Optimismul autorităților în privința kilometrilor de autostrăzi și drumuri expres care ar putea fi inaugurați în 2026 vine în parte din faptul că n-au reușit tot ce și-au propus anul trecut.
În 2025, în România au fost inauguraţi „doar” 146 de kilometri de drumuri rapide în condițiile în care, la început de an, autorităţile estimau 280 de kilometri.
Pe final de an, a fost inaugurată porţiunea de autostradă de pe A7 (autostrada Moldovei), între Focşani şi Adjud (49 km), ceea ce permite circulaţia neîntreruptă pe distanţa Bucureşti – Ploieşti - Adjud (241 km).
Asta după ce anterior, pe aceeaşi autostradă, tot în 2025, au fost deschise trei porţiuni de autostradă între Ploieşti şi Buzău.
Finalul anului 2025 a adus inaugurarea a 49 de kilometri între Focşani şi Adjud, pe autostrada Moldovei (A7).
În prima parte a anului a fost inaugurată şi porţiunea lipsă de pe Drumul Expres (DEx) Craiova - Piteşti, ceea ce permite circulaţia neîntreruptă între Craiova şi Constanţa, pe 470 de kilometri.
Majoritatea tronsoanelor deschise în 2025 au fost inaugurate cu întârziere faţă de estimările oficialilor din Transporturi sau chiar faţă de termenele contractuale, după cum a semnalat Asociaţia Pro Infrastructură.
Pentru 2026, atât asociaţia amintită, cât şi Compania Naţională de Drumuri (CNAIR) şi Ministerul Transporturilor estimează un an record, cu inaugurarea a circa 250 de kilometri de autostrăzi şi drumuri expres.
Ar urma să fie depăşit recordul din 2024 – un an cu toate rândurile de alegeri – când au început să fie folosiți aproximativ 200 de kilometri.
În ciuda restricţiilor bugetare, „pentru ce se va da în trafic anul acesta cu siguranţă sunt banii necesari”, spune secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioşteanu, pentru Europa Liberă.
Anul în curs ar urma să aducă finalizarea a două proiecte importante: prin deschiderea tuturor tronsoanelor dintre cele două orașe şi, prin urmare, funcţionarea A7 pe toată distanţa de la Ploieşti la Paşcani. de pe A7 şi finalizarea autostrăzii de centură a Bucureştiului, A0, care va putea fi folosită pe tot traseul de peste 100 de kilometri.
Chiar dacă se anunţă un an record, 2026 ar urma să aducă inaugurarea multor tronsoane care trebuiau deschise anul trecut, sau chiar mai devreme, conform termenelor iniţiale.
Este vorba de loturile de pe A7, dar și de tronsoane de pe autostrada Transilvania, autostrada de centură a Bucureștiului / A0, sau de drumul expres Brăila-Galați.
O companie din China, constructor pe un lot din A0
În 2026, autostrada de centură a Bucureștiului, A0, ar urma să fie gata, prin finalizarea a trei loturi întârziate.
Unul dintre ele, lotul 3 de pe secțiunea Nord, este construit de compania China Civil Engineering Construction Corporation (CCECC), controlată de statul chinez. Tronsonul de 8,6 kilometri este situat între intersecţiile cu drumul naţional DN2, de la Afumaţi, şi DN3, lângă Pantelimon. Valoarea contractului este de 80 de milioane de euro, fără TVA.
Data estimată pentru deschidere, conform site-ului oficial al Companiei de Drumuri, este ianuarie 2026, însă lucrările sunt în prezent la 76%.
În cel mai optimist scenariu, va fi gata în iulie 2026, potrivit asociației Pro Infrastructură. Însă, pasajul de autostradă de deasupra DN3 este la stadiul zero.
Imagine de pe lotul construit de compania din China, în iulie 2025. Deschiderea estimată pentru 2025 nu s-a concretizat.
Președintele asociației, Ionuț Ciurea, amintește că autoritățile din Transporturi estimau o deschidere a lotului construit de compania chineză încă din noiembrie 2025, lucru care nu s-a adeverit. Asta și pe fondul mobilizării deficitare a constructorului, reclamată și de asociație, și de CNAIR.
Anul trecut au fost deschise doar bretelele rutiere de la Afumaţi care asigură descărcarea de trafic de pe unul din loturile vecine în DN 2.
„Suntem în întârziere”, admite purtătorul de cuvânt al Companiei de Drumuri, Alin Şerbănescu, care estimează că lucrările s-ar putea extinde până spre luna octombrie. Ar exista şi probleme cu plata de către antreprenor a firmelor şi muncitorilor cu care lucrează, potrivit lui.
