Ruslan Codreanu („Puterea Oamenilor”): „Trebuie să lăsăm un aer, o apă, o pădure generațiilor viitoare”

Europa Libera continuă să vă prezinte actorii politici înscriși în cursa electorală. Cu nr. 17 în buletinul de vot va figura Partidul „Puterea Oamenilor” cu sloganul: „Oameni pentru oameni”. L-am întrebat-o pe Ruslan Codreanu, liderul formațiunii, care este miza alegerilor legislative anticipate din 11 iulie.

Europa Liberă: Ce miză au aceste alegeri anticipate din 11 iulie?

Ruslan Codreanu: „Miza declarată de toți e să scape de corupție până la urmă. Lupta cu corupția anunțată și curățarea parlamentului de transfugi și de corupți.

Pentru noi miza noastră este ca problemele reale pe care le are fiecare om, indiferent că e de la nord sau de la sud, să fie auzite și poate și speranța că într-o bună zi ceea ce îl doare pe fiecare dintre noi o să ajungă să facă agenda publică. Chiar astăzi citeam un studiu făcut de o companie din Ucraina că Moldova este în topul țărilor din lume în zona roșie de secetă, ceea ce înseamnă că seceta din anul trecut din agricultură poate să ni se pară poveste în comparație cu ceea ce ne așteaptă, dacă nu se vor lua măsuri. Lipsa totală de apă în Republica Moldova. Și nu vorbesc de Soroca, unde oamenii deja de pe malul Nistrului nu mai au apă în fântâni, ci e vorba și despre noi, cei din Chișinău, apa poate deveni un lux.”

### Vezi și... ### R. Moldova, a doua cea mai săracă țară din Europa (clasament FMI)

Europa Liberă: Ce oferte electorale propuneți Dvs. pentru cei de la care așteptați votul?

Ruslan Codreanu: „Oferta noastră este: Apă, Aer, Pământ. Noi venim cu trei priorități de bază.

Mai multe despre concurentul electoral Partidul „Puterea Oamenilor” citiți aici

### Vezi și... ### 17 Partidul „Puterea Oamenilor”

Prioritatea, în viziunea noastră, sunt bătrânii și copiii. Copiii pentru că trebuie să le lăsăm ceva și bătrânii pentru că trebuie să le mulțumim că ei ne-au lăsat, la rândul lor, ceva. 23 000 de copii n-au învățat deloc. Nu că nu au avut acces, ei nu au învățat. Și noi credem că aceasta e o tragedie pentru orice țară. Noi putem să vorbim mult despre stânga, dreapta, sus, jos, putem să luptăm mult cu corupția, dar dacă într-o țară ca Moldova, cu 2,6 milioane de oameni, o palmă de pământ, 23 000 de copii nu învață și discrepanța dintre cunoștințelor copiilor celor săraci și celor înstăriți crește de la an la an, nu știu ce viitor construim noi.

### Vezi și... ### Pandemia de coronavirus nu a afectat performanța la bacalaureat: rata de promovare de peste 72%

Și bătrânii, citeam un studiu recent privind protecția drepturilor femeilor, 63% dintre femei cu vârsta de peste 6o de ani sunt abuzate fizic, verbal și sexual. 63%! Despre asta nu se vorbește. Noi despre asta vrem să vorbim. Da, noi avem politici de modificare a curriculei, e normal că noi vorbim despre educație vocațională, dar noi vrem să vorbim de problema reală, despre cifra reală, căci astăzi nimeni nu vorbește că 50% de copii sunt abuzați verbal, mai mult în zonele rurale, 80% din bătrâni se simt izolați și crește numărul de decese de sinucidere. Nu se vorbește despre asta.”

Europa Liberă: Dar din discuţiile pe care le aveți cu alegătorii v-ați convins, ei citesc programele electorale?

