Uniunea Europeană trebuie să ofere o perspectivă clară de aderare Republicii Moldova, UE are nevoie de pro-europenismul ei, atunci când există o dorință şi voință politică de a construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă, a declarat, într-un interviu acordat Europei Libere, vicepreședintele Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, eurodeputata română Ramona Strugariu.
Ramona Strugariu: „Avem o agendă care pune trei de „R” foarte hotărât și foarte mari – Reformă, Reziliență, Redresare. Și nu e întâmplător că, în sfârșit, Republica Moldova e hotărâtă să facă acești pași nu doar declarativ, ci efectiv pe calea reformelor. Pentru componentele de reziliență și de redresare este mare nevoie de sprijin și din partea noastră, este nevoie de sprijin economic, financiar, este nevoie de sprijin cu expertiză, și aș sublinia aici domeniul energetic, pentru că e foarte important, dar am văzut și semnalele, ultimele decizii pe care le-au luat liderii europeni.”
Europa Liberă: Reforme înseamnă costuri financiare, dar și costuri politice. Ați putea să ne spuneți mai întâi despre costurile financiare ale reformelor, după care să vă referiți și la costurile politice și dacă ar trebui să-i demotiveze sau, din contra, să-i încurajeze și mai mult pe politicienii de la putere să fie hotărâți din moment ce au promis că sunt gata să facă aceste reforme?
Ramona Strugariu: „Eu n-aș pune pe primul loc costurile financiare dintr-un motiv relativ simplu, eu cred că dacă există niște costuri financiare mai mari pe termen scurt, putem discuta, făcând reforme despre beneficii financiare pe termen mediu și lung. Guvernul Republicii Moldova și, de fapt, Republica Moldova se află într-un context foarte bun, cel mai bun istoric pe care l-a avut până acum. Gândiți-vă că aveți președinția, aveți guvernul și o majoritate parlamentară solidă angajată pe această cale proeuropeană. Și semnalele dinspre Uniunea Europeană, de peste tot sunt de încredere în această formulă politică, care există
Niciun guvern care vrea să facă repede și bine reforme nu e scutit de greșeală poate, important e că nu e rea-voință și poate că sunt greșeli din prea mult entuziasm, din dorința de a livra repede și bine cetățenilor
acum în Republica Moldova. Niciun guvern care vrea să facă repede și bine reforme nu e scutit de greșeală poate, important e că nu e rea-voință și poate că sunt greșeli din prea mult entuziasm, din dorința de a livra repede și bine cetățenilor, dar cred că acele guverne și acei politicieni cu experiență știu că cu riscul de a scădea în sondaje și de a face reforme mai puțin populare, ele trebuie făcute în primul, primii ani de mandat, pentru ca efectele lor să și vadă în momentul în care ceri încrederea oamenilor pentru un viitor mandat. Nu prea există reforme populare făcute foarte bine, pentru că, sigur că da, dacă discutăm de reforma administrativ-teritorială, ea implică niște reorganizări, poate niște oameni pierd niște poziții, poate că algoritmii politici se restrâng un pic; dacă discutăm despre reforma din justiție, e cu foarte mari emoții, știm bine, sunt oameni din vechiul sistem care poate tremură gândindu-se la ce se va întâmpla în momentul în care se declanșează niște investigații serioase, sunt alți oameni care poate au fost de bună-credință, își doresc să continue să lucreze în sistem, dar nu știu cum vor fi priviți de noii guvernanți. Sigur că fiecare dintre aceste lucruri generează emoții noi, sigur că, de exemplu, nerăbdarea societății referitoare la agenda anticorupție este destul de mare, dar mă întorc, reformele făcute bine înseamnă și niște audituri serioase în sistem. Dacă e vorba despre reforma administrativă – simplificare; dacă e vorba despre reforma administrativ-teritorială – digitalizare. Și aici chiar face bine ce face Republica Moldova și am avut niște discuții foarte bune la Chișinău, că e vorba de reforma justiției și niciodată acest entuziasm nu ar trebui să fie mai important decât rigoarea cu care faci reformele. Doi: da, sunt nepopulare unele dintre ele, pentru că efectele se văd pe termen scurt într-un fel în care oamenii poate nu s-ar aștepta să le vadă. Trei: sunt benefice pe termen mediu și lung aceste reforme și chiar dacă scad un pic în sondaje, important e acest punct de redresare din sondaje când reformele încep să-și facă efectul și când oamenii încep să vadă și beneficiile acestor măsuri mai puțin populare. Și cred că Guvernul Republicii Moldova, pentru că este altfel această situație politică fără precedent, are spațiu să respire, să facă pasul înapoi și să se gândească strategic la această planificare a reformelor, cu priorități, are și susținerea din partea Uniunii Europene, necondiționat din partea noastră, necondiționat.”
