De luni 5 decembrie începe cu adevărat „războiul petrolului” între Occident și Rusia, titrează publicația Politico, în timp ce agențiile internaționale anunță că prețul țițeiului a crescut ușor, după ce au intrat în vigoarea noile sancțiuni europene pe exporturile de petrol rusesc transportat pe mare, combinate cu o plafonare a prețului de achiziție la 60 de dolari barilul.
Your browser doesn’t support HTML5
UE plafonează prețul pentru petrolul rusesc
Plafonarea prețului pentru petrolul rusesc fusese propusă la reuniunea din septembrie a grupului celor mai industrializate democrații ale lumii - G7 (Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia), într-o încercare de a diminua capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul din Ucraina.
Experții în energie citați de agenția AFP estimează că de la lansarea invaziei în Ucraina pe 24 februarie, Rusia a câștigat 67 de miliarde de euro vânzând petrol clienților din Uniunea Europeană. Un venit mai mare decât tot bugetul pentru apărare al Rusiei, estimat la de 60 de miliarde de euro înainte de război.
### Vezi și... ### UE a plafonat prețul pentru petrolul rusesc importatPe termen scurt, în următoarele două luni, apreciază experții centrului de analiză Bruegel de la Bruxelles, aceste sancțiuni nu ar trebui să afecteze prea tare echilibrul pieței internaționale, deci nici prețul pentru benzină sau motorină. „UE va importa țiței din altă parte”, apreciază Simone Tagliapietra, analist principal la centrul Bruegel. „Rusia își va mari probabil exporturile de țiței către China și India, ceea ce va reduce cererea de petrol din Orientul Mijlociu și Europa va cumpăra la rândul său mai mult petrol din Orientul Mijlociu și din alte părți”.
Situația s-ar putea schimba însă dramatic în februarie, când intră în vigoare o nouă sancțiune a Uniunii Europene, embargoul pe importul de produse petroliere rafinate din Rusia: benzină și mai ales motorină.
Ce sancțiuni au întrat în vigoare luni 5 decembrie
De luni, tancurile petroliere nu mai au voie să aducă țiței rusesc în Europa, iar plafonul pe prețul de achiziție este gândit să îngreuneze ocolirea sancțiunilor pentru că se aplică țițeiului provenit din Rusia transportat pe mare, indiferent unde.
China și India, de exemplu, nu au limitat importurile de petrol, dar conform sancțiunilor UE, companiilor europene de asigurări, cum este marea companie Lloyd’s de la Londra, li se interzice să asigure vasele cisternă care transportă petrol rusesc gândit să fie vândut la un preț peste plafonul de 60 de dolari pentru un baril. Plafonul trebuie respectat și de băncile care ar finanța procurarea de țiței rusesc.
Statele Unite și Canada au impus deja un embargo pe importurile de țiței rusesc.
Comisia Europeană a sugerat plafonarea prețului împreună cu un ordin că dacă prețul de tranzacționare al petrolului scade sub 60 de dolari, atunci plafonul să fie și el redus, pentru a fi cu cinci procente mai mic decât prețul de piață.
Săptămâna trecută, țițeiul rusesc se tranzacționa la aproximativ 52 de dolari barilul, așa că plafonul de 60 de dolari nu va afecta prea mult veniturile Moscovei, un plafon criticat de Ucraina, care ceruse – la fel ca Polonia – un plafon de 30 de dolari pe baril.
Reacția Rusiei și „logica economică”
Rusia a anunțat încă de pe 4 decembrie că respinge plafonul pe preț și nu va vinde petrol sub prețurile pieței, chiar dacă asta înseamnă reducerea producției de țiței. Iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat luni 5 decembrie că Moscova „pregătește un răspuns”.
„Un lucru este sigur – nu vom accepta nici o plafonare a prețului de achiziție”, a spus Peskov, adăugând că acestă sancțiune oricum nu va avea vreun impact asupra războiului Rusiei în Ucraina.
Se speculează că președintele Vladimir Putin ar putea interzice, prin decret, vânzarea oricăror produse petroliere către orice țară care respectă plafonarea prețului de achiziție.
### Vezi și... ### Dacă treci cu mașina prin Ungaria, riști să nu găsești benzină: efectele plafonării prețurilorFlota rusească „invizibilă”
De luni de zile, Rusia adună, prin intermediari anonimi, o așa-numită „flotă din umbră” de vase cisternă vechi. Firma de brocheraj naval Braemer, citată de Financial Times, apreciază noua flotă rusă la circa 100 de vase.
Totodată, Moscova se pregătește să înființeze propriile asigurări maritime, spune Tatiana Mitrova de la Centrul pentru Politica Energetică Globală al Universității Columbia.
Mitrova mai avertizează că Rusia și-ar putea „reduce exporturile și producția” de țiței pentru a forța creșterea prețului pe piața internațională, dar și pentru a lovi economiile țărilor adverse.
„Oamenii pleacă de la premiza că Rusia acționează rațional din punct de vedere economic”, spune Mitrova, dar Moscova a demonstrat în aceste luni de război și sancțiuni că poate sacrifica „fără a clipi” interesele economice „ pe altarul obiectivelor politice și militare”.
Când vine vorba de petrol, Rusia mai are aliați
Duminică 4 decembrie a avut loc reuniunea țărilor din grupul OPEC + , care include și Rusia, pe lângă marii exportatori de petrol din Orientul Mijlociu, reuniune la care s-a decis pentru moment menținerea nivelului relativ scăzut de producție, decis încă din octombrie. Mai puțin țiței pe piață ar trebui să asigure că prețul petrolului rămâne cel puțin la prețul actual, în pofida sancțiunilor europene.
### Vezi și... ### Gigantul petrolier Shell se retrage din RusiaLuni 5 decembrie barilul de petrol Brent era cotat la 86 de dolari, o creștere de sub 1% în ultimele 24 de ore.
„OPEC înțelege că dacă acest mecanism (al plafonării prețului de achiziție) are succes, ar putea fi aplicat și în alte cazuri, adică țările OPEC ar putea deveni ele însele următoarea țintă”, apreciază Tatiana Mitrova de la Centrul pentru Politica Energetică Globală al Universității Columbia.
Următoarele sancțiuni, în februarie 2023
Pe 5 februarie 2023 intră în vigoare un embargo UE cu un potențial impact mult mai mare pe piața internațională: embargoul pe „produsele petroliere rafinate” din Rusia, începând cu motorina.
„Europa depinde de Rusia pentru importurile sale de motorină: 60% provin din Rusia. Greu de găsit o alternativă”, explică experții institutului Bruegel de la Bruxelles. „Motorina este folosită aproape peste tot în Europa, de la autoturisme, la industrie și încălzire.”
Spre deosebire de țiței, China și India nu vor cumpăra de la Rusia produsele rafinate pe care aceasta nu le poate exporta în Europa, pentru că au propriile capacități de rafinare, moment în care Moscova ar putea fi obligată să-și reducă producția de petrol.
E potențial o pierdere pentru bugetul rusesc, dar și o potențială cauză a unei noi posibile explozii a prețurilor pe piața internațională a petrolului, extrem de volatilă și nervoasă, în contextul războiului din Ucraina provocat de invazia Rusiei.