Ruslan Codreanu: „Nu citește nimeni programele electorale și noi suntem conștienți de asta. Programele electorale, iertată să-mi fie sinceritatea, sper colegii să nu se supere pe mine, dar nici nu toți membrii de partid citesc programele electorale. De asta programul nostru electoral este foarte scurt, el se bazează pe trei piloni și în centru este omul, problema reală a omului, el ține de domeniul social, ceea ce este educație și sănătate, ține de domeniul dezvoltare durabilă, întreprinderile mici și agricultura durabilă, pentru că noi tot subvenționăm în fiecare an miliarde de lei în agricultură, doamnă Ursu, miliarde de lei, dar noi roadă nu avem.

Ruslan Codreanu: Suntem alergători de cursă lungă

Și cum se întâmplă o secetă, o grindină, niște insecte mănâncă roada, noi ne plângem că n-avem agricultură. Dar unde-s miliardele? Vă spun eu. Zeci de ani se duc la aceleași firme, dar noi vorbim de întreprinderi mici și mijlocii, noi vrem o clasă de mijloc în agricultură.

Și componenta trei, ceea ce am vorbit eu de doi ani cu colegii mei este protecția mediului înconjurător. Noi trebuie să lăsăm un aer, o apă, o pădure generațiilor viitoare.”

Europa Liberă: Ați lucrat în cadrul administrației publice locale, de ce nu se regăsește de exemplu și o reformă teritorial-administrativă, o reformă la nivel teritorial?

Ruslan Codreanu: „Este triunghiul nostru centrat pe om și pe mijloc merge descentralizarea și digitalizarea.

Digitalizarea pentru că toate serviciile trebuie prestate on-line. Și iarăși, revenind la copii, dacă noi, în anul 2021, după sute de milioane de lei, pe care i-am dat pentru reforma în educație, încă mai avem copii care încă nu sunt incluși în sistemul educațional, e o tragedie. Și digitalizarea ar oferi posibilitatea tuturor copiilor și oamenilor în vârstă, care ar vrea să aibă acces la educație. Eu am fost în ultimul, să zicem, un an jumătate în peste 300 de sate. Am văzut sate unde primarul este și inginer cadastral, și perceptor fiscal, și secretar de consiliu, și bibliotecar. Primarul! Sunt sate în care lor nu le ajunge măcar să plătească salariul la angajații pe care îi au. Și noi vorbim astăzi de dezvoltarea satelor. Suntem în situația în care circa 1000 de sate le pierdem. Am fost într-un sat cu un singur om - satul Odaia.

Satul Odaia nu era un sat de mii de oameni, dar era 60 de gospodării. Astăzi acolo trăiește un singur om. A

m fost într-un sat cu 7 oamenii, satul Leila, din Șoldănești. Situația e simplă: banii nu trebuie să meargă la consiliul raional, - bine că acuma pot vorbi de lichidarea consiliilor raionale - banii trebuie să meargă direct la primar.”

Europa Liberă: Și ce se întâmplă cu această verigă numită consiliul raional și raionul, în general?

Ruslan Codreanu: „S-a făcut un studiu bun cu ajutorul guvernului Germaniei unde s-au propus trei modele de reorganizare teritorial-administrativă a Republicii Moldova. Modelul cel mai puțin dureros ar fi ca treptat, gradual, nimeni nu poate s-o facă într-un an, s-a mai încercat și a eșuat, timp de 5 ani, să reducă numărul de primării, așa încât primăriile să fie nu așa cum sunt la nivel de subzistență, ci să fie niște poli de dezvoltare pentru localitate.”

Europa Liberă: Deci, astăzi sunt 898.

Ruslan Codreanu: „898. ”

Europa Liberă: Câte ar trebui să rămână?

Ruslan Codreanu: „În studiul propus de guvernului Germaniei împreună cu experții locali, dacă nu greșesc, era la nivel de 258 de primării. La numărul de populație s-a luat în calcul numărul de kilometri până la centrul de prestare a serviciilor să nu fie mai mare față de cum este acuma .