Europa Liberă: Condițiile rămân acelea pe care chiar Republica Moldova le-a acceptat, pentru că ele sunt prevederile planului de acțiuni pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană, Acordul de Asociere?
Ramona Strugariu: „Exact. Nu suntem în alt cadru, suntem în același cadru, diferența este că vedem și bună-credință politică, și intenția politică, și cred că și competența necesară pentru ca aceste reforme să se întâmple, pentru că aveți un aparat guvernamental și, cel puțin, prima linie, aceea a miniștrilor, de oameni foarte capabili și aceasta contează foarte mult pentru o guvernare, să știți.”
Europa Liberă: Nemulțumirile cetățenilor știți de unde pornesc? De la creșterea prețurilor, de la creșterea tarifelor, a fost această criză a gazelor, criza pandemică și uneori cetățeanul spune că de aici se pierde încrederea în cei care guvernează, pentru că ei nu pot, de exemplu, să stopeze creșterea tarifelor sau a prețurilor sau mai degrabă poate că nu reușesc să majoreze salariile și pensiile.
Ramona Strugariu: „Criza energetică e un subiect despre care putem să discutăm foarte, foarte mult și nu este specific doar Republicii Moldova, ne confruntăm cu o creștere de tarife în general pe piața europeană și sunt complicate discuțiile și nu degeaba avem un plan foarte clar pe care toată lumea trebuie să și-l asume tocmai pentru o reziliență energetică crescută, tocmai pentru diversificarea resurselor, tocmai pentru energii regenerabile, plan în care ar trebui să fie integrate statele din Parteneriatul Estic și, în special, cele care și-au manifestat foarte curajos această intenție de aderare, nu doar prin vorbe, așa cum spuneam, ci și
Nu știu cât de tare ne ajută să aruncăm unilateral vina pe Guvernul Republicii Moldova pentru ce face Gazprom-ul sau pentru faptul că în condiții în care tu ca lider te gândești la cele mai bune soluții posibile, ca să nu lași țara în frig și fără resurse energetice.
prin fapte. Nu știu cât de tare ne ajută să aruncăm unilateral vina pe Guvernul Republicii Moldova pentru ce face Gazprom-ul sau pentru faptul că în condiții în care tu ca lider te gândești la cele mai bune soluții posibile, ca să nu lași țara în frig și fără resurse energetice, ceea ce-i fundamental, e una dintre condițiile absolut fundamentale, nu poți să rămâi cu o țară în frig și în întuneric, sigur că accepți niște condiții care nu sunt neapărat ideale, unele din ele cu un preț de trei ori mai mare, deci ce ai putut să obții în acel moment, dar n-ai lăsat o țară în frig și în întuneric. De fiecare dată în momentul în care se poartă astfel de negocieri, și eu sunt convinsă că pedala va fi apăsată în continuare de Rusia destul de tare pe această componentă cu care ține încă captivă Republica Moldova se vor întâmpla discuții complicate. Ce mi se pare important este: 1) să văd echilibru și diplomație din partea Republicii Moldova în aceste discuții, pentru că până la diversificare oamenii trebuie să aibă aceste resurse; 2) e important ca partenerii europeni să fie activi în acest dialog. Au fost și în criza gazului recentă și știm foarte bine că acest sprijin a existat și direct, inclusiv prin președinta Comisiei Europene, trebuie să fie în continuare foarte aproape și foarte implicați și să ajute la acest proces de negociere în așa fel încât Republica Moldova să nu se simtă singură...”
Europa Liberă: Dar în ceea ce privește această poziție de balansare între Est și Vest, cum credeți că ar trebui să se comporte guvernarea ca într-un sfârșit totuși să le fie clar și cetățenilor care este calea corectă pe care trebuie să se îndrepte țara? Acest echilibru între Est și Vest cum se vede de la Bruxelles pentru Republica Moldova?
