de euro pe an. Rusia a descris planul UE drept „banditism” și „furt”.
La sosirea sa la summit, cancelarul german, Olaf Scholz, și-a exprimat sprijinul pentru planul lui Josep Borrel și al Comisiei Europene. Scholz a spus că profiturile ar trebui într-adevăr „să fie folosite pentru a cumpăra armele și muniția de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra”.
El a declarat că este optimist în privința șanselor ca liderii europeni să adopte planul, pentru care este nevoie de unanimitate.
Dar utilizarea banilor pentru achiziționarea de arme este mai problematică pentru unele țări, ridicând întrebări în special pentru cele neutre sau non-aliate militar, cum ar fi Malta, Austria și Irlanda, notează Reuters.
„Pentru noi, neutrii, trebuie să se asigure că banii, pentru care ne dăm aprobarea, nu sunt cheltuiți pe arme și muniții”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.
De asemenea, este de așteptat că premierul ungar, Viktor Orban, care menține legături mai strânse cu Moscova decât alți lideri UE și se opune trimiterii de armament Ucrainei, va avea și el obiecții.
Nimic nou despre aderarea Ucrainei sau R. Moldova
Proiectul declarației finale a summitului, văzut de Europa Liberă, arată că, nu doar Ucrainei, ci și Republicii Moldova i se va promite sprijin de securitate. Dar chestiunea negocierilor de aderare cu cele două țări rămâne, la acest summit, în plan secund.
Într-un punct al proiectului de declarație se spune că liderii UE promit să continue să ofere tot sprijinul necesar Chișinăului confruntat cu „acțiuni destabilizatoare” ale Rusiei.
Ceva mai devreme, luna aceasta, ambasadorii țărilor din UE au aprobat o cerere a R. Moldova de a fi ajutată să-și consolideze apărarea, urmând să-i ofere echipamente în valoare de 41 de milioane de euro în următorii peste trei ani pentru a achiziționa vehicule militare, echipamente de supraveghere aeriană, echipament pentru războiul electronic și echipament logistic. Aprobarea definitivă este așteptată la început de aprilie.
Înainte să plece la summit, președintele României, Klaus Iohannis, a spus că este fundamentală menținerea sprijinului european pentru R. Moldova care „traversează o perioadă pre-electorală complexă și se confruntă cu amenințări hibride, chiar fără precedent”.
În privința extinderii, liderii europeni ar urma să aprobe deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina.
Cei mai puternici susținători ai Ucrainei din UE, cum ar fi țările baltice, au cerut un calendar clar cu privire la momentul în care blocul va face următorul pas în procesul de extindere pentru Ucraina și R. Moldova, țărti privite la pachet de către UE. Dar alte state, inclusiv Ungaria, nu susțin stabilirea unui termen clar în acest moment.