### Vezi și... ### „Trăim într-o sărăcie foarte mare”. Școlile mici se plâng de discriminare

De exemplu în satul Donici nu există oficiul medicului de familie. Oamenii din Donici pentru asta trebuie să meargă sau la Peresecina, sau la Orhei. Asta pentru primul ajutor, dar dacă au nevoie de servicii medicale mai avansate, trebuie să vină la Chișinău. Astăzi au venit niște lideri politici și sperie lumea cu reforma teritorial-administrativă că n-o să aveți acces la servicii. Dar azi oamenii au acces la servicii? Astăzi oamenii, în localitate, un simplu medic de familie nu au, bibliotecar n-au. Primarul, v-am zis, el e pe toate funcțiile.

La proiecte să aplice, de exemplu, la AIPA, la Fondul Național de Dezvoltare, el nu poate, fiindcă n-are cine să-i scrie proiectele respective.”

Europa Liberă: Ați zis că sunt trei viziuni.

Ruslan Codreanu: „Da”

Europa Liberă: Prima ați enunțat-o. A doua care ar fi?

Ruslan Codreanu: „Cea mai moderată era ca distanța maximă să fie de 12 km, pe care omul s-o parcurgă până la centrul de deservire, de exemplu.

Cea mai puțin moderată sau cea mai dură era distanța maximă de 20 sau 25 de km. S-a ținut cont într-un fel și de confort, pentru că eu vreau să fiu înțeles corect, pentru mine reforma de descentralizare nu e pentru a economisi bani. Să zicem că n-avem bani și trebuie să facem reforma pentru ca să economisim bani. Pentru mine reforma este o cale pe care să aducem serviciile mai aproape de oameni. Să nu vină la Chișinău, să nu se ducă la Cahul sau la Bălți, dar să fie mai aproape de ei.

Reforma asta, pe care au propus-o experții, ținea cont anume ca să fie create servicii așa încât satelor din împrejur să le fie mai aproape decât sunt acum.”

Europa Liberă: Inexistența acestor structuri, inclusiv lipsa unei infrastructuri bune în teritoriu, a făcut ca aproape un milion de cetățeni ai Republicii Moldova să-și găsească rostul peste hotare. Ce părere aveți Dvs. despre votul din diasporă și votul din regiunea transnistreană?

Ruslan Codreanu: „Eu sunt din Tiraspol și mama mea e în Frankfurt de 15 ani și sora mea e de 6 ani în Luxemburg. Eu, cumva, o simt și de o parte, și de alta și pur omenește vă zic, cetățenii Republicii Moldova sunt aceiași oameni, fie că-s din Transnistria, fie că-s în Frankfurt sau în Luxemburg. Și noi vom vorbi încă mulți ani despre: o să ne ajungă 193 de secții sau sunt suficiente 150 de secții, fiindcă votul electronic este singura...”

Europa Liberă: E clar că vor fi 150.

Ruslan Codreanu: „Și noi încă mult vom vorbi dacă sunt suficiente sau nu. Singura soluție este votul electronic. Asta este singura soluție. Anul ăsta, împreună cu colegii, am înaintat în parlament o propunere, un proiect de modificare a legislației, să-i rugăm să facă o modificare tehnică, să permită cetățenilor din diasporă să voteze două zile. Nici asta nu s-a făcut. Despre votul electronic se vorbește încă de când lucram la Cancelaria de Stat, cred că sunt vreo zece ani.

Numai că, iarăși, trist e faptul că vine un politician și sperie lumea că votul electronic nu poate fi controlat. Din contra, mai greu controlezi votul astăzi, care-i cu hrișcă, macaroane și cartofi și e mai ușor să-l cumperi, decât votul online. Și atâta timp cât noi vom speria oamenii cu votul electronic, noi tot timpul vom suferi eșec în implementare. Estonia, în 2005, a început cu votul electronic și prima dată au votat 1,9% din populație. 2005 - 2020, iată 15 ani. Astăzi votează deja 47% din cetățeni. Nimeni nu zice că el se face peste noapte, pentru că trebuie să consolidezi încrederea în instituțiile statului. Dar la alegerile municipale din 2023 pe Chișinău, el poate fi pilotat pe un sector din Chișinău. Să zicem cetățenii din sectorul Ciocana, cine dorește, poate să-și exprime votul on-line. Punct. Și el nu poate fi cumpărat, nu poate fi trișat, nu poate fi șantajat, așa cum este azi cu votul tradițional.”