Ramona Strugariu: „Spuneți-mi un pic ce înseamnă „echilibru între Est și Vest”, pentru că mie mi se pare că părerea cetățenilor din Republica Moldova este foarte clară în sensul de pro-europenism, că recent a fost făcut în iunie sau în iulie acest sondaj care arată că aproape 70 la sută din cetățenii Republicii Moldova aleg calea europeană. Cred că lor le este destul de clar, doar că instrumentele trebuie explicate mai bine. Și aici mă întorc la niște discuții pe care le-am avut în ministere destul de multe, aș spune, apropo și de așteptările societății civile, și de așteptările societății în sens mai larg de a fi informată în legătură cu ce se întâmplă. În criza gazului, unul dintre lucrurile importante care s-au reproșat, să spunem așa, guvernului a fost felul în care el a comunicat referitor la această criză, lumea nu știa ce se întâmplă, nu înțelegea care sunt pașii, ce urmează, dacă se va reuși sau nu un acord.
Poate că nici ei n-au știut până în ultimul moment dacă această negociere va avea o finalitate sau dacă vor ajunge până la urmă la un acord, dar cred că putea să fie această dimensiune a comunicării simple și clare mai bine explicată, pentru că, așa cum spuneam, tendința este de a acuza guvernul, când, de fapt, Gazprom-ul este principalul actor acolo în discuție și influența rusă, de fapt, mai largă în toată această poveste. Oamenilor li se poate explica acest lucru, în așa fel încât să nu plece deja pe narativele dezinformării și ale propagandei, pentru că în asta sunt foarte tare specialiști vecinii noștri, mai larg în legătură cu reformele și în legătură cu pașii pe care îi face guvernul sau pe care îi face parlamentul în legislativ. Iarăși mă întorc la comunicarea proactivă a cabinetelor, a ministerelor, a parlamentului. Unul dintre cele mai bune mijloace, de fapt, de a combate dezinformarea și de a gestiona așteptările oamenilor este această comunicare proactivă. Eu n-am auzit reproșuri de fond legate de activitatea guvernului sau a parlamentului cât am fost în Republica Moldova. Și m-am întâlnit și cu reprezentanți ai societății civile și ai
Guvernele anterioare erau pe cealaltă parte a baricadei raportat la voința cetățenilor, oamenii voiau mai mult în Uniunea Europeană decât voiau guvernanții, asta era clar.
guvernului și aveți oameni în guvern din societatea civilă, dar am auzit despre această comunicare care poate să fie îmbunătățită și informațiile care trebuie să ajungă mai repede și mai bine la oameni, pentru că ei sunt, de fapt, principalii aliați ai guvernului în acest proces și sunt, în sfârșit, pe aceeași parte a baricadei. Guvernele anterioare erau pe cealaltă parte a baricadei raportat la voința cetățenilor, oamenii voiau mai mult în Uniunea Europeană decât voiau guvernanții, asta era clar. Ei, în sfârșit, sunt pe aceeași parte a baricadei și atunci cred că relația asta de a comunica permanent și transparent și transparența decizională poate să ajute foarte, foarte mult guvernul în perioada următoare.”
Europa Liberă: Dar declarațiile care se fac la Moscova se pare că arată foarte clar că Federația Rusă nu ar vrea să-și piardă sateliții pe care i-a avut în zona sa de influență? Și iată am s-o citez pe președinta Maia Sandu, care spunea că Republica Moldova vrea să devină membru al Uniunii Europene într-o zi: „Ne-ar plăcea să ajungem acolo mai devreme decât mai târziu”, a spus Maia Sandu pentru agenția de presă Reuters. Opțiunea pentru Uniunea Europeană cum e văzută și, mai ales, cum poate fi sprijină de Uniunea Europeană în continuare, ținând cont și de poziția Federației Ruse, care se pare că, deocamdată, nu vede cu ochi buni apropierea fostelor republici sovietice de Occident?