Contractul cu CCECC a fost semnat înainte ca Guvernul să interzică, în 2021, participarea companiilor din China la licitaţii a companiilor deţinute de statul chinez, aşa cum Europa Liberă a scris recent.
Un alt contract semnat de CNAIR anterior deciziei a fost cel cu Sinohydro Corporation, companie controlată, de asemenea, de statul chinez, pentru finalizarea centurii Zalăului.
Proiectul a fost finalizat în decembrie 2025, cu aproape trei ani întârziere. Modul în care s-a derulat proiectul e investigat de Parchetul European, cu suspiciuni legate de falsuri cu privire la lucrări subcontractate de compania chineză.
Lotul de pe A0 construit de CCECC se învecinează cu „ciotul” de 4,7 kilometri, între DN 3 (Pantelimon) şi Cernica, făcut de grupul românesc UMB. Conform termenului inițial contractual, trebuia terminat anul trecut, ceea ce nu s-a întâmplat, asta şi pe fondul concentrării companiei pe alt proiect, mai exact pe A7.
Ar trebui să fie una din primele inaugurări din 2026, estimată pentru aprilie, potrivit asociației Pro Infrastructură.
„Lotul e aproape gata, mai au de pus nişte grinzi, o placă de supra-betonare, după care să meargă cap-coadă cu asfaltul”, spune purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu.
În imagine, inelul autostrăzii de centură a capitalei. Cu albastru deschis sunt loturile nefinalizate încă; în dreapta sunt cele construite de UMB şi CCECC, din China;r în stânga cel al asocierii Pizzarotti-Retter.
Tot pe A0 ar urma să fie gata, în două etape, şi lotul construit de asocierea Pizzarotti-Retter, între DN 1 şi A1, care are o lungime de 17,5 kilometri.
„Va fi deschis probabil în două etape, mai întâi distanţa dintre DN1 şi DN1A, iar până la final de an şi restul”, spune Ionuţ Ciurea.
Odată cu aceste inaugurări, autostrada de centură a capitalei ar urma să fie complet funcţională, asigurând conexiunea cu drumurile naţionale şi cu autostrăzile A1 Bucureşti - Nădlac, A2 Bucureşti - Constanţa şi A3 Bucureşti - Ploieşti.
Peste 120 de kilometri, finanţaţi prin PNRR, de la Adjud la Focşani
Cei mai mulţi kilometri noi de autostradă, aproape 125, ar urma să fie inauguraţi pe A7 Ploieşti-Paşcani-Siret. Este vorba de toate tronsoanele de pe distanţa Adjud - Paşcani (mai puţin centura Bacăului, deschisă în urmă cu mai mulţi ani).
Inaugurările nu vor include şi nodul turbillon de la Paşcani, care are mai multe pasaje, şi legătura cu autostrada A8 (Târgu-Mureş - Iaşi - graniţa cu Republica Moldova), aflată în stadiu incipient, spune secretarul de stat Irinel Scrioşteanu.
Întreaga distanţă Ploieşti – Paşcani (circa 320 de kilometri) a A7 a fost inclusă la finanţare în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), încă din 2021, pe componenta de împrumuturi.
În urma renegocierii PNRR-ului, în 2025, cinci din cele şase tronsoane de pe distanţa Focşani – Paşcani au fost mutate în componenta de granturi, cu o finanţare nerambursabilă de 2,15 miliarde de euro. Al şaselea lot, de la Săbăoani la Paşcani, a rămas pe componenta de împrumuturi. Toate sunt construite de către UMB.
Dacă între Ploieşti – Buzău – Focşani toate loturile de autostradă sunt circulabile în prezent, între Focşani şi Paşcani doar un lot şi o parte din altul, între Focşani şi Adjud Nord, au fost deschise, începând cu decembrie 2025.
Tronsoanele dintre Focşani şi Paşcani care nu sunt gata (124,3 de kilometri) şi care ar urma să fie deschise în acest an, aveau termen iniţial de finalizare noiembrie 2025. Noul termen este cel prevăzut de program: final de august 2026.
Tronsoanele care urmează să fie deschise în acest an din A7:
- Adjud Nord-Răcăciuni (25,5 km)
- Răcăciuni-Bacău Sud (21,5 km)
- Săuceşti – Trifeşti (30,3 km)
- Trifeşti - Săbăoani / Gherăeşti (19 km)
- Săbăoani / Mirceşti- Paşcani (28 km)
Pro Infrastructură estimează că încă din aprilie ar putea fi gata restul lotului deschis parţial până la Adjud în decembrie 2025, mai exact de la Adjud Nord la Răcăciuni (25,5 km).