Europa Liberă: Dvs. Ați zis că sunteți în stânga Nistrului?

Ruslan Codreanu: „Primii 14 ani de zile i-am trăit în satul Sucleia din Slobodzeiski raion, cum îi spunea.”

Europa Liberă: Mergeți deseori acolo?

Ruslan Codreanu: “Ultima dată am fost cu 10 ani în urmă.”

Europa Liberă: Dar de ce nu mai reveniți?

Ruslan Codreanu: „Cumva după război, după conflictul de pe Nistru, părinții cu timpul s-au mutat la Chișinău. Bunica, Dumnezeu s-o ierte, am înmormântat-o vreo 10 ani în urmă și atunci am fost ultima dată.”

Europa Liberă: Dar ce soluție durabilă credeți că ar putea să apară?

Ruslan Codreanu: „Eu încă eram la Ministerul Economiei când se vorbea de conflictul transnistrean și ce să facem ca să integrăm malurile. Încă atunci se vorbea că trebuie să facem atractivă partea dreaptă a Nistrului, ca oamenii de acolo să vadă că aici se trăiește bine. Nu s-a făcut nimic. Pe oamenii de acolo nu ai cum să-i motivezi, mai ales că deja s-au produs generații de oameni care nu mai acceptă că ei sunt parte integrantă a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Această înstrăinare ar putea totuși să-i aducă împreună în același stat, Republica Moldova, pe cetățenii de pe un mal și celălalt al Nistrului?

Ruslan Codreanu: „Noi suntem prea mici ca să decidem. Cred că înțelegem cu toții foarte bine că aici sunt interesele Federației Ruse, interesele SUA, interesele Bruxelles-ului. Moldova doar trebuie să fie proactivă. Tot ce am văzut eu până acum, e că am tot cedat. Eu, ca să mă duc încolo, trebuie să cer accept, să-mi dea voie. Ei ca să vină încoace să zboare din aeroportul nostru, e liber.”

Europa Liberă: Ei – cine? Cei care care reprezintă regimul de la Tiraspol?

Ruslan Codreanu: „Dar ei trebuie să fie primii cărora să le fie interzis. Adică eu, ca un cetățean simplu, nu pot să mă duc încolo fiindcă mi se pune barieră, eu trebuie să explic pe câte ore intru pe teritoriu, unde mă duc, să las adresa, dar omul, că vine aici și face cumpărături la mall nu interesează pe nimeni.”

Europa Liberă: Cât de conștient este cetățeanul care vine din stângă Nistrului ca să-și exercite acest drept de vot?

Ruslan Codreanu: „Sunt oameni care îs conectați cu realitățile noastre. Sunt părinți care au copii aici la universități, sunt bunei care au deja copiii mari deja aici. Și pe teritoriul Moldovei, îmi cer scuze, sunt oameni mai puțin conștienți, ca și acolo.”

Europa Liberă: Cât de informați sunt cei de acolo, ca să știe cui să-i dea votul?

Ruslan Codreanu: „Mai puțin informați. Așa cum sunt mai puțin informați, iarăși, îmi cer scuze pentru comparație, și unii cetățeni de aici, din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Dar sursele de informare sunt mai diversificate acolo, cunoașteți.

Ruslan Codreanu: „Eu cred că accesul la internet este peste tot. Cine vrea să se informeze se informează. Mai ales, cum zic, este mare procentaj de oameni care au aici rude, familie, copii sau părinți și atunci este acces la informație.”

Europa Liberă: Iar ideea că votul din diasporă ar putea să fie hotărâtor pentru următoarea guvernare, ar avea dreptul la viață o asemenea idee?

Ruslan Codreanu: „Dar votul nostru, al celor de aici, n-ar fi hotărâtor?”

Europa Liberă: Vă întreb, din ceea ce spun experții, cunoscătorii scenei politice.