Ramona Strugariu: „Sunt foarte multe lucruri pe care nu le vede cu ochi buni Federația Rusă, și totuși ele se întâmplă. Mie mi se pare mult mai important de a fixa o dată certă, să spunem, a oferirii statutului de țară-candidat Republicii Moldova, pregătirea efectivă pentru acest parcurs. Ce n-am văzut la summitul din Parteneriatul Estic, și aș fi simțit nevoia să-l văd, era tocmai acest mesaj mai curajos din partea liderilor europeni de a deschide clar perspectiva aderării către acele state din Parteneriatul Estic care merită această perspectivă. Dintre toate cred că Republica Moldova în acest moment este în contextul cel mai bun să se apropie de această zi efectiv a aderării.”
Europa Liberă: Și credeți că ea se poate desprinde de celelalte state care fac parte din Parteneriatul Estic și perspectiva pentru Republica Moldova să fie una mult mai clară?
Ramona Strugariu: „O să fiu subiectivă aici. E delicat de purtat discuția în momentul în care susții toată agenda Parteneriatului Estic, fără ca alte state din Parteneriatul Estic să se simtă poate îndepărtate sau să se gândească că sunt discriminate, dar gândiți-vă că inclusiv leadership-ul european dă semnale clare, în primul rând, pentru această abordare de trio cu Ucraina, Georgia, Republica Moldova și, în al doilea rând, eu spun și sunt și alte voci care spun că Republica Moldova se poate desprinde și poate cumva să fie statul-fanion în această perspectivă a aderării. Și știm că în celelalte două țări din acest trio sunt evenimente complicate, în Ucraina - de-a dreptul tensionate în ultima perioadă.
În același timp, cred că atenția fiind concentrată foarte tare în acea direcție din partea Rusiei, aceasta permite Republicii Moldova o perioadă de creștere și de dezvoltare, și de integrare sectorială. Ieri a fost acel anunț și, sincer, m-am bucurat foarte, foarte mult pentru cei 590 de milioane de dolari pe care i-a aprobat Fondul Monetar Internațional exact pentru această agendă de reforme și pentru susținerea acestui parcurs al Republicii Moldova. Reforme structurale e prima chestiune menționată acolo și îmbunătățirea cadrului anticorupție, bineînțeles, și redresarea post-pandemie sunt toate importante, după aceea, aceste componente sectoriale, infrastructura, și aici ați văzut și acele acorduri semnate pentru împrumuturile de sprijin pentru Republica Moldova. E o abordare bună asta a pașilor concreți. O să spun și de ce. Pentru că în momentul în care ei sunt făcuți cu această asistență financiară și cu dezvoltarea economiei, pentru că o economie rezilientă este mult mai rezistentă și în fața atacurilor Rusiei, acesta-i adevărul. S-ar putea să vedeți la un moment dat curajul unor lideri europeni, ceea ce nu văd astăzi eu, din păcate, de a spune: „Haideți să deschidem porțile pentru acei oameni care au lucrat concret și care chiar s-au ținut de treabă, și care chiar au folosit banii europeni, care chiar sunt digitalizați, care sunt foarte bine pe agenda asta a reformelor administrative și din justiție, și energetice, hai să facem pasul de a deschide porțile încă o dată”.
Gândiți-vă că sunt state în Balcanii de Vest care au statutul de țară-candidat și nu sunt în Uniunea Europeană și sunt în continuare discuții foarte delicate referitoare la felul în care funcționează acolo justiția, respectarea drepturilor omului, agenda anticorupție, poate într-o zi Republica Moldova o să ajungă într-o situație, și eu cred că poate, chiar cred că poate, mai bună efectiv, decât unele dintre aceste state și atunci de ce să nu fie una dintre primele țări sau chiar prima țară care face concret acest pas? Pregătirea, toată această perioadă de pregătire e foarte importantă. Aș vrea să ajungem în acest context un pic mai liniștit și pentru Uniunea Europeană, pentru că sunt vremuri tulburi pentru toată lumea, asta e clar, în care să ne gândim noi cu curaj la integrare și la lărgirea spațiului Uniunii. Avem și noi nevoie de sânge proaspăt, nu doar Republica Moldova de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Ați putea să ne spuneți cum se vede de la Bruxelles lupta pe care o duc instituțiile statului cu acest fenomen înrădăcinat, corupția, pentru că există nemulțumiri, de exemplu, din partea procurorului general Stoianoglo, care a fost înlăturat de la putere, pentru că mai sunt și comentarii multe pe marginea avizelor pe care Comisia de la Veneția le trimite Republicii Moldova? Cum vedeți Dvs. șansa acestei lupte împotriva corupției de a fi dusă până la capăt și cum e apreciată acolo, la Bruxelles?
