„România se profilează ca un pivot tot mai important” (G4media)

Revista presei de la București

Cristian Pantazi face pentru G4Media o sinteză a concluziilor Summitului virtual al liderilor statelor membre UE și NATO din flancul estic al Europei, găzduit luni de România, la care a participat, tot virtual, și președintele american Joe Biden.

Jurnalistul spune că, „după ce a organizat și în aprilie trilaterala de securitate cu Polonia și Turcia, la care au fost invitate în premieră Ucraina și Georgia”, „România se profilează ca un pivot tot mai important”.

Printre principalele concluzii-cheie, Pantazi amintește declarația comună semnată „chiar și de președinții Ungariei și Cehiei” prin care se dă un răspuns politic ferm poziției agresive a Rusiei, din ultima vreme. S-a exprimat clar solidaritatea cu Cehia și Bulgaria a statelor participante. În cele două țări, Rusia este implicată în acte de sabotaj (Cehia) sau se presupune că ar fi (cazul Bulgariei, unde încă se investighează).

Semnificativ este și faptul că Ungaria și Cehia se regăsesc ca semnatare pe declarația finală a Summit-ului, unde este amintit pericolul potențial al ascensiunii globale a Chinei, știut fiind că aceste două state „au un istoric de cooperare cu Beijingul”. Prezența la summit a președintelui american este apoi o dovadă de încredere în acest format de discuții și atestă funcționalitatea diplomației românești, care a făcut invitația. A fost invocat încă o dată criteriul respectării statului de drept – implicit, o atenționare pentru Polonia și Ucraina, arată Cristian Pantazi.

În Adevărul, Iulian Chifu scrie despre vizita secretarului de stat american Anthony Blinken la Kiev, prima după numirea sa, chiar înainte de o vizită la Moscova. Principalul mesaj public al oficialului american a vizat „echivalarea ameninţării externe, reprezentată de un atac al Rusiei, cu ameninţarea internă, determinată de corupţie, oligarhi şi lipsa de reforme”.

În plus, Blinken a trebuit să tempereze solicitările președintelui Zelenski de admitere a țării în NATO și de includere a Ucrainei în „formatul Normandia” care teoretic caută rezolvarea conflictului cu Rusia din Donbas.

În fine, marți Parlamentul de la București a votat demiterea din funcții a președinților–directori generali ai radioului și televiziunii publice din România. Presa discută însă despre soluțiile de interimat propuse de partidele coaliției de guvernare.

Ioana Ene-Dogioiu, de la Ziare.com, și Dan Tăpălagă, de la G4Media, sunt amândoi de părere că propunerea USRPLUS pentru Radio e foarte nimerită (Liviu Popescu), în timp ce propunerea liberalilor pentru conducerea televiziunii ar fi sub orice critică. Ramona Săseanu, reporter la TVR Craiova, pare să fi fost aleasă doar pe criteriul adversității față de social-democrați, or tocmai asta nu era de dorit: televiziunea trebuie depolitizată, deci nici adversități, nici adeziuni, spune Ioana Ene. Dan Tăpălagă a avut acces la înregistrari ale interviurilor date de Ramona Săseanu când a candidat fără succes pentru niște funcții la Craiova și consideră că e vorba de un „reporter slab pregătit, cu o cultură generală precară și total nepotrivit pentru o funcție de conducere”. „În discuție este cancerul contraselecției care macină instituțiile de stat, prin promovarea incompetenților, mediocrităților și nulităților pe criterii strict politice”, scrie Tăpălagă, adăugând că e o meteahnă de partid vechi, cu un lider aproape „expirat” (Ludovic Orban).