Ruslan Codreanu: „Pentru noi, toți sunt cetățeni ai Republicii Moldova, și cei care sunt aici, și cei care sunt plecați de ani de zile, așa cum e mama mea, și acei care locuiesc în Transnistria nu de bună voie, dar că așa a fost voia sorții. Toți sunt cetățeni ai Republicii Moldova și sperietorile astea că Moscova votează stânga, Vestul votează partide de dreapta eu cred că sunt atât de false și induse în societatea noastră și cei care de fapt declară că societatea ar trebui unită în jurul unei valori unice ei o și dezbină: pe limbă, pe vot de diasporă.

Iată dacă s-ar introduce votul on-line, ar dispărea toate lucrurile astea. S-a băgat o frică, că, dacă s-ar introduce votul on-line, ar vota masiv toată diaspora. Nu-i adevărat. Nu facilitează pe nimeni. Facilitează gradul de participare a populației la vot. Noi, la ultimele cinci alegerile parlamentare, avem gradul de participare de 50%. 50% nu iese la vot. Ăsta oare nu e un mesaj pentru politicieni?”

Europa Liberă: Atunci când ați decis să participați la aceste alegeri parlamentare anticipate, ați luat în calcul sondajele de opinie care nu vă arată că treceți pragul, ați luat în calcul și opiniile cetățenilor care, cel mai probabil, decid, vorba pe care ați spus-o și Dvs., că votează ori cu cei de stânga, ori cu cei de dreapta?

Ruslan Codreanu: „În primul rând, noi nu credem că există partide de stânga și de dreapta în Republica Moldova așa cum nu există partide ideologice.

Partidele de dreapta din Republica Moldova au doctrine de stânga și acțiuni de stânga și partidele de stânga vorbesc despre acțiuni de dreapta. Asta iarăși e indusă de niște politicieni ca să divizeze. Noi nu avem partide de stânga și de dreapta.

În al doilea rând, noi nu ne-am creat pentru alegeri anticipate și am spus asta foarte clar. Noi suntem cai de curse lungi și atâta timp cât eu, Ruslan Codreanu, și colegii mei am decis că vom trăi aici, noi nu vrem să ne limităm doar la dat cu opinii pe Facebook ori de scris scrisori la Procuratură.

Un an de zile am fost la Procuratură, m-am întâlnit cu ministrul, am fost la Parlament, am tot încercat să spun că ajunge! Atât! Este o problemă reală care trebuie rezolvată. Nu se aude. Da, noi putem să decidem cu toții că n-o să se primească, că nu avem sorți de izbândă și hai să lăsăm asta. Eu, dnă Valentina am fost în peste 40 de țări. Eu din 2003 mi-am început cariera pe brânci, de la Ministerul Economiei, apoi la Guvern, și ajuns în funcția cea mai mare de funcționar public. Am avut norocul să ajung și consilier municipal și viceprimar pe probleme sociale în municipiul Chișinău.

Sunt probleme care pot fi rezolvate, dacă agenda este focusată concret pe ceea ce vor oamenii. Atâta timp cât tu mai rezonezi cu 30 de oameni, fiecare în domeniul lui de activitate.

Avem un tânăr antreprenor din Ialoveni, de exemplu. Vine la mine și spune : Ce să fac dacă plătesc 500 000 lei impozit anul, și eu sunt micuț, dar sunt alții care exportă flori din Polonia și nu plătesc nimic? Asta-i concurență sau nu? Eu investesc, eu iau credit, plătesc impozit 500 000 lei. El nu plătește și din banii ăștia își construiește hale, hale, hale. E normal că se dezvoltă. Sau când vorbeam cu un fermier mic din Soroca. Liderii mari din Soroca, cu acceptul fostei guvernări (nu dau nume), a forat la o adâncime de 72 m în pământ, la apele subterane și au secat subteran apa. Astăzi, pe hârtie, noi avem 3200 de râuri, Republica Moldova are 3200 de râuri. Flux permanent de apă au doar 4 râuri din R. Moldova.