Ramona Strugariu: „Pentru noi a fost întotdeauna o miză importantă lupta anticorupție, dar nu pentru că e de dragul nostru, ci pentru că este în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova. Ultimele concluzii ale discuțiilor de la Bruxelles și raportul publicat chiar recent sublinia faptul că nu s-au înregistrat progrese semnificative pe agenda anticorupție, că încă nu avem răspunsuri foarte clare legate de furtul miliardului, iar după aceea această poveste a fostului procuror general, la rândul lui, bănuit că ar fi implicat în această istorie.”
Europa Liberă: Nu că ar fi implicat, procurorului general Stoianoglo care e înlăturat din funcție nu i s-a reproșat că este implicat, i s-a reproșat că nu a reușit să livreze rezultate pe dosare de rezonanță.
Ramona Strugariu: „Da, acesta este un lucru, dar eu auzisem sau cel puțin au fost inclusiv acele discuții în spațiul public că asta ar însemna o complicitate cu vechiul sistem, nu i-a reproșat nimeni în mod direct furtul miliardului, dar i s-a reproșat o complicitate cu vechiul sistem și lipsa de rezultate este foarte, foarte adevărat. Și după aceea a urmat acea poveste a suspendării și a Legii procuraturii cu elementele de evaluare pe care recent a taxat-o chiar Comisia de la Veneția, spunând că nu e foarte clar, nu sunt foarte clare aceste etape ale evaluării și ar fi fost chiar acea recomandare ca fostul procuror general să fie reintegrat în Consiliul Superior al Procurorilor, dar, eventual, să nu i se dea drept de vot, pentru că asta ar putea afecta exercitarea mandatului celorlalți colegi. Eu sunt de acord cu criteriile clare și mă întorc la unul dintre lucrurile pe care le spuneam mai devreme, că uneori entuziasmul poate să afecteze rigoarea unor procese.
Sigur că în momentul în care evaluezi activitatea unui procuror trebuie să ai aceste elemente, gândindu-te că dacă acel procuror ar fi fost, de exemplu, îndepărtat din funcție în mod abuziv, legislația pe care o pui pe masă trebuie să prezinte acele garanții, inclusiv împotriva unor proceduri abuzive, pentru că nimeni nu-i etern la putere, așa cum nimeni nu rămâne etern în opoziție. Și felul în care e elaborată legislația trebuie să țină cont de fiecare dată de aceste repere și am auzit ministrul justiției spunând că va ține cont de opinia Comisiei de la Veneția și că înțelege raționamentul pentru care au fost făcute aceste recomandări. Și așa cum suntem tot timpul și povestim despre Comisia de la Veneția ca despre acel factor de echilibru și de susținere a efortului anticorupție e important, evident, ca de fiecare dată să ne întoarcem la recomandările ei, chiar dacă nu de fiecare dată ne plac foarte mult, să spunem, sau nu sunt neapărat în acord cu ceea ce gândiserăm noi. Dar nu cred că este o chestiunea de rea-voință, cred că-i o chestiune de proces care poate să fie îmbunătățită. Acesta-i un aspect. Al doilea aspect este faptul că pentru ca livrabilele să existe pe această agendă anticorupție, într-adevăr, trebuie scuturat sistemul, aici e echilibrul fin pe care trebuie să-l țină guvernul – între rigurozitatea cu care face reforma și conștientizarea faptului că așteptările oamenilor sunt ca rezultatul să se întâmple ieri și corupții să fie condamnați și trimiși la pușcărie, și țara să aibă un restart curat foarte repede, peste noapte.
