Această plafonare, care va intra în vigoare luni 5 decembrie, mărește presiunile internaționale asupra Rusiei, fiind încă o măsură punitivă contra lui Vladimir Putin pentru invadarea Ucrainei.
Autoritățile de la Kiev spun că plafonarea ar trebui înjumătățită de la 60 la 30 de dolari barilul, în timp ce Kremlinul a amenințat că nu va furniza petrol țărilor care aplică această măsură.
Plafonarea prețului pentru petrolul rusesc fusese propusă la reuniunea din septembrie a grupului celor mai industrializate țări ale lumii - G7 (Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Japonia), într-o încercare de a diminua capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul din Ucraina
Vineri seara târziu, ministrul american de finanțe Janet Yellen a dat publicității o declarație în care se spune că „plafonarea prețului va tăia imediat din cea mai importantă sursă de venit a lui Putin”.
Este vorba de un embargo pe țițeiul exportat pe mare, cu nave-cisternă spre țările UE, calea pe care sunt aduse circa două treimi din exporturi. Restul vin prin conductă.
Experții în energie precum Phuc-Vinh Nguyen de la Institutul Delors, citați de AFP, estimează că de la lansarea invaziei în Ucraina pe 24 februarie, Rusia a câștigat 67 de miliarde de euro vânzând petrol clienților din Uniunea Europeană.
Un venit mai mare decât tot bugetul pentru apărare al Rusiei, estimat la de 60 de miliarde de euro înainte de război. Sunt tot atâția bani care nu ajung în schimb în Ucraina, ca sprijin umanitar și militar, remarcă experții consultați de AFP.
Embargo de luni, 5 decembrie
De luni, navele cisterne nu vor mai avea voie să aducă țiței rusesc în Europa, iar plafonul pe prețul de achiziție este gândit să îngreuneze ocolirea sancțiunilor pentru că se aplică țițeiului provenit din Rusia, indiferent dacă este cumpărat de la sursă sau dintr-o țară terță, din afara UE.
China și India, de exemplu, nu au limitat importurile de petrol, dar conform planului propus, asiguratorilor europeni li se va interzice să asigure vasele cisternă care transportă petrol rusesc gândit să fie vândut la un preț peste plafonul de 60 de dolari pentru un baril.
Statele Unite și Canada au impus deja un embargo pe importurile de țiței rusesc. Acestea acopereau însă o parte nesemnificativă a consumului celor două țări.
Comisia Europeană a sugerat plafonarea prețului împreună cu un ordin că dacă prețul de tranzacționare al petrolului scade sub 60 de dolari, atunci plafonul să fie și el redus, pentru a fi cu cinci procente mai mic decât prețul de piață.
Cum s-a ajuns la 60 de dolari pe baril?
Prețul țițeiului Urals Crude, principalul soi vândut de Rusia, este volatil, dar se tranzacționa la aproximativ 65 de dolari pe baril atunci când Uniunea Europeană a propus plafonarea la 60 de dolari.
Polonia, unul din cei mai hotărâți susținători ai Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, ar fi vrut ca prețul plafonat să fie undeva la numai 30 de dolari pe baril.
„Nu vom comenta până când această știre nu va fi oficială", a declarat vineri la Moscova, purtătorul de cuvânt al președintelui rus Dmitri Peskov. „Așteptăm un anunț oficial".
Moscova a avertizat anterior că nu va exporta petrol către țările care plafonează prețul.
Săptămâna trecută, președintele rus Vladimir Putin a avertizat și el că orice încercare a Occidentului de a limita prețul petrolului rusesc va avea „consecințe grave” pentru piețele mondiale.
Statele Unite și câțiva dintre aliații săi , țările din grupul principalelor șapte democrații industrializate din lume, Uniunea Europeană și Australia, au replicat că nu vor renunța.
Totodată, până la sfârșitul anului, Germania și Polonia opresc importurile de petrol rusesc prin conductă, așa că exporturile rusești către Uniunea Europeană se vor reduce cu peste 90%, apreciază Bruxelles-ul.
Necunoscutele: OPEC Plus și marii importatori
Expertul în energetică Phuc-Vinh Nguyen de la Institutul Delors avertizează însă că plafonarea prețurilor este un instrument riscant.
„Plafonarea prețului la petrol este o noutate. Suntem în necunoscut", a spus el, subliniind că eficacitatea acestei măsuri va depinde în mare parte de reacția țărilor producătoare OPEC și a marilor cumpărători precum India sau China.
Potrivit analistului, plafonarea prețului, chiar și la un nivel ridicat, i-ar transmite însă lui Putin „un semnal politic puternic”, pentru că, odată pus în aplicare, acest mecanism poate oricând fi înăsprit.
Miniștrii petrolului din grupul producătorilor de petrol OPEC Plus , care include și Rusia, se vor întâlni duminică la Viena.
La începutul lunii octombrie, țările din OPEC Plus au decis să reducă producția de țiței cu două milioane de barili pe zi, cea mai drastică reducere de la începutul pandemiei de Coronavirus. Scopul era de a apăra prețul țițeiului care, spre deosebire de cel al gazului, începuse să scadă.
Reuniunea din octombrie a vrut totodată să semnaleze coeziunea grupului, în pofida tulburărilor geopolitice, în primul rând a invaziei ruse în Ucraina, sunt de părere experții consultați de AP.
Reducerea producției, care a intrat în vigoare din noiembrie, a reprezentat o schimbare bruscă și dramatică de strategie după ce de luni de zile, țările OPEC Plus au crescut treptat producția exportată, de la nivelul extrem de redus din 2020, în plină pandemie Covid și „lockdown”.