Despre ce discutăm? Despre faptul că Agenția de Mediu nu este funcțională și mulți băieți șmecheri și-au construit iazuri private și apa nu mai vine în râu, ci se duce în iazul lui privat, despre faptul că iazurile s-a dat în administrarea primăriilor, că primăria nu a avut bani să le gestioneze și izvoarele s-au înfundat? E o catastrofă cu apa. Și de asta trebuie de vorbit.”

Europa Liberă: Dacă, eventual, ați ajunge să fiți un ales al poporului ce inițiative legislative ați elaborat și ați insista ca să ajungă legi în R. Moldova. Ce priorități ați avea?

Ruslan Codreanu: „Nu dacă, dar când.”

Europa Liberă: Și dacă și când.

Ruslan Codreanu: „Când vom ajunge. Acum nu pot să vă zic unu-doi-trei. Eu voi începe cu educația. Banul trebuie să urmeze copilul. Astăzi, din transferul bugetului de stat, fiecare copil are formulă de finanțare, în funcție de treapta de învățământ.

### Vezi și... ### Veronica Petrici-Pisarenco (Cehia): Vreau o țară care are „cartea în capul mesei, nu «kuliokul» cu bani”

Banii nu ajung la copil. Noi astăzi avem 12 miliarde de lei în sistemul educației, 5,7% din PIB. Banii nu ajung la copil. Noi nu putem spune că avem o educație de calitate. Aici trebuie de intervenit cu formula Banul urmează copilul și noi când vorbeam în pandemie să fie ajutați măcar părinții care stau acasă cu pachete alimentare, pentru că banul oricum e transferat, nu s-a auzit lucrul ăsta.

Doi. Foarte mult îmi doresc să putem asigura un trai decent și o bătrânețe decentă bătrânilor. Foarte mult îmi doresc întărirea asistenților sociali la nivel local, ca ei să aibă grijă de bătrâni. De ce noi, în Chișinău, într-un an de zile, am reușit să facem cercuri de creație cu bibliotecile, am putut să conectăm oamenii în etate cu bibliotecile și oamenii în etate veneau de două ori pe zi învățau limba rusă, învățau Skype-ul, făceau tururi turistice prin Chișinău. Totul era gratuit. La nivel de sate, noi nu avem astăzi nimic. Nimic nu avem.

Eu îmi doresc foarte mult să avem la nivel de sport o structură sportivă în localități. Foarte mult îmi doresc. Nu doar pentru băieți, terenuri de fotbal, dar și pentru fetițe. Noi nu vorbim doar de fotbal sau de cercuri pentru băieți. Iată ce inițiative doresc. Inițiative reale care pe oameni îi doare. Cine astăzi poate să meargă de la Sudarca, Dondușeni, la Soroca să facă lecții de engleză e bine, dar cine nu poate? Copilul nu același drept să meargă la lecții? La o școală să fie niște cercuri de engleză nu ne putem permite în sec. 21? De dezbateri? De orice doriți Dvs. ca să investim în copiii ăștia.”

Europa Liberă: Ziceam că Dvs. ați activat și în domeniul administrației publice locale, și în administrația publică centrală. De ce despre moldova se spune că e depopulată, că e furată, că e săracă, iar în campania electorală toată lumea promite prosperitate?

Ruslan Codreanu: „Se spune pentru că așa este, se vede din studiile internaționale.cel mai mic grad de împădurire îl are Moldova, cel mai mare grad de secetă îl are Moldova. astea sunt statisticile.”

Merg la casa cea pustie

Europa Liberă: Bani are R.Moldova?