Eu nu cred că se poate asta întâmpla chiar peste noapte și cred că e important să gestionezi așteptările oamenilor, gândindu-te și cât de adânc este în sistem înrădăcinat fenomenul. Gândiți-vă că pentru a respecta toate garanțiile procedurale, drepturile omului ș.a.m.d. trebuie ca aceste dosare să fie făcute nu de paradă, ci solid. Anchetele să fie declanșate, să-și urmeze cursul și cu niște dosare foarte serioase, și cu niște probe serioase acești oameni să fie condamnați. Doi: trebuie să ai acei procurori și judecători în sistem dispuși să le facă, care să nu mai simtă presiunile, care să nu mai simtă amenințările, care să fie niște oameni curați, poate chiar e nevoie de niște generații noi de procurori și de judecători în sistem și care să-și facă treaba independent. Ei au simțit o presiune constantă până acum, unii dintre ei, alții chiar au fraternizat cu sistemul vechi. Acest restart trebuie să se întâmple și în sistem, la nivelul oamenilor care lucrează efectiv cu aceste dosare în fiecare zi. Asta ce înseamnă? Cred că înseamnă nu niște luni, cred că înseamnă niște ani, dar trebuie să demareze lucrurile, în primul rând, în al doilea rând, cadrul legislativ și garanțiile pentru această deoligarhizare și această curățare a țării de corupți trebuie să existe și asta se poate face mai repede, deci, acest cadru se poate elabora mai repede, nu precipitat, ca să nu facem greșeli pe care tot noi le plătim după aceea, eu punându-mă în perspectiva guvernului și a parlamentului, dar solid, cu siguranță se poate face. Eu cred că vor exista rezultate, cred, pentru că există voința politică de a le obține, asta e cel mai important lucru pe care o să-l vedeți uitându-vă peste tot în Uniunea Europeană, rezultate în lupta anticorupție sunt acolo unde există voință politică și unde e independentă justiția și-și face treaba independent. În unele state nu există condamnări de rang înalt, pentru că nimănui nu-i pasă că e țara extrem de coruptă, iar sistemele de justiție sunt capturate.”
Europa Liberă: În timpul vizitei pe care ați efectuat-o la Chișinău v-ați întâlnit și cu opoziția parlamentară și ei v-au spus cât de mult sunt nemulțumiți, pentru că, în opinia lor, se erodează democrația în Republica Moldova.
Ramona Strugariu: „A fost o discuție interesantă cu opoziția, i-am văzut destul de triști și de descurajați așa, dar haideți să ne gândim și la felul în care s-au gândit ei să consolideze democrația în Republica Moldova înainte de mandatul acestui guvern și de majoritate parlamentară. Sigur că sunt etape și etape în dezvoltarea și în evoluția politică a unei țări, nu e tocmai confortabil din opoziție, dar au avut toate oportunitățile, și politice, și cred că și economice, să garanteze și să consolideze această democrație, nu s-a întâmplat, de aceea semnalele de încredere pe care ar fi trebuit, cred că și ar fi existat așteptarea să le dea n-au fost acolo. Pe scurt, este și o lecție importantă pentru opoziție tot acest proces. Apropo de opoziție, cred că ea n-ar trebui exclusă de la dialogul politic. Sunt unele chestiuni pe agenda opoziției care pot fi interesante. Eu am menționat niște lucruri, cât de realist este ca ele să se întâmple fără să fie ultrapopulist tot acest demers e o discuție, dar poate e o discuție care merită purtată cu ei într-un dialog sincer. În cadrul în care chiar discutăm despre prioritățile și interesele cetățenilor Republicii Moldova, dar nu populist, n-avem cum să mărim salariile peste noapte și într-un fel care pur și simplu dinamitează bugetul de stat în condițiile în care nu știm exact care-s resursele de la bugetul de stat care să acopere aceste măriri pe termen lung.
Hai să dezvoltăm economia, hai să încurajăm antreprenoriatul, și am auzit la Ministerul Economiei și la Ministerul Finanțelor niște planuri foarte bune pentru aceste finanțări și pentru această simplificare chiar a cadrului pentru antreprenori, pentru întreprinderile mici și mijlocii. Haideți să construim această reziliență economică care să însemne în mod natural mai multe locuri de muncă, creșterea veniturilor, toată această dezvoltare care să asigure, până la urmă, salarii mari. În sectorul public poate e important de discutat salarizarea, pentru că dacă vrei oameni foarte buni care să-ți lucreze și în ministere, și în general mai larg în sectorul public, ei trebuie plătiți, și aici nu cred că trebuie să fim ipocriți cu salarizarea, ci trebuie să fim realiști. Tot timpul e important să ai o remunerație cel puțin decentă pentru acei oameni de la care ai și așteptări mari în termen de integritate și în termen de profesionalism și de expertiză. Gândiți-vă unde sunt experții peste tot în Europa, oameni inclusiv din Republica Moldova, de ce nu s-ar întoarce ei acum acasă, cam ce salarii sunt în sectorul public și poate că obținem unele dintre aceste răspunsuri.
