Guvernul de la Kiev a cerut Rusiei să prezinte dovezi despre presupusul atac din regiunea Novgorod, pe care îl consideră o încercare a Kremlinului de a complica discuțiile Ucrainei cu SUA pentru găsirea unei soluții de a pune capăt războiului.
„A trecut aproape o zi și Rusia încă nu a furnizat nicio dovadă plauzibilă pentru acuzațiile sale privind presupusul „atac asupra reședinței lui Putin” din Ucraina. Și nici nu o va face. Pentru că nu există nicio dovadă. Un astfel de atac nu a avut loc”, a scris ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, într-o postare pe X.
Mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spusese că „actul terorist” ar fi avut ca scop „prăbușirea procesului de negocieri”.
„Consecința diplomatică va fi întărirea poziției de negociere a Federației Ruse”, a mai spus Peskov, adăugând că „armata rusă va ști când și cum să răspundă.”
Reuters notează că Rusia nu a furnizat nicio dovadă în afară de o declarație a Ministerului Apărării că 91 de drone au fost doborâte în timp ce se îndreptau spre reședința Valdai, cunoscută și sub numele de „Ujin” sau „Dolghiie Borodi”, un complex puternic păzit situat pe malul lacului Valdai, la aproximativ 360 km (225 mile) nord de Moscova.
Peskov a refuzat să spună unde se afla Putin în momentul atacului, afirmând că, în lumina evenimentelor recente, astfel de detalii nu se pot face publice.
Ideea că Ucraina ar fi atacat reședința liderului rus, lansată public mai întâi de ministrul de externe rus Serghei Lavrov, luni, a fost comentată și de președintele SUA, Donald Trump. El a spus că a aflat de atac tocmai de la Putin, într-o convorbire telefonică avută luni, și a criticat aspru Kievul pentru ceea ce a numit „așa o nebunie”.
„Una e să fii în ofensivă”, a spus Trump. „Altceva e să-i ataci casa. Nu e momentul potrivit să faci asta. Am aflat astăzi despre asta de la președintele Putin. M-am supărat foarte tare.”
Răspunzând reporterilor, Trump a recunoscut însă că știrea o are numai de la Putin.
Aliați îngrijorați
După ce Trump a deschis discuția pe tema presupusului atac, Kremlinul a început să publice informații despre cum unele țări mai prietenoase cu Rusia, ca India, Pakistan, Uzbekistan, Kazahstan, Iran, Armenia etc. și-au exprimat îngrijorarea și indignarea în convorbiri telefonice de sfârșit de an ale liderilor lor cu Putin.
Referindu-se la aceste condamnări, ministrul ucrainean de externe Sibiha s-a arătat mirat, în postarea sa de pe X, că țările respective nu au criticat Rusia pentru un atac cu rachetă cât se poate de real asupra unor clădiri guvernamentale de la Kiev, anul acesta.
Asemenea acuzații rusești nu sunt cu totul noi.
În 2023, Rusia a învinuit Ucraina că a atacat Kremlinul cu drone, în ceea ce a numit o tentativă de asasinare a lui Putin. Ucraina a negat orice implicare în incident și a acuzat Rusia că a inventat un pretext pentru escaladarea războiului.
Fumul se ridică deasupra unei clădiri a sediului guvernului ucrainean, după atacurile cu drone și rachete rusești la Kiev, pe 7 septembrie 2025.
New York Times a relatat ulterior că agențiile de informații americane cred că serviciile de securitate ucrainene se află în spatele atacului, dar că nu era clar dacă Zelenski sau înalții săi oficiali erau la curent cu operațiunea.
Vorbind despre noua acuzație, președintele ucrainean a spus: „Această poveste despre „atacul asupra reședinței” este o invenție totală, menită să justifice atacuri suplimentare împotriva Ucrainei, inclusiv Kievului, precum și refuzul Rusiei de a lua măsurile necesare pentru a pune capăt războiului. Minciuni tipice rusești”, a spus Zelenski.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te