La final de iunie ar putea fi inauguraţi şi cei 21,5 km de la Răcăciuni la Bacău Sud, după care, până la final de august, să fie deschise şi celelalte două loturi finanţate din granturile PNRR.
„Tehnic, loturile pot fi inaugurate succesiv, pe bucăţi, din nod rutier în nod rutier, dar îl încurcă pe antreprenor. Eşti mai eficient când lucrezi pe cât mai mulţi kilometri, te poţi organiza mai bine, cel puţin în cazul UMB-ului”, spune Ciurea.
În centrul imaginii, pe verticală, cu albastru deschis, traseul autostrăzii A7, de la Adjud la Paşcani (124 km). Cu cercuri verzi sunt indicate capetele loturilor aflate în lucru.
El estimează, astfel, că UMB nu va inaugura până în august niciun lot şi va deschide toate tronsoanele de la Adjud la Săbăoani (96 km) în august, cel târziu în septembrie.
Ar reprezenta o mică depăşire a termenului PNRR, care ar putea face obiectul unei renegocieri a României cu Comisia Europeană.
Ca să se încadreze în termenul din PNRR, antreprenorul va trebui să lucreze la foc continuu, subliniază Ciurea.
Inaugurări pe Autostrada Transilvania
Anul 2026 ar urma să aducă şi inaugurarea mai multor loturi pe autostrada Transilvania, parte a A3.
În primul rând, este vorba de tronsoanele UMB, începute încă de acum cinci ani, cu lucrări temporizate apoi din cauza alunecărilor de teren. A fost necesară devierea traseului prin construirea a două viaducte, a căror realizare a fost adjudecată de compania turcă Ozaltin.
Prima inaugurare de pe autostrada Transilvania este aşteptată pentru aprilie, estimează Pro Infrastructură: 12,2 kilometri între Zimbor şi Poarta Sălajului, construiţi de UMB. În vară ar urma să fie deschise şi 24,5 kilometri, construit tot de compania românescă, iar pe finalul toamnei şi lucrări care totalizează 5,96 kilometri, potrivit estimărilor asociaţiei.
Ionuţ Ciurea aminteşte că lucrările pe loturile UMB de pe autostrada Transilvania au început încă din 2021, existând însă ulterior extensii de timp, până în 2025, când acestea ar fi trebuit finalizate. De precizat că aceste loturi au fost finanţate iniţial din componenta de împrumuturi a PNRR, fiind scoase anul trecut din program în urma negocierii cu Comisia Europeană.
Tot în acest an ar urma să fie gata şi primul lot de autostradă construit de compania Erbaşu, între Suplacu de Barcău şi Chiribiş, cu o lungime de 26,3 kilometri.
Termenul de realizare este iulie, dar, chiar dacă nu va fi respectat întru totul, în septembrie tot va fi gata, estimează reprezentantul Pro Infrastructură.
Imagine de pe lotul construit de Erbaşu, pe autostrada Transilvania.
Ca estimările record de noi kilometri de drumuri rapide să se împlinească este nevoie şi de finanţare în timp util a proiectelor, spune purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu.
„Le facem atât timp cât avem bani să plătim facturile. Dacă sunt bani şi putem merge pe accelerare, să facem plăţile la 30 de zile, îi motivăm şi pe constructori şi putem şi pune presiune pe ei”, spune Alin Şerbănescu.
O incertitudine legată de finanţare a existat la mijloc de 2025, pe fondul dificultăţilor bugetare şi a discuţiilor din spaţiul public legate de continuarea sau tergiversarea unor proiecte de infrastructură, ceea ce a determinat unii constructori să încetinească ritmul lucrărilor, mai explică el.
Problema finanţării
Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Irinel Scrioşteanu, spune că banii necesari pentru inaugurările estimate anul acesta există, proiectele fiind finanţate prin PNRR, prin Programul Transporturi şi prin mecanismul Connecting Europe Facility (CEF).
Este nevoie ca fluxul de bani să fie fie asigurat constant şi decalajele de plată să fie cât mai reduse, subliniază Ionuţ Ciurea.
„Constructorul lucrează azi şi în termen de 30-60 de zile, în funcţie de cum se mişcă şi el cu birocraţia şi în condiţii de respectare a calităţii, facturează şi în alte maxim 60 de zile statul să plătească. Deci constructorul trebuie să aibă acest casflow două-trei luni de zile, iar statul să facă plăţile în timp util”, explică el.
Ciurea spune că mai ales 2024 şi 2025 au fost ani cu mulţi kilometri inauguraţi şi pentru că plăţile au fost făcute corespunzător. Aşa ar trebui să se întâmple şi în 2026, ca recordul istoric să se concretizeze.
Articol preluat, cu mulțumiri, de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te