Dar iarăși sunt, cum spuneam, discuții de făcut lucid, aș include reprezentanții opoziției în aceste discuții cu cifrele pe masă și hai să vedem, OK, e populist, dar e realist să crești în salarii și pensii și cum, în ce etape, ne uităm mai degrabă către sectorul public ca să asigurăm niște resurse umane, care sunt foarte importante și lipsesc acum guvernului, de exemplu, și ajutăm sectorul privat să genereze locuri de muncă noi și să susțină, de fapt, bugetul de stat. Dacă ei sunt capabili să facă aceste discuții foarte așezat cu majoritatea parlamentară în acest moment, eu sper să le văd, de ce nu, dar așezat chiar bine dialogul în acest cadru și pe această agendă. Nu, hai să mărim pensiile și ajutoarele sociale de dragul de a mări pensiile și ajutoarele sociale.”
Europa Liberă: Și pentru că există această deschidere fără precedent, așa se consideră și la Bruxelles, și la Chișinău pentru Republica Moldova pe plan extern din partea Occidentului, ce evoluții anticipați Dvs. pentru anul 2022 în cooperarea dintre Chișinău și Bruxelles?
Ramona Strugariu: „Eu sper să meargă în continuare lucrurile bine, pentru că ele deja sunt așezate pe o cale bună. M-aș întoarce un pic la acest memorandum de colaborare semnat de Parlamentul European și de Parlamentul Republicii Moldova, chiar uitându-mă la 2022, pentru că tocmai ce-o să pășim în el și aș vrea foarte tare să văd Republica Moldova foarte prezentă pe această agendă a evenimentelor și a discuțiilor, și a dezbaterilor din Parlamentul European. Noi putem să fim o platformă foarte bună în care să vorbim și să se vorbească despre Republica Moldova. Republica Moldova trebuie să fie, în primul rând, în atenția publică mereu. Ea a fost în anumite contexte, nu toate fericite. Când s-a auzit - s-a auzit despre furtul miliardului, când s-a auzit - s-a auzit despre răsunătorul nume al lui Plahotniuc, când s-a auzit mai mult - s-a auzit în
Discutam chiar la Ministerul Justiției, că la nivel de instanțe se întâmplă niște lucruri pe care România sau alte state membre și le-ar dori și nu se întâmplă încă și, uite, Republica Moldova are aceste procese demarate și lucrurile funcționează bine. Trebuie să fiți pretutindeni și să audă Europa despre ce face bine Republica Moldova, nu numai despre cum s-a furat un miliard de dolari din banii oamenilor.
contextul situației extrem de tensionate cu căderea acelui guvern Sandu și toate emoțiile, și instabilitatea, să spunem, care au precedat acel moment și s-au întâmplat după acel moment. Hai să auzim și despre lucruri bune, hai să discutăm despre faptul că ați ratificat Convenția de la Istanbul, hai să discutăm despre faptul că Republica Moldova, în acest moment, reprezintă efectiv un exemplu în materie de reprezentare a femeilor în politică, de pildă, cu echipele pe care și le-a construit în mod natural. Asta-i o lecție de care au nevoie unele state membre, foarte serios, care n-au reușit să facă acest lucru. Hai să discutăm despre un cadru Magnițki mai solid, cu exemple de bune practici din Republica Moldova, despre digitalizarea din Republica Moldova. Discutam chiar la Ministerul Justiției, că la nivel de instanțe se întâmplă niște lucruri pe care România sau alte state membre și le-ar dori și nu se întâmplă încă și, uite, Republica Moldova are aceste procese demarate și lucrurile funcționează bine. Trebuie să fiți pretutindeni și să audă Europa despre ce face bine Republica Moldova, nu numai despre cum s-a furat un miliard de dolari din banii oamenilor. Și asta îmi doresc să se întâmple cel mai mult în 2022, sincer, și-mi doresc să văd un guvern concentrat cu adevărat pe aceste reforme, cu fiecare etapă a lor și care comunică bine, foarte bine cu oamenii, cu societatea civilă, cu presa, pentru că e, în sfârșit, acea situație fericită, aș spune, în care sunt cu aceleași obiective – guvern, majoritate parlamentară, președinție, societate civilă, cetățeni, eu