Ruslan Codreanu: „Eu am spus-o și am s-o spun: R.Moldova are suficienți bani, numai că dacă noi o să dăm câte un miliard de lei pentru subvenționare la aceeași agricultori la care le dăm de zeci de ani și n-o să le dăm celor mici, noi n-o să avem nici agricultură, nici IMM-uri. Noi avem 12 milioane pentru educație și ei nu ajung la cadrele didactice și copii. Noi avem bani pentru antreprenori, numai că degeaba le dai bani dacă ei au controale pentru controale, că la noi este așa un paradox. Știți cât se dă la noi pentru ape? Un milion de lei. Pentru subvenționarea în agricultură – peste un miliard. Da poate trebuie de schimbat un pic prioritățile? Poate dăm doi ani la rând câte un miliard pentru apă, ca să revenim un pic la normal, să curățăm izvoarele, să curățăm fluxurile râurilor, să curățăm stațiile de epurare.

Cum să vă zic, eu eram la Soroca când Nistrul era alb, de la stația de epurare din Soroca. Mă plimbam cu Ilinca prin Soroca, când, la un moment dat, la o distanță de 300 de metri, nu puteai respira, pentru că totul se revarsă în Nistru! Ți știți câți bani au fost cheltuiți până acum la stația de epurare de la Soroca? Din 2000 s-au tot dat bani, câte 200 de mii de lei, câte 500 de mii, câte un milion, pe urmă iarăși 500 de mii de lei.

Bani s-au dat, dar problema nu s-a rezolvat! Banii sunt prost administrați, dna Ursu! Nouă, unora, poate ne convine să fim conectați la aparatele astea: Banca Mondială, Agenția Elvețiană, Suedeză, Bruxelles. Noi suntem conectați, pentru că orice se întâmplă, primul lucru pe care îl face guvernul – cere bani. Dar de ce noi nu scuturăm întreprinderile de stat, unde salariile sunt de peste 300 de mii de lei?”

Europa Liberă: Salariile nu ale tuturor angajaților.

Ruslan Codreanu: „Nu la toți, un administrator. Adică, cum poate întreprinderea să fie în faliment, dar administratorul întreprinderii să aibă un salariu de 300 de mii de lei? Noi despre ce vorbim? Și pensia minimă de 1188 de lei. Judecătorul are o pensie de 250 de mii, doamna care are grijă de cinci copii cu dizabilități – 800 de lei? Unde e echitatea? Noi despre ce discutăm? Și eu nu vreau să promit, noi nu am venit să promitem, asta și încerc să zic. Da, noi vorbim prea mult de probleme, noi suntem cumva conectați la realitate, în pandemie am vorbit cu copiii, am vorbit cu directori de licee, sunt probleme. Soluții?

Noi n-o să putem într-un ciclu electoral să le rezolvăm pe toate, pentru că ele s-au adunat atât de multe, că noi n-o să putem, dar, cel puțin, un plan de țară pe următorii zece ani, să zici: unu, doi, trei, începem de aici.

Normal, ca să investești în spitale regionale, în oficiile medicilor de familie, trebuie bani de la buget și de unde-i iei? Începi să scuturi întreprinderile de stat, să pui indicatori de performanță. Ești în minus? – Dosar, dacă-i cu rea intenție! Dacă nu-i cu rea intenție, ești un prost, la revedere, vine altul! Dar așa nu se poate! Eu, cît am fost la primărie, doar ca să închei pe problema asta, Exdrupo, Salubritate le-am scos din minus. Ele erau pe minus mulți ani. Astăzi iar sunt pe minus. De ce noi, într-un an, am putut să le închidem cahla și am putut, pentru Autosalubritate, să cumpărăm 12 autospeciale din banii întreprinderii. Astăzi Ceban împrumută bani ca să le cumpere mașini. De ce?”

Europa Liberă: Ca să fie rezolvate cel puțin o parte din aceste probleme, cine merită să ajungă la guvernare, cine să formeze o majoritate, care, eventual, ar putea să desemneze următorul cabinet de miniștri?

Ruslan Codreanu: „Eu foarte mult mi-aș dori să ajungă oamenii care în următorii 20 de ani aici, în R.Moldova. Și nu doar pentru ei, dar și pentru copii. Eu îmi văd viitorul meu aici, și al Ilincăi tot aici. Oameni care nu doar vorbesc frumos, dar au și făcut ceva, au construit. Pentru că e ușor să semeni ură, dar cine seamănă ură, ură va culege. Da, oameni care fie că au construit, fie că au dezvoltat o comunitate, fie că au condus o echipă de oameni.”

