România-R. Moldova: 2021, anul „revitalizării” entuziaste

România-R. Moldova: 2021 anul „revitalizării” entuziaste

În Raportul Ministerului Afacerilor Externe din România pe 2021, dat publicității imediat după Crăciun, chiar de la început sunt expuse principalele două realizări ale diplomației de la București: (i) Declarația comună privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii din 8 noiembrie 2021 și (ii) „Revitalizarea” Parteneriatului strategic între România şi Republica Moldova după alegerile care au adus forțele pro-europene la putere la Chișinău. Raportul mai menționează, că din bugetul de aproape 3 milioane de euro pe care îl folosește ministerul de Externe de la București în scopuri umanitare , aproape 700.000 de euro au luat drumul R. Moldova pentru societatea civilă și presă independentă, educație, sănătate, combaterea violenței împotriva femeilor. Restul banilor au mers spre Belarus, Ucraina, Georgia, Asia Centrală, Tadjikistan, Uzbekistan, Kazahstan în aceleași scopuri democratice și de consolidare a societății civile, dar și în alte state din Balcanii de Vest, Africa, Orientul Mijlociu.

Pentru a demonstra importanța pe care o are R. Moldova pentru România, șeful diplomației de la București s-a grăbit să fie prezent la Chișinău chiar în ziua în care Curtea Constituțională a validat alegerile parlamentare: 23 iulie 2021. Tot atunci, în mod simbolic, dar și practic, Centrul Român de Politici Europene și Asociația pentru Politică Externă de la Chișinău au lansat o analiză a priorităților și acțiunilor imediate prin care Bucureștiul să susțină agenda pro-europeană și reformatoare a noii majorități parlamentare de la Chișinău.

Printre cele 9 puncte, care arată ce poate face România pentru R. Moldova, în afară de banii pe care îi poate trimite Bucureștiul Chișinăului, sunt enumerate și câteva proiecte strategice: finalizarea legăturilor energetice, după ce gazoductul Iași – Ungheni-Chișinău a devenit funcțional, dar este, totuși, ineficient. Potrivit docuemtnului, (i) „sunt așteptate progrese la interconectarea energetică care va da acces Moldovei la piața europeană de energie”; (ii) conectarea rutieră și feroviară a Republicii Moldova la coridoarele europene; (iii) implicarea companiilor românești în Republica Moldova; (iv) creșterea influenței românești și a potențialului de alianțe pentru a găsi susținere mai largă în UE pentru Parteneriatul Estic; (v) Regândirea strategiei TVR Moldova și un program extins pentru combaterea dezinformării; (vi) în luna noiembrie, când a fost la București, președinta Maia Sandu a cerut eliminarea costurilor de roaming între Republica Moldova și România și chiar între R. Moldova și UE; (vii) România să explice mai bine sensul și eficacitatea reformelor necesare R. Moldova.

Toate acestea sunt necesare, dar criza politică și sanitară din România nu le-au dat timp oficialilor de la București să se ocupe cu adevărat de R. Moldova, cu toate că, așa cum spunea Maia Sandu, cele două state se află într-un „moment politic unic”, fiindcă o singură forță politică deține puterea la Chișinău, iar la București există o deschidere evidentă și o coerneță discursivă clară, chiar dacă teoretică. Maia Sandu a explicat cu ocazia vizitei sale aniversare din luna noiembrie, când s-au împlinit 30 de ani de relații diplomatice între România și R. Moldova că:

„Avem toate pârghiile ca să construim un parteneriat puternic și reciproc avantajos, care ne va ajuta să depășim crizele generate de pandemie. Contăm și de acum încolo pe vocea importantă a României în cadrul UE. Integrarea europeană este un obiectiv major al Republicii Moldova, pe care îl putem atinge și cu susținerea prietenilor noștri de la București. Ne aflăm într-un moment unic din punct de vedere politic la Chișinău iar de la București avem un mesaj puternic de sprijin. Există toate premisele pentru a obține rezultate istorice în relația noastră”.

Cu această ocazie miniștrii de Externe, ai celor două state, Bogdan Aurescu și Nicu Popescu au semnat o „foaie de parcurs” privind domeniile prioritare de cooperare între Republica Moldova și România. Acest document are drept obiectiv asigurarea ireversibilității procesului de integrare europeană a Republicii Moldova și conține șase elemente de bază: 1)consolidarea comunității de limbă, istorie și cultură; 2)fortificarea infrastructurii comune prin construcția de poduri, 3) desființarea roamingului, 4) construcția unor interconexiuni energetice viabile; 5) susținerea necondiționată a procesului de reforme și a integrării europene; 6) dezvoltarea economică și socială prin asigurarea unor instituții publice moderne și a unei justiții independente.

Tot odată cu sărbătorirea celor 30 de ani de relații diplomatice romîno-moldovene, președintele Klaus Iohannis a schimbat declarațiile tradiționale referitoare la conflictul transnistrean precizând că acest trebuie soluționat, dar „fără afectarea viitorului pro-european al Republicii Moldova”. Altfel spus, șeful statului român a sublinitat că:

„România susține o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute la nivel internațional și fără afectarea viitorului său pro-european”.

Între Chișinău și București poate fi construită o relație coerentă, în măsura în care liderii moldoveni își păstrează azimutul vestic. În același timp, după cum a spus și Klaus Iohannis, Republica Moldova se bucură de un sprijin „covârșitor, durabil și transpartinic” în România, iar cele două maluri ale Prutului „sunt unite printr-o legătură extrem de trainică – comunitatea de limbă, cultură și istorie”. Totuși, până acum România a făcut prea puțin pentru împingerea Republicii Moldova spre Uniunea Europeană, în vreme ce puterea de dincolo de Prut a oscilat între Bruxelles și Moscova. Dincolo de aceste sinusoide politice, spațiul European asigură două treimi din schimburile economice ale Republicii Moldova, mai ales de când funcționează Acordul de Asociere cu Bruxelles-ul, dar și Acordul de Liber Schimb și Aprofundat, pe care Republica Moldova îl are cu Uniunea Europeană.