cred că mai bine de atât nu există în termeni de aliniere a obiectivelor și ambițiilor unei națiuni. Nu se poate mai bine de atât, în general sunt mai complicate lucrurile în dinamica putere-opoziție sau între așteptările oamenilor și ceea ce oferă guvernele. Dar aici s-a produs această aliniere și cred că trebuie profitat la maximum de această suprapunere de obiective. Noi o să vă sprijinim, așa cum spuneam, ne-am deschis larg porțile și Parlamentul European și-a deschis porțile, vă așteptăm să facem dezbateri și evenimente împreună și abia aștept să vorbesc bine despre Republica Moldova și despre ce face ea bine, astfel încât să se audă și să se știe numele țării pretutindeni. Și numele Maiei Sandu, de altfel, este chiar foarte bine cunoscut în Uniunea Europeană și dincolo de Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Și la hotarul dintre ani, ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova, pentru că ei trebuie să se înarmeze cu răbdare, ei trebuie să se implice în luarea deciziilor, pentru că și umărul cetățeanului contează atunci când e vorba despre reforme, despre schimbare, despre transformare? Ce le transmiteți cetățenilor Republicii Moldova la hotarul dintre ani?
Ramona Strugariu: „În primul rând, vreau să le transmit să fie sănătoși și să reușească să treacă cu bine peste această situație destul de complicată a pandemiei care ne-a afectat pe toți. Pe de altă parte, au un ministru al sănătății care a gestionat bine pandemia, mai bine decât în alte state, care sunt state membre și am văzut asta concret, cu cifre și chiar e admirabil. Bravo! În al doilea rând, vreau să le transmit să nu mai creadă în dezinformări și în știri false, ci în știință. E foarte importantă această încredere în știință, dacă tot discutăm și despre vaccinare și importanța vaccinării, pentru că știința aduce progres. Și ați început de curând chiar cooperarea efectiv și integrarea sectorială, un orizont în Europa care este unul dintre cele mai importante, de fapt este programul principal cu componentă de cercetare și dezvoltare științifică a Uniunii Europene. Uite, o oportunitate extraordinară ca oamenii să capete și mai multă încredere în această componentă de știință, de cunoaștere, care să-i ajute să rămână sănătoși și să rămână bine, și să rămână asigurați. După aceea aș vrea să le spun că eu și noi de la Bruxelles avem foarte multă încredere în oamenii care guvernează acum și într-o majoritate parlamentară de oameni inteligenți, pregătiți, curajoși, tineri, care să le aducă acea bunăstare pe care și-o doresc. Că n-o să se întâmple peste noapte, e adevărat. În același timp, cu un pic de răbdare și cu un pic de încredere cred că se întâmplă mai repede și mai bine decât ar fi îndrăznit să viseze acum doi ani. Gândiți-vă cum era Republica Moldova acum doi ani sau un an și cu ce perspective arată ea astăzi în Europa și în acest cadru european, cu mult mai bun, neașteptat de bun.
Cred că nimeni n-a avut așteptarea ca PAS să aibă rezultatele pe care le-a avut la alegeri. Și aș vrea să le spun că suntem aproape și România e aproape, și văd legăturile dintre oameni de fiecare dată când merg și în teritoriu în România, și Europa e, și Uniunea Europeană e mult mai aproape decât poate se gândesc uneori, pentru că suntem principalul partener economic al Republicii Moldova. Nu e puțin lucru! Tot acest sprijin care s-a întâmplat și faptul că Republica Moldova a avut încredere, așa cum Uniunea Europeană a avut încredere că se pot dezvolta aceste parteneriate nu sunt vorbe goale, sunt rezultate cu cifre, cu niște investiții foarte serioase în acest parcurs de fapt al Republicii Moldova. Și vreau să le spun și că România trebuie să facă mai mult pentru ei.”
Europa Liberă: Mulțumim pentru această discuție! Multă sănătate și să auzim de bine și în anul care vine!
Ramona Strugariu: „Mulțumesc și eu! Sărbători binecuvântate și pe curând!”