Europa Liberă: Dar Dvs. ați auzit vreun politician care ar fi spus despre el că nu-și dorește acest lucru?

Ruslan Codreanu: „Că nu dorește să rămână aici? Dar noi avem exemple, politicieni care aspiră să ajungă în parlament, dar copiii lor nu sunt în țară!”

Europa Liberă: Toți sunt patrioți, toți spun că le pasă de soarta acestei palme de pământ.

Ruslan Codreanu: „De asta și zic că toți vorbesc frumos.respectiv, poate și eu vorbesc frumos, dar eu am în spate rezultate cu care mă mândresc și fiecare dintre colegii mei are în spate rezultate! Da, noi nu suntem astăzi foarte vocali, foarte puternici, noi ne-am pornit ca un start apolitic pentru următorii ani, nu pentru alegerile anticipate. Dar noi, cât am fost, suntem și vom fi – vom munci! Noi nu putem lupta cu morile de vânt. Am făcut demersuri la procuratură pe diferite probleme.”

Europa Liberă: Despre justiție nu ați spus nimic, nu vă preocupă situația din acest sector?

Ruslan Codreanu: „Cu cât mai mult s-a vorbit de corupție și de justiție, cu atât mai mult s-a furat! Noi vorbim despre corupția sistemică, în sănătate, în economie, în educație. Singura soluție pe care o vedem noi este online-ul, digitalizarea, așa cum am făcut la Chișinău, când înscrierea a început online și 33 de mii de copii s-au înscris online în clasa întâi. S-a eliminat corupția? S-a eliminat.

### Vezi și... ### Helmut Scholz: Sistemele financiare ale UE și R. Moldova au fost folosite pentru spălare de bani

Dacă vorbim de subvenționare, Dvs. n-ați fi curioasă să vedeți lista cu depunerile de la fiecare lider agricol pe ultimii zece ani, cine a primit, cât a primit și cine-s următorii care solicită. Eu despre asta vorbesc. Cu corupția se luptă sistemic.

Eu am fost singurul care a adus o mașină de pompieri într-o curte de bloc, la Ciocana, și le-am demonstrat la arhitecți că acolo nu trebuia să fie dată autorizație de construcție, pentru că mașina de pompieri nu încape. Și azi stă dosarul în judecată, de doi ani, pe chestia asta. Iată cum se luptă cu corupția, nicidecum strigând sus și jos.

Pe reforma justiție, în 2013, UE a dat 16 milioane de euro. Câți conducători avem astăzi în țară, care erau și în 2013, și după, și astăzi? Strigă cineva mai tare că nu avem justiție, dar 60 de milioane de euro s-au dat pe reforma justiției, numai că e indusă artificial.”

Europa Liberă: Cine din forțele politice ar merită să facă o coaliție și să desemneze următorul executiv?

Ruslan Codreanu: „Cu siguranță că ei mai credibili care au fost după acțiunile din ultimul an. Pot să zic pentru toată formațiunea, noi nu credem și nu vrem să mergem pe ideea unui singur lider și unui singur partid. Dar sunt foarte mulți colegi, inclusiv de la PAS, inclusiv de la Platforma DA, pe care i-am văzut activi pe anumite probleme și eu nu vorbesc despre formațiuni în întregime, vorbesc despre anumiți oameni, care ar merita, pentru că am văzut că muncesc și au muncit, și când au fost probleme la nivel local, inclusiv în interacțiune cu noi, inclusiv, am fost apelat ca să ajut cu anumite materiale. Oamenii aceștia ar merita!

Cei care de 20 sau de 30 de ani promit nu ar trebui să se regăsească acolo. și eu nu vreau să ofensez vârsta, dar dacă ai fost deputat 20 de ani și ai promis și după 20 de ani ieși și zici că e greu să trăiești în Moldova, înseamnă că 20 de ani tu nu ai făcut nimic în